In memoriam Gheorghe Palade, 1950–2016 /Editori: Valentin Arapu, Anatol Petrencu, C. Ciucanu, Chișinău, Bons Offices, 2018. – 616 p. ISBN 978-9975-87-372-7.

PROFESORUL DE ISTORIE CARE TRĂIA ÎN ISTORIE

sau despre viețile paralele ale „ultimului romantic”

Desprins dintr-o lume aparte, ruptă parcă de cea reală, profesorul Gheorghe Palade (1950-2016), supranumit și „ultimul romantic” (după expresia sugestivă a profesorului Igor Șarov), trăia o viață plină de eroi, de fapte și evenimente istorice, de ani turbulenți, dar și de glorie din istoria românilor. Îmi amintesc cu mult drag prelegerile la disciplina Istoria Românilor în Epoca Contemporană, pe care ni le preda cu multă pasiune la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. La acele lecții aveam uneori impresia că profesorul nostru trăiește o lume paralelă – una în dimensiunea istoriei, pe care o trăia și nara, și alta în perimetrul realității – unde noi, studenții, recepționam informația dascălului nostru, proaspăt sosit din „mașina timpului” și care ne furniza informații complexe din istoria românilor în secolul XX.

Subiectele preferate ale profesorului Gh. Palade erau cele cu tentă de actualitate recurentă. Astfel, distinsul profesor considera că printre cele mai mari personalități din secolul XX trebuiesc considerați mareșalii Alexandru Averescu (1859–1938) și Ion Antonescu (1882–1946); evenimentul major, sau jalonul istoriei contemprane a românilor era considerat anul 1918, Anul Marii Uniri.  Punea accentul pe reforma agrară (intuiesc din ce cauză, trăiam în epoca marilor transformări economice și istoricul căuta paralele istorice; reforma „Pământ” a suferit un eșec lamentabil). Despre Constituția din 1923, una dintre cele mai democratice din Europa acelor vremuri, spunea că este Legea Supremă cu mult mai bună decât cea adoptată la 29 iulie 1994 de Parlamentul Republicii Moldova (legislativul era format în majoritate de Partidul Democrat Agrar [43,2% sau 56 de mandate]) și intrată în vigoare la 27 august 1994. Vorbea cu mult entuziasm despre viața partidelor politice interbelice, considerate a fi conduse de romantici entuziaști, oameni culți, cu viziuni europene. Era fascinat de Basarabia interbelică, perioada de integrare în spațialitatea și spiritualitatea românească, de aceea și a elaborat o serie de lucrări la acest subiect. Drept lucrări de căpătâi referitoare la participarea României în cel de-al Doilea Război Mondial ne erau recomandate lucrările profesorului Anatol Petrencu, proaspăt doctor habilitat în istorie cu teză susținută la subiectul respectiv. Cel mai tragic eveniment din  istoria românilor istoricul Gheorghe Palade considera că a fost foametea organizată din anii 1946–1947 (Despre acest flagel social eruditul dascăl ne spunea că este unul care, volens-nolens, ne menține în zona fobiei și ne pune piedici pentru a avansa în rândul statelor înalt dezvoltate). Cu alte cuvinte, perioada preferată, romantică, plină de cultură și spiritualitate, a istoriei românilor în secolul XX a fost considerată de profesorul Gh. Palade, perioada interbelică, cea a României Mari. Iar perioada tragică în istoria românilor basarabeni a fost considerată cea imediată celei de-a doua conflagrații mondiale, intervalul de timp în care în sate nu „cântau cocoșii”. Istoria recentă nu era printre dimensiunile științifico-didactice preferate ale reputatului istoric.

Deseori profesorul Gh. Palade exemplifica faptele din istoria românilor cu propriile trăiri și conexiuni dintre destinul individual cu cel colectiv. Povestea bunicilor, a părinților, secvențe din biografia privată erau narate prin prisma evenimentelor și faptelor istorice pe care le developa cu multă grijă, ca mai apoi să le relateze cu mult antren în cadrul cursurilor teoretice și al seminarelor. Era o formă didactică de a transmite afectiv mesajul socioistoric pentru a fi asimilat mai facil de către tineretul studios. Din această perspectivă, după mai mulți ani, chiar și acum pot reconstitui secvențe întregi, unele încărcate cu măiestrie artistică, prin modelarea timbrului vocii, a tonalităților, a accentelor logice desprinse din demersul complex didactico-științific pe care ni l-a transmis cu mulți ani în urmă dascălul nepereche.

Nu mai puțin semnificativă era și dimensiunea combativă pe care o avea și o asuma cu atitudine civică și patriotică profesorul Gheorghe Palade. În lunile martie–mai 1995, ca urmare a acțiunilor Partidului Democrat Agrar din Moldova, majoritar în Parlament, de a include în sistemul de învățământ cursurile de „Limbă si Literatură Moldovenească” și de „Istorie a Moldovei”, tineretul studios din capitala Republicii Moldova, în primul rând cei de la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, a organizat o grevă generală în Piața Marii Adunări Naționale. Printre protestatari eram și eu, student în anul I. Elanul nostru era și mai mare atunci când alături de noi s-au aflat profesorii Gheorghe Palade și Anatol Petrencu. În penuria economică (cu o bursă mizerabilă pe care o primeam cu mari întârzieri, iar părinții nu erau remunerați ani de zile) și cea socială ne simțeam totuși puternici că suntem susținuți de cadrele didactice.

Profesorul Gheorghe Palade a fost istoricul celor două lumi – una ireală, ruptă din dimensiunea atemporalității, și alta reală, acerbă. A reușit să modeleze destine socioprofesionale și caractere care, în timp, tind să mai formeze a treia dimensiune, cea de perspective, aflată într-o pendulare dintre trecut și prezent.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

Sursă: In memoriam Gheorghe Palade, 1950–2016 /Editori: Valentin Arapu, Anatol Petrencu, Corneliu Ciucanu, Chișinău, Bons Offices, 2018, pp. 75-76. ISBN 978-9975-87-372-7

Strada General Schina, Bălți. Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 16432

Biserica „Sfântul Dumitru” din Orhei, anii 1930. Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 97640

Cercetătorul științific Ion V. Xenofontov împreună cu prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, despre Centenarul Unirii Basarabiei cu România la TV DIGI 24 (Oradea), 27 martie 2018

Sursă: https://www.digi24.ro/emisiuni-regionale/oradea/vocile-bihorului-27-martie-2018-colocviile-marii-uniri-nostalgia-basarabiei-903094

Școala Medie din satul Echimăuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, a fost deschisă în contextul aniversării semicentenarului formării RSS Moldovenești (sic!) (de fapt, a RASSM), 1974. Arhivă privată.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, și-a pierdut un frate de-al bunicului în preajma Chișinăului, în timpul operațiilor militare din anul 1918. Foto: IVX, 23 martie 2018

Monumentul lui Ștefan cel Mare. Sculptor: Alexandru Plămădeală. Inaugurat în 1928, cu ocazia aniversării a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 16619.

Liceul de Fete „Regina Maria” din Chișinău (instituție de învățământ fondată de Zemstva basarabeană în anul 1880). Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 16643

Pionieri. Satul Echimăuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, anii 1970. Arhivă privată.

Catedrala Episcopală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (ctitoria lui Visarion Puiu). Bălți, anii 1930. Biblioteca Națională a României. Cota arhivistică: inv. 16448

Ana Blandiana, o Mare Doamnă a Culturii Românești și Universale, Un Om Rafinat, scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi), nominalizată la Premiul Nobel pentru literatură (2014), militantă a libertății civice din România, membru corespondent al Academiei Române (din 2016). Foto: IVX,  Sighetu Marmației, 11 martie 2018.

Noutate editorială inedită: „Nicolae Juravschi,

dublu campion olimpic sau campionul invincibil”, lansată la Academia de Științe

La Academia de Științe a Moldovei a fost lansată lucrarea enciclopedică „Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil”, cea mai recentă lucrare din seria „Legendele sportului moldovenesc”, dedicată carierei sportive a dublului campion mondial la canoe dublu, Nicolae Juravschi. Lucrarea este elaborată și editată de Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”, editor și conducător de proiect: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache; redactor științific și coordonatorul volumului: dr., prof. univ. Boris Boguș; responsabil de ediție: dr. Ion Valer Xenofontov.

La evenimentul de lansare, care a avut loc la 14 martie 2018, a participat conducerea Academiei de Științe, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, parlamentari, administrației publice centrale și locale, reprezentanți ai corpului diplomatic,  comunității științifice, presei, sportivi, antrenori, funcționari ai sportului, rectori, directori de licee, șefi de catedre și catedre didactice, universitare și pre-universitare, studenți, liceeni, colegi, prieteni, invitați ai dl Nicolae Juravschi, dar și autori ai volumului.

Și pentru că a fost un eveniment cultural, în aplauzele publicului, compozitorul Marian Stârcea, Artist al poporului, printr-o melodie interpretată la pian, a făcut o frumoasă introducere în manifestarea zilei.

Carpe Diem, a spus distinsului public care a umplut până la refuz Sala Azurie a Academiei, prof. univ. Boris Boguș, doctor în psihologia sportului, șef de catedră la USM, antrenor emerit al RM, care a moderat de-o manieră impecabilă întreg evenimentul de lansare. „Acest eveniment este dedicat celui mai titrat sportiv al tuturor timpurilor din RM și înscrie o nouă pagină în istoria olimpismului și sportului de performanță, care consemnează un capitol consistent în istoria canoei mondiale, fiindu-i atribuit calificativul invincibilul la Canoe – 4”, a punctat în cuvântul său de deschidere, prof. Boguș.

Cel care a avut onoarea de drept să prezinte lucrarea a fost nu altcineva, decât neobositul doctor Ion Valer Xenofontov, responsabil de ediție și cel care mai toate sâmbetele din ultimii doi ani și le-a petrecut în birou, împreună cu prof. Boguș, considerat eminența cenușie a volumului enciclopedic în cauză, care a emis și laitmotivul de lucru al autorilor: „Lucrarea trebuie să fie pe măsura protagonistului: nici mai bună și nici mai rea, adică excelentă!”.Dr. Xenofontov a dezvăluit aspecte din culisele apariției cărții, circumstanțele în care a fost editată lucrarea, procesul de lucru cu implicarea mai multor savanți, angajarea unor personalități din domeniul sportului, educației, culturii, literaturii, mass-media etc.Autorul prezentării a specificat că la elaborarea volumului au participat un număr record de autori – 54 la număr. Mai mult, responsabilul ediției, a remarcat că aceasta, probabil, este unica lucrare din Republica Moldova, consacrată unei personalități, care a inclus specialiști din cele mai diverse domenii. Potrivit dr. Ion Xenofontov, printre autori sunt președinți de stat, de Academie, de Comitet Internațional Olimpic, ex-miniștri, campioni olimpici, medaliați olimpici, campioni mondiali, campioni ai URSS, academicieni, doctori habilitat în politologie, doctori în teologie, în psihologie sportivă, în științe istorice cu specializare în istoria sportului, genealogie, heraldică, în științe biologice, profesori din mediu universitar, preuniversitar, antrenori, maeștri în arte, poeți, arhitecți, jurnaliști, translatori, bibliografi.„Cartea „Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil” este una consacrată lumilor lui Nicolae Juravschi. Este plină de învățăminte, de cunoaștere și recunoaștere a unei personalități unice în lumea sportului de performanță. Este o carte a șoaptelor adusă în spațialitatea publică, ca să-l parafrazăm pe scriitorul român de origine armeană Varujan Vosganian. Este o lucrare care asigură legătura dintre generații, de constatare a edificării valorice, de cercetare pas cu pas a omului, a sportivului și talentului redescoperit pe nume Nicolae Juravschi. Este o carte elaborată după conceptul clasic, al Greciei antice, potrivit căruia olimpicul este un erou al zilelor noastre, apreciat în societate, iar olimpicul știe și aplică principiul umanismului, căci trăiește printre oameni și se comportă ca semenii. Cartea în egală măsură poate asigura lesne un scenariu de filme hollywoodiene.

Echipa editorială a fost consultată științific de acad. Teodor Furdui, editorul și conducătorul de proiect este dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache, redactor științific și coordonatorul volumului este dr., prof. univ. Boris Boguș. Lucrarea a fost redactată de Vitalie Țurcanu, Tudor Paladi, în calitate de corector fiind Elena Pistrui. De menționat și faptul designul, redactarea tehnico-artistică și machetarea computerizată a fost asigurate de Valeriu Oprea, iar coperta lucrării fiind realizată de Vitaliu Pogolșa.

Și dacă se știe că sportul, prin toate dimensiunile sale înseamnă și educație, formează caractere, cu un cuvânt de felicitare a fost prezent Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc,  care a contribuit la finanțarea apariției editoriale. Oficialul a menționat că performanța sportivă a dublului campion olimpic și deputat Nicolae Juravschi este depășită de cea omenească, adresându-i felicitări protagonistului.Ministrul Babuc a felicitat și autorii acestui inedit proiect, dar și organizatorii evenimentului, exprimând bucuria că și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a contribuit, prin suport și idee, la apariția acestei cărți. „Este o plăcere să asişti la un asemenea eveniment, când ne putem bucura de sportivi noștri care au reușit să-și depășească limitele și să ajungă la trepte înalte de apreciere mondială. În ciuda faptului că în Republica Moldova la acel moment nu existau condiții pentru pregătirea sportivilor, Nicolae Juravschi a reușit să-și atingă obiectivele”, a declarat demnitarul.

„Atâta lume vine numai la un campion, la un sportiv de mare performanță”, a spus președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, apreciind faptul că dl Juravschi a ales pentru lansare anume Academia, iar pentru editarea volumului – Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”. Având și calitatea de gazdă a manifestării, președintele AȘM a adresat felicitări dlui Nicolae Juravschi cu ocazia lansării apariției editoriale inedite, exprimând cuvinte de apreciere întregii echipe care a pus umărul la realizarea cu succes a acestui proiect. Pentru  contribuția la dezvoltarea sportului, președintele AȘM i-a conferit dlui Juravschi o medalie academică pentru contribuția la dezvoltarea sportului.„Nicolae Juravschi merită această mențiune academică. Performanța pe care a obținut-o este egală cu cea academică. Nicolae Juravschi a arătat ce capacități bune poate avea un moldovean care a reușit să câștige campionatul mondial ”, a spus președintele Duca.

Acad. Vladimir Hotineanu, preşedintele comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a spus în intervenția sa că este un eveniment de excepție pentru țara noastră și pentru poporul nostru, fiindcă Nicolae Juravschi este una din paginile istoriei noastre.

„Despre Nicolae Juravschi s-au spus atâtea lucruri minunate, încât deja mă simt ca un boxer în ring care nu mai are ce spune”, avea să zică dl Efim Josanu, jurnalist de probitate, om de televiziune, primul președinte al Comitetului Național Olimpic. Și totuși, distinsul jurnalist a găsit cele mai frumoase cuvinte de felicitare pentru protagonistul lucrării și prieten al său, Nicolae Juravschi, felicitând în maniera cea mai sinceră colegiul de redacție, dar și pe cei care au scris rânduri în această carte, exprimând, totodată, bucuria pentru această noutate editorială, dar și pentru fiecare carte apărută.

„Vreau să vă spun că la Academia de Științe a Moldovei nu des se adună atâția oameni. Noi știm cu toții că Nicolae Juravschi este cel mai mare sportiv pe care îl avem”, a spus dr. Octavian Țîcu, cercetător științific, Maestru internațional la box, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta, vicecampion al Cupei Europei, ex-ministrul Tineretului și Sportului, dar și unul dintre cei care cunoaște cel mai bine că marea performanță sportivă se obține nu doar cu talent, dar și cu mare efort, sacrificii și suferințe chiar.

De rând cu mai multe personalități din domeniul sportului, mediului academic și de cercetare, care și-au expus opiniile despre Nicolae Juravschi pe paginile cărții a fost prezenți și în sală și i-au adresat felicitări campionului. Printre aceștia se numără Campioana Olimpică la canotajul academic, multipla campioană mondială, laureată a Premiului Național 2017, Larisa Popova, academicianul Teodor Furdui, consultat științific al lucrării, primarul satului de baștină al dlui Juravshi, Chircăiești, Căușeni, Galina Ceban, directorul Liceului internat republican cu profil sportiv, maestru al sportului, Dl Ion Robu și alții.

Luările de cuvânt au fost intercalate cu secvențe video de la participarea sportivului la Jocurile Olimpice din Barselona, 1992, Jocurile Olimpice din Atlanta, unde Republica Moldova, ca stat suveran, și-a adjudecat prima medalie olimpică.

La rândul său, Nicolae Juravschi a venit cu o listă infinită de mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă editarea acestei cărți, inclusiv conducerii AȘM, ministerului Educației, Culturii și Cercetării, celor care au contribuit la cariera sa în sport, colegilor din Parlament, colegiului de redacție și nu în ultimul rând, familiei. „Vă mulțumesc tuturor și vă rog să facem tot ce putem pentru dezvoltarea tinerii generații, pentru dezvoltarea națiunii noastre, să depunem efort fiecare la locul lui de muncă, pentru ca țara Moldova să prospere și să devenim și noi o țară dezvoltată”, și-a încheiat cuvântul de gratitudine invincibilul campion, Nicolae Juravschi.

În holul Academiei a fost vernisată o expoziție foto, care reflectă activitatea și succesele înregistrate de-a lungul carierei sale de campion, Nicolae Juravschi.

Eugenia Tofan,

Serviciul de presă al AȘM

Sursă: http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=8441&new_language=0

Cândva „Луминица”… [astăzi, Bar(luminiță)]. Satul Echimăuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, anii 1980. Arhivă privată.

LEGENDĂ PURUREA VIE:  NICOLAE JURAVSCHI

SAU MAGIA ENIGMATICULUI TREI

Motto: „Sportul este cel mai frumos lucru în viaţa mea”.

Nicolae Juravschi

   Sportul îţi dezvoltă  multe calităţii importante: demnitatea, răbdarea, îngăduinţa, tonicitatea, curajul.  Fenomenul  sau legenda vie N. Juravschi s-a încetăţenit de mult, şi numele lui iradiază curcubeic pe bolta sportului naţional şi mondial  cu de la sine putere. Farmecul acestui fenomen  este unul nu doar de natură  sportivă, cum s-ar crede la o adică, ci mai degrabă de o prestanţă socioumană derivând din setea  de cunoaştere de sine  a individului marcat de manifestarea plenară a virtuţilor lui  omniprezente.

Odată intrat în conştiinţa publică, în inimile fanilor  şi a celor ce respiră cu aerul societăţii de ieri şi de azi, evident, el rămâne un reper şi un model la care ne putem oricând  raporta lesne, de vreme ce  trăim sub imperiul celor trei  dimensiuni temporale cosmice (trecut, prezent şi viitor…) şi ne mişcăm cu sau fără voia noastră spre noi, urmând întotdeauna cercurile spiralei  dialectice ale cunoaşterii interminabile.

Probele care l-au urcat pe podiumul  aproape de neînchipuit al zilelor  de ieri ne vor aminti fără doar şi poate  oricând de  dragostea  nemărginită faţă de muncă, faţă de ţară şi faţă de frumos, născută de la sine, din interior. Or, sportivul şi cetăţeanul, activitatea lor este una necesară şi practicată de când lumea în numele unui ideal, unei credinţe, ce depăşeşte cu mult hotarele unei competiţii, întreceri sportive.

Întru a ne convinge de justeţea acestui fapt indubitalmente  e destul să răsfoim  volumul „Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil” (editor și conducător de proiect: dr. hab. Constantin Manolache; redactor științific și coordonator: prof. univ. Boris Boguș; responsabil de ediție: dr. Ion Valer Xenofontov) din colecţia „Legendele  sportului moldovenesc” (inaugurată de Biblioteca Ştiinţifică (Institut) a AŞM, Chişinău, 2017). Ediţia, prin materia ei bogată şi diversă, constituită din mai multe compartimente  (1. De acasă spre acasă;  2. N. Juravschi – univers polivalent;  3. N. Juravschi – consumator şi generator de valori estetice; 4. Interviuri cu N. Juravschi; 5. N. Juravschi prin el însuşi; 6. Mărturii, consemnări, evocări şi dedicaţii. Ecouri de pe pământ; 7. Bibliografie selectivă despre N. Juravschi; 8. Destinul marelui campion în imagini. Anexe), relevă  cu lux de amănunte momentele cele mai importante din viaţa „canoistului de vocaţie” (N. Buzdugan) N. Juravschi supranumit „Titanul de la Chircăieşti” (Octavian Ţâcu).

Cumsecădenia şi devotamentul faţă de cauza îmbrăţişată, venind din copilăria ce i-a oferit  „o educaţie morală impecabilă”  şi l-au făcut  un om „de o încredere incontestabilă”   (Anatolie Grajdi) în toate, abnegaţia cu care a  muncit de mic întru a deveni cineva în viaţă au imprimat căutărilor lui calea spre succes, spre gloria sportivă de notorietate  mondială. De aceea „performanţele sale unice  sunt un exemplu elocvent pentru generaţiile de sportivi, care au un etalon demn de urmat în itinerarul sportiv (Mircea Snegur, ex-preşedintele RM). De la glorie la fericire dublul campion olimpic, invincibilul campion, a parcurs cel mai scurt drum – de un pas, dacă nu de secunde, dar care durează de ani, figurat vorbind. Ceea ce nu înseamnă că au fost date uitării treptele   spre glorie care au fost plătite prin eforturi supraumane, la limita capacităţilor fizice şi psihice, sacrificii şi suferinţe de tot felul”, „însuşind cu brio supliciul sportului de performanţă: „După greu… vine şi mai greu!” (Boris Bogus, profesor universitar, dr. în psihologia sportului, antrenor emerit al RM). Acesta e drumul oricărei performanţe mari, el trece printr-un efort continuu pentru care uiţi de toate celelalte, în schimb gloria cucerită va lucra ulterior pentru slava numelui tău de la sine, cu aceeaşi dăruire deplină (Lora Rucan).

Supranumit de asemenea „campionul tuturor campionilor” şi „colosul de Chircăieşti” (Boris Bogus), Nicolae Juravschi prin caracterul  său de luptător l-a putut  aprecia şi inspira  şi pe belarusul „Victor  Reneiski, colegul şi prietenul său veritabil, dublu campion olimpic, cel cu care  a obţinut cele mai notorii victorii olimpice şi mondiale”. De unde opiniile reneiskiene privind relaţiile lor sunt mai mult decât elocvente, ele îndreptăţind crearea acestui tandem N. Juravschi–V. Reneiski – datorat distinsului antrenor Aleksandr Kirpicenko: „Nicolae Juravschi a fost omul  care mi-a marcat cel mai mult viaţa şi cariera. El m-a molipsit  de pasiunea luptei, mi-a împărtăşit micile sale secrete  sportive – el tot timpul avea idei noi  cu duiumul. Cu o experienţă mai vastă, el venea deseori cu propuneri  şi variante inedite pentru a construi strategia de luptă, de exemplu, accelerarea  neaşteptată la mijloc de distanţă…”.

Legenda vie N. Juravschi a fost alimentată volens-nolens de magia enigmaticului Trei (3), de dublarea acestuia (suprapusă) identică cu opt (8) care vizualmente  aduce orizontalmente  cu însemnul infinitului  (∞). Intraductibil că orice efort  inimaginabil pus pe notele unui anume ritm al inimii şi al dorului  de tine dinspre prezent (între trecut şi viitor), avântul unui sportiv, elanul cu care el se dăruie  căutărilor ce-l îndeamnă către învingerea (fizică şi psihică) de sine este un exerciţiu  individual de înaltă probă, gen celei de natură juravschiană, chircăieşteană, dacă nu spartană. Să treci prin trei mari cumpene necruţătoare, ce ţin de karmă în definitiv nu e în puterea oricui. Dar norocul e noroc. Cu atât mai mult în cazul celui născut în zodia Leului (08.08) şi în anul dragonului (1964), simbol al voinţei. Odată ocrotit de Nemurire prin destinul ce l-a ales, viitorul canoist (care de mic a visat să devină fotbalist; a se vedea în imaginea ce l-a surprins interiormente,  dedat magiei jocului cu mingea pe stadionul ce l-a atras din copilărie, p. 421…) este lăsat în grija sfântă a celor trei femei de nădejde (a mamei Maria şi a celor două surori, Elena şi Galina).Victoriile lui celebre la Jocurile Olimpice s-au dovedit de asemenea trei (două la Seul, în 1988: probele la caiac-canoe dublu, (partener V. Reneiski) de 500 m şi 1000 m şi una la Atlanta, SUA, în 1996). Domnul i-a hărăzit neîntâmplător întru fericirea deplină şi trei îngeraşi urmaşi (fiica Nicoleta şi feciorii Victor şi Marc), pe care  să-i crească în armonie dimpreună cu consoarta Domniei Sale Lucia  Juravschi-Untu).

Trecut prin viaţa de sportiv de performanţă şi de antrenor, dar și prin  activităţile manageriale de vicepreşedinte al Comitetului Naţional Olimpic al RM, de vicepreşedinte al Federaţiei de Caiac-canoe a RM, de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Atleţilor Olimpici, de preşedinte al Comitetului Naţional Olimpic (iar din 2014 – CNOS) al RM, reales la 2 noiembrie 2016 pentru al cincilea mandat consecutiv, precum şi prin cea de deputat în Parlamentul RM (2010 – prezent). N. Juravschi, cavaler al Ordinului de Onoare al URSS şi al Ordinului Republicii şi laureat al Premiului Naţional pentru rezultate remarcabile în domeniul sportului, a fost totodată şi autorul mai multor iniţiative, ce i-au relevat contribuţiile lui   personale la dezvoltarea sportului autohton. Inaugurează „Aleea Atleţilor Olimpici”   la Chişinău, bulevardul Renaşterii,  din 2009 – bulevardul Grigore Vieru, fondează Asociaţia  Naţională a Atleţilor Olimpici, ziarul olimpic „Sport Plus”, Asociaţia „Sportul şi Femeia”, inaugurează Muzeul Olimpic al Moldovei, lansează „Imnul Olimpic” (versuri Ion Hadârcă, muzica Valentin Dânga), organizează reconstrucţia stadionului „Dinamo” etc., etc.

Drumul de la dorinţă la realizare pentru un sportiv trece printr-un efort asiduu, printr-o muncă neîntreruptă de zi cu zi. Astfel, dincolo de distincţii şi medalii întotdeauna planurile şi realizările au o rădăcină a lor care vine de la baştină, de la Chircăieşti, de la vatra ce-a dat naştere unui Titan ce-i poartă numele. Gloria lor este una comună în mare, iar reprezentantul de frunte al gloriei lor este unul charismatic, unul în stare să-i slujească Celui de Sus prin toate acţiunile lui, urcând necontenit pe treptele succesului cu deplină dăruire de sine întru alor săi de ieri, de azi şi de dintotdeauna. Talentul şi Norocul, elanul neprecupeţit consacrat unui ideal vin la cei ce l-au aşteptat cel mai mult şi care l-au plătit cel mai scump, dezinteresat şi din toată inima.

Canoe dublu (partener Victor Reneiski) şi canoe patru (parteneri – Victor Reneiski, Iuri Gurin, Valeri Veşko) l-au înălţat în slăvile gloriei netrecătoare, făcându-l sa dăinuie peste timpuri şi în memoria colectivă a neamului şi a suporterilor de pretutindeni ca o legendă vie, dincolo de care tronează emblematic magia enigmaticului trei ce-i aureolează fantastic coroana destinului său charismatic. Un atlet distinct, dintr-o bucată, deschis şi zâmbitor, de învingător, de-înainte mergător, un om legendar, un sportiv de zile mari, un adevărat model invincibil în viaţă şi în sport.

Nume care a făcut înconjurul lumii fluturând pe buzele compatrioţilor săi de pretutindeni şi a tuturor fanilor săi de acasă şi din străinătate. N. Juravschi, prin dragostea neţărmurită faţă de sport şi îndeosebi prin rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice de la Seul şi Atlanta la probele caiac-canoe dublu şi patru la 500 m şi 1000 m este desemnat de către ziariştii sportivi din Republica Moldova „drept, cel mai bun sportiv moldovean al secului al XX-lea”. Este o victorie de o prestanţă indubitabilă care încununează  remarcabilele şi invincibilele performanţe pe care le-a cucerit într-o luptă deloc uşoară de ani la rând Titanul de la Chircăieşti N. Juravschi nu numai în „duetul  de platină” cu V. Reneiski la canoe dublu şi la canoe patru (cu V. Reneiski, Iuri Gurin, Valeri Veşko), dar şi în celelalte activităţi anterioare şi ulterioare, de vreme ce toate dimpreună fac parte integrantă din viaţa lui de stea olimpică şi sportivă unică, de călăuză şi de legendă vie, plină de armonie şi de vecie.

 P.S. În 2018 consemnăm 30 de ani de la dubla victorie olimpică a lui Nicolae Juravschi.

La 14 martie 2018, la Academia de Științe a Moldovei (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1) a fost lansat volumul „Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil”.

                                                                          Tudor PALLADI

Sursă: Literatura și arta, nr. 11 (3784), joi, 15 martie 2018, p. 6.