Daily Archives: 21/01/2026

NOUTĂŢI EDITORIALE

TRAUMATISMUL DEPORTĂRILOR PRIN PRISMĂ PSIHANALITICĂ

Zinaida Bolea, Problematica narcisică şi relaţiile cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească.
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Chişinău: Lexon-Prim, 2025, 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.

Recenta monografie elaborată de doctorul habilitat în psihologie, conferenţiarul universitar Zinaida Bolea este unică în registrul naţional şi internaţional ştiinţific. Dacă cercetătorii din domeniul istoriei au abordat fenomenul deportărilor prin palierul evenimenţialului, contextualizării presiunilor, atunci Zinaida Bolea se opreşte asupra trăirilor afective pe care le poate traversa o comunitate aflată la limita existenţei.
Demersul ştiinţific vine din direcţia emiţătorului (al factorului decizional) spre cel al receptorului (al celui supus constrângerilor) se analizează atât legătura, cât şi ruptura dintre aceştia. Nu mai puţin importantă este prezentarea arhitecturii cauzale ale acestor raporturi.
Lucrarea este prefaţată de Monica Balaşa, psihanalist formator la Societatea Română de Psihanaliză (pp. 6-10).
Cercetătoarea Zinaida Bolea a structurat discursul ştiinţific în mai multe nivele cognitivanalitice.
Perspectiva psihanalitică referitoare la fenomenul traumei este abordată prin prisma structurilor psihice şi cele istorice, a seducţiei narcisice generate de ideologiile totalitare şi a poverii doliului în trauma istorică. Toate aceste aspecte indică spre utilizarea unor concepte ştiinţifice occidentale ce vin să explice reprezentările traumatismului antropogen izbucnit în violentul
veac XX (pp. 21-62).

504478866_626534257071333_8709859444562496451_n1-820x1024

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Prezentare de carte. Traumatismul deportărilor prin prismă psihanalitică. Zinaida Bolea, Problematica narcisică şi relaţiile cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Chişinău: Lexon-Prim, 2025, 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 191-192. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/191-192_24.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

ACADEMICIANUL ILIA G. BUDAC (1916–1974): DE LA UCRAINEAN LA MOLDOVEAN ŞI DE LA AGRONOM LA ISTORIC

Istoricul Ilia G. Budac s-a născut la 22 iunie 1916 într-o familie de ţărani din s. Inguleţ, rn. Ustinvosc, azi regiunea Kirovograd, Ucraina. Părinţii săi au fost antrenaţi în activităţi agricole, iar în 1929 au fost încadraţi în colhoz. În autobiografia sa, Ilia G. Budac nota că este ucrainean, iar în două caracteristici semnate de conducerea Academiei de Ştiinţe a RSSM din 28 octombrie 1964 şi 8 iunie 1966 era menţionat ca fiind moldovean.
În opinia noastră, Ilia Budac, născut într-un sat de moldoveni, intenţionat menţiona că este ucrainean dorind în acest fel să se protejeze de represiile staliniste, deoarece putea fi declarat „agent străin”, cum s-a întâmplat cu mai mulţi moldoveni din RASS Moldovenească în anii teroarei (1933–1938).
O bună parte din lucrările ştiinţifice ale lui Ilia Budac au fost elaborate în coautorat cu conducătorul său ştiinţific, Iachim S. Grosul. Despre cooperarea ştiinţifică şi prietenia acestui dublou academic ne-a relatat Ludmila Grosul, fiica academicianului Iachim Grosul: „Îmi amintesc că venea de multe ori la noi acasă (Ilia Budac – n.n.). Împreună cu tata stăteau ore întregi în biroul de lucru al tatei, lucrând cu meticulozitate la materialele ştiinţifice. Eu aveam grijă ca să le aduc ceai și biscuiții pregătiţi de mama. Eram încă o școlăriță pe atunci. Uneori stăteau până târziu. Îmi amintesc că ambii erau pasionaţi de istoria economică.
Știu că au publicat lucrări comune, printre care „Schiţe de istorie a economiei naționale a Basarabiei”. Îmi amintesc că tata a fost foarte îngrijorat atunci când Ilia Grigorievici a decedat”. Un prim rezultat al cercetărilor comune, a istoricilor Ilia Budac şi Iachim S. Grosul au fost publicarea lucrării «Крестьянская реформа 60–70-х годов XIX века в Бессарабии» („Reforma țărănească din anii 60 – 70 ai secolului al XIX-lea în Basarabia”) (1956). De menţionat faptul că această lucrare a fost recenzată pozitiv de istoricul român Gheorghe Bezviconi, care a accentuat faptul că lucrarea se bazează pe bogate surse istorice şi literatura de specialitate.

8 (2)
Sesiunea ştiinţifică a istoricilor. Ilia Budac – în rândul doi, al doilea din stânga. Noiembrie 1961.

Sursă: DRAGNEV, Demir, XENOFONTOV, Ion. Academicianul Ilia G. Budac (1916–1974): de la ucrainean la moldovean şi de la agronom la istoric. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 6-13. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-13_34.pdf?fbclid=IwY2xjawPeC6FleHRuA2FlbQIxMABicmlkETF3Zm01OEg3MDg5aFJMUGhZc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHgB9qQSHvJKI4N3f2hRYx5-ydZ1B7Ej9DIl7F0muxf8KoN7691KJq76m6159_aem_lWTn-WpWrBxfronIvi-qkQ