Sursă: Nicolae Enciu, Biserica și Statul în anii regimului comunist din România. În:
Revista Literară, Anul XI, Nr. 6 (89), noiembrie-decembrie 2025.

De astăzi, cele două volume dedicate Chișinăului în perioada dintre cele două războaie mondiale pot fi consultate și în cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, precum și la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (Chișinău).
Chişinău, cel de-al doilea oraş al României întregite (1918–1940): studiu monografic, documente şi materiale / Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2025 – 2 vol. ISBN 978‑973‑577‑783‑8. Vol. 1. – 2025, 685 p. Conţine bibliografie. – Index. – ISBN 978‑973‑577‑784‑5.
Chişinău, cel de-al doilea oraş al României întregite (1918–1940): studiu monografic, documente şi materiale / Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2025 – 2 vol. ISBN 978‑973‑577‑783‑8. Vol. 2. – 2025, 670 p. – Conține bibliografie. – Index. – ISBN 978-973-577-785-2.

Concertul anului 2025.
Pop Simfonic 11. Chișinău Arena, 21 decembrie 2025.
O feerie culturală care a adunat generaţii. Emoţii, mesaje umanistice, punţi culturale, patriotism, voci pentru pacea mondială, arhetipuri culturale. S-a interpretat în limbile română, engleză, franceză.
Pe scenă au cântat: Satoshi, Tania Turtureanu, Cătălin Josan, Magnat & Feoctist, Adrian Ursu, Tania Cerga, Snails, Lucian, Daniel și Vasile Advahov, Marej și mulți alții.
Hiturile ultimilor ani și șlagărele artiștilor au răsunat într-o versiune simfonică unică, alături de 100 de instrumentiști Moldovan National Youth Orchestra și 100 de copii din corul Voices, sub bagheta magică a dirijorului Andriano Marian.
Vezi un colaj foto de IVX

Secvenţă de la manifestarea literară „Discuţii pe muchie de carte” desfăşurată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 20 decembrie 2025.
Foto, de la stânga la dreapta: scriitoarea, redactorul şi pictoriţa Elena Vizir (autoarea lucrării „Dincolo de zâmbete”); scriitoarea şi poeta Claudia Partole (autoarea cărţii „Metresa lui Oniros”); poeta şi profesoara Maria Butuc-Brigai (autoarea plachetei „Inimi puse în vitrină”); scriitoarea şi editorul Olga Căpăţână (autoarea romanului „Poveste cu patru neveste”), preşedintele Clubului C’Arte (Paris), moderatoarea evenimentului; scriitorul Nicolae Rusu (autorul romanului „Carla”) şi scriitoarea debutantă Olesea Raru (autoarea volumului „Foame de iubire”). Foto: IVX

Mher Chatinyan, Peisaj, 2022. Ulei pe pânză, 60 cm х 60 см.

În morală, ca şi în artă, vorbăria nu înseamnă nimic, fapta e totul.
De aceia Domnul Hristos, a cucerit lumea prin fapte.
Ioan Frijan

Conferința științifică națională cu genericul „Abordări psiho-pedagogice, lingvistico-literare, istorice și didactice în științele educației”, organizată la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, la 17 decembrie 2025, în format mixt, conform programului atașat.

Vezi: Program Conferința FSUP 17_1.12.2025 final

Lucian Muntean, Pădurea în ceaţă, 2025. Acuarelă pe hârtie, 28 cm x 38 cm.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Tablou celest. Foto: IVX, 14 decembrie 2025

Tabloul nocturn: Chişinăul din turn. Foto: IVX, 2 decembrie 2025

Secvenţă din piesa „Ultima oră” de Mihail Sebastian. Foto: IVX, 12 decembrie 2025

O comedie satirică de actualitate jucată cu talent la Teatrul Național „Satiricus” care aduce în prim-plan culisele presei și mecanismele manipulării.Este o pledoarie pentru libertatea de gândire și integritate profesională, dar și o comedie plină de vervă, ironie și observație fină.
Regia este semnată de actorul și regizorul Cristian Șofron.
Piesa include u o tematică surprinzător de contemporană, deși a fost scrisă în interbelic. În redacția unui ziar, conferenţiarul Alexandru Andronic se trezește prins într-un conflict de interese. Ce urmează este un joc al influențelor, compromisurilor și aparențelor, care ridică întrebări incomode despre adevăr, responsabilitate și etică profesională.

Distribuția:
Alexandru Andronic – Alexandru Crîlov
Grigore Bucșan – Viorel Cornescu
I.D. Borcea – Arcadie Răcilă
Ștefănescu – Ion Grosu
Voicu – Daniel Brînză
Pompilian – Damian Donos
Brănescu – Eugeniu Matcovschi
Agopian – Constantin Ghilețchi
Niță – Artiom Oleacu
Magda Minu – Ira Cazac
Ana – Irina Rusu
Domnișoara Werner – Ludmila Gheorghiță

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL „TEOLOGIE ȘI MĂRTURISIRE”

Ediția I, 11 decembrie 2025, Chișinău

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași și cu Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează în data de 11 decembrie
2025 Simpozionul Internațional „Teologie și Mărturisire”. Acest eveniment academic se încadrează în Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, aniversându-se 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, 140 de ani de la dobândirea autocefaliei, precum și 1700 de ani de la Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). Evenimentul are loc la Chișinău, începând cu ora 10.00, în Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova.

Vezi programul simpozionului: PROGRAM, Simpozion Chișinău, 2025

Mitropolia Basarabiei
AO „Mitropolitul Gurie Grosu”
și Asociaţia Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova
organizează

Conferința științifică

Mitropolia Basarabiei – instituție de credință și zidire națională
consacrată Centenarului Patriarhiei Române
și Centenarului înființării Mitropoliei Basarabiei

VINERI, 12 decembrie 2025
Sala de conferințe, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Orele: 11.00 – 16.00
11.00-11.30.
Rugăciunea cu binecuvântare
Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte PETRU,
Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
Alocuțiune de bun venit Petru VICOL, Directorul General MNEIN
Mesaj de salut Anatol PETRENCU, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, Președintele Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova
11.30-14.30. SESIUNEA DE COMUNICĂRI:
Moderatori: Silvia Grossu, conferențiar universitar, doctor habilitat în istorie;
Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM.
1. Viorel COJOCARU, protoiereu, doctor în filosofie, USMF.
Aspecte istorice și etno-canonice privind înființarea Mitropoliei Basarabiei
2. Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM.
Patriarhul Miron Cristea despre problemele Bisericii din Basarabia
3. Ion Valer XENOFONTOV, conferențiar universitar, doctor în istorie, USM.
Facultatea de Teologie – prima instituție de învățământ superior din Basarabia
4. Lidia PRISAC, doctor în istorie, USM.
Biblioteca și internatul Facultății de Teologie
5. Silvia GRANCIUC-CORLĂTEANU, conferențiar universitar, doctor
în istorie, Institutul de Istorie, USM.
Activitatea Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică, în amintirile secretarului instituției Constantin Tomescu
6. Veronica BOLDIȘOR, cercetătoare științifică, Muzeul Național
al Literaturii Române.
Acte și mărturii despre Mitropolia Basarabiei din perioada interbelică
în colecțiile Muzeului Național al Literaturii Române
7. Anatol PETRENCU, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, USM.
Vasile Țepordei și problema refugiului clerului din Basarabia (1940-1944)
8. Varvara BUZILĂ, conferențiar universitar, doctor în filologie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
TITLUL REZERVAT
9. Silvia GROSSU, conferențiar universitar, doctor habilitat în istorie.
Anul „Mitropolitul Gurie Grosu” – reper de perpetuă cinstire a memoriei colective
În încheierea evenimentului științific, elevii Gimnaziului „Mitropolitul Gurie Grosu” din satul Nimoreni vor prezenta o suită de elogii în memoria Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei.

Vezi: Conferinta_

Lansare de carte la București: „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov

Editura Institutului Cultural Român a lansat, duminică, 7 decembrie 2025, la standul său din cadrul Târgului de carte Gaudeamus, organizat la București de Radio România, lucrarea, în două volume, „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, elaborată de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov.

Potrivit istoricului Cosmin Budeancă, citat de mass-media bucureștene, lucrarea este impresionantă, atât prin conţinut, cât şi prin munca din spatele realizării ei.

„Din păcate, în România se cunoaşte puţin despre ceea ce a reprezentat Chişinăul în perioada interbelică, dar şi după aceea şi cred că e un proiect necesar. Mai ales, acum, după ’90, am observat că suntem cu toţii, cei din ţară, sau mulţi dintre noi curioşi să vizităm Barcelona, Londra, Parisul, ţările europene, dar cred că foarte mulţi dintre cei care au vizitat vestul Europei nu au vizitat Chişinăul. E o carte bună care să-ţi deschidă apetitul pentru a vizita Chişinăul” – a declarat istoricul.

El a adăugat că lucrarea reuneşte cam tot ce se poate cunoaşte despre orașul perioadei interbelice.

„De la politică la economie, la diversitate, la faună, la floră, la viaţă cotidiană, până la ce fabrici, până la ce cârciumi sau birturi erau în Chişinău, toate pot fi găsite în paginile cărţii. E o lucrare enciclopedică. De altfel, Ion Xenofontov este cunoscut pentru abordările lui enciclopedice. Practic, nu m-am gândit la un subiect care m-ar fi interesat despre Chişinăul interbelic pe care să nu îl regăsesc în cele două volume” – a mai afirmat Cosmin Budeancă.

Ion Valer Xenofontov a spus că lucrarea reprezintă rodul unei munci de şase ani în arhivele din România şi din Republica Moldova.

„Presa timpului, memorialistica, jurnalele – toate au constituit pilonii de bază pentru a reconstitui un segment de istorie puţin cercetat şi puţin cunoscut în spaţiul românesc şi asta cu atât mai mult cu cât în perioada socialistă, noi, cei din Republica Moldova, ştiam că perioada interbelică a fost una sumbră, dominată de către ‘România burghezo-moşierească’. Se ştergea acest segment temporal din memoria colectivă sau se prezenta în culori negre. Or, noi, prin cele 28 de capitole ale lucrării, am reevaluat faptele şi evenimentele istorice” – a mărturisit Ion Xenofontov.

Potrivit Lidiei Prisac, prin această carte s-a reuşit scoaterea din anonimat a unor importante documente de arhivă din România şi Republica Moldova.

„Am încercat să cuprindem, practic, tot. Ne-am axat pe diverse subiecte, inclusiv modă, habitatul şi viaţa cotidiană, dar am abordat şi subiecte grele cum a fost subiectul refugiaţilor, aceasta întrucât, după Primul Război Mondial, în România Întregită şi-au găsit refugiul diferite grupuri de refugiaţi precum evrei, ucraineni, ruşi, armeni, care, evident, cu toţii au încercat să se salveze în această parte a României” – a explicat cercetătoarea.

Vezi: https://agerpres.ro/cultura-media/2025/12/07/gaudeamus-ampla-lucrare-dedicata-chisinaului-interbelic—lansata-de-institutul-cultural-roman–1509560?fbclid=IwY2xjawOlX6xleHRuA2FlbQIxMABicmlkETEwZEJsTHhGMWRrY2w0T2luc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHguzaS-FlaESoZEJxta0G3SVcpzz92o4TJQ8JLpuheL7U1TK5BYx3fNUpgoR_aem_xySTMZpQLnOxvZvB2PqAnA

Bucureştiul de seară. Foto: IVX, 5 decembrie 2025

Program: Program_conferinta 10-11 decembrie 2025 (1)

Chişinăul de seară. Foto: IVX, 2 decembrie 2025

Mher Chatinyan, Portarul, 2025. Ulei pe pânză, 70 cm х 50 см.

Duminică, 7 decembrie 2025, Institutul Cultural Român a participat la Standul Editurii ICR (Standul 33) organizat de Centrul Național al Cărții în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, unde au avut loc mese rotunde și lansări de carte.
În cadrul evenimentului a fost lansată lucrarea „Chișinău, cel de-al doilea oraș al României întregite (1918-1940)”, vol. I și II, Editura ICR, 2025. Au participat: autorii (Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov), istoricul Cosmin Budeancă şi scriitoarea Liliana Corobca au prezentat monografia.

Foto: de la stânga la dreapta: Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Liliana Corobca şi Cosmin Budeancă.

Cuvântul de salut al domnului Liviu Sebastian Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român.

PRISAC, Lidia. XENOFONTOV, Ion Valer. Chişinău, cel de-al doilea oraş al României întregite (1918-1940): studiu monografic, documente şi materiale, Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2025 – 2 vol. ISBN 978‑973‑577‑783‑8. Vol. 1. – 2025, 685 p. – Conţine bibliografie. – Index. – ISBN 978‑973‑577‑784‑5; Vol. 2. – 2025, 670 p. – Conține bibliografie. – Index. – ISBN 978-973-577-785-2.

Sursă: https://www.icr.ro/tel-aviv/icr-la-gaudeamus-2025-cartile-construiesc-viitorul/en

ISTORICUL NICOLAE POPOVSCHI – 150 DE ANI DE LA NAŞTERE

http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

CHIȘINĂUL ÎN RĂZBOI: ASIGURAREA CU ALIMENTE

Politicile de aprovizionare implementate de administrația românească în Chișinăul anilor 1941-1942 reflectă tensiunea constantă dintre prioritățile militare și nevoile populației civile. Într-un context marcat de penurie, supraveghere și redistribuire centralizată a resurselor, autoritățile au încercat să mențină un echilibru precar între susținerea armatei și gestionarea cererii interne. Deși mecanismele de control au reușit, în linii mari, să asigure o minimă funcționalitate economică, acestea au generat totodată dependență, inegalități și tensiuni sociale care reies clar din documentele epocii.
Soții Afanasie și Xenia Bunu, domiciliați în Chișinău, str. Universității, nr. 53, autorizați să practice comerțul ambulant, îl informau la 19 aprilie 1942 pe primarul Chișinăului că din piețele comunale lipsea cu desăvârșire uleiul vegetal și solicitau eliberarea unei cantități de 90 kilograme de ulei de floarea-soarelui, necesar pentru pregătirea produselor de patiserie.

Foto: Piaţa nouă din Chişinău, vara-toamna anului 1941. Colecţia foto: Iurie Şveţ.

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, Chișinăul în război: asigurarea cu alimente (1941–1942). În: Cohorta. Revistă de istorie militară, nr. 2, 2024, pp. 60-72. ISSN 2953-6847.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/60-72_4.pdf

ACTIVITATEA IMPRIMERIEI STATULUI CU SEDIUL LA CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

După Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), o problemă dificilă a autorităților locale o constituia adaptarea la noile cerințe ale statului național românesc, ceea ce solicita cunoștințe lingvistice, adaptări tehnice la tipărituri etc. Astfel, la 21 martie 1919, Primăria orașului Chișinău anunța ministrul delegat al Guvernului Român în Basarabia că nu posedă planuri scrise în limba română, iar tipărirea unor asemenea proiecte era imposibilă, deoarece în Chișinău nu exista nicio litografie.
Din această perspectivă, era necesară o tipografie de stat, ce ar fi putut face față cerințelor editoriale. Astfel, ca urmare a unor acțiuni de reorganizare, Tipografia Directoratului de Interne (fosta Tipografie Gubernială din Basarabia, aflată pe str. Carol I, vizavi de Liceul Real; avea un atelier de imprimare cu cinci mașini tipografice) și Tipografia Statului din Chișinău (fosta Tipografie particulară „Бессарабская жизнь”) au fost comasate la 2 martie 1920, sub denumirea de Imprimeria Statului din Chișinău. Procesul de contopire trebuia „să-și urmeze activitatea cu mai multă energie”, pentru a corespunde scopului urmărit.

Imprimeria Statului din Chișinău, fațada (sursa: Fond foto al Centrului de Cercetări Enciclopedice, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova)

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Activitatea Imprimeriei Statului cu sediul la Chișinău în perioada interbelică. În: Acta Terrae Fogarasiensis, XIV (Ediție on-line). Făgăraș, 2025, pp. 342-354. ISSN 2810 – 3246. ISSN-L 2285 – 5130.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/342-354.pdf

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf