Lansare de carte la București: „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov
Editura Institutului Cultural Român a lansat, duminică, 7 decembrie 2025, la standul său din cadrul Târgului de carte Gaudeamus, organizat la București de Radio România, lucrarea, în două volume, „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, elaborată de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov.
Potrivit istoricului Cosmin Budeancă, citat de mass-media bucureștene, lucrarea este impresionantă, atât prin conţinut, cât şi prin munca din spatele realizării ei.
„Din păcate, în România se cunoaşte puţin despre ceea ce a reprezentat Chişinăul în perioada interbelică, dar şi după aceea şi cred că e un proiect necesar. Mai ales, acum, după ’90, am observat că suntem cu toţii, cei din ţară, sau mulţi dintre noi curioşi să vizităm Barcelona, Londra, Parisul, ţările europene, dar cred că foarte mulţi dintre cei care au vizitat vestul Europei nu au vizitat Chişinăul. E o carte bună care să-ţi deschidă apetitul pentru a vizita Chişinăul” – a declarat istoricul.
El a adăugat că lucrarea reuneşte cam tot ce se poate cunoaşte despre orașul perioadei interbelice.
„De la politică la economie, la diversitate, la faună, la floră, la viaţă cotidiană, până la ce fabrici, până la ce cârciumi sau birturi erau în Chişinău, toate pot fi găsite în paginile cărţii. E o lucrare enciclopedică. De altfel, Ion Xenofontov este cunoscut pentru abordările lui enciclopedice. Practic, nu m-am gândit la un subiect care m-ar fi interesat despre Chişinăul interbelic pe care să nu îl regăsesc în cele două volume” – a mai afirmat Cosmin Budeancă.
Ion Valer Xenofontov a spus că lucrarea reprezintă rodul unei munci de şase ani în arhivele din România şi din Republica Moldova.
„Presa timpului, memorialistica, jurnalele – toate au constituit pilonii de bază pentru a reconstitui un segment de istorie puţin cercetat şi puţin cunoscut în spaţiul românesc şi asta cu atât mai mult cu cât în perioada socialistă, noi, cei din Republica Moldova, ştiam că perioada interbelică a fost una sumbră, dominată de către ‘România burghezo-moşierească’. Se ştergea acest segment temporal din memoria colectivă sau se prezenta în culori negre. Or, noi, prin cele 28 de capitole ale lucrării, am reevaluat faptele şi evenimentele istorice” – a mărturisit Ion Xenofontov.
Potrivit Lidiei Prisac, prin această carte s-a reuşit scoaterea din anonimat a unor importante documente de arhivă din România şi Republica Moldova.
„Am încercat să cuprindem, practic, tot. Ne-am axat pe diverse subiecte, inclusiv modă, habitatul şi viaţa cotidiană, dar am abordat şi subiecte grele cum a fost subiectul refugiaţilor, aceasta întrucât, după Primul Război Mondial, în România Întregită şi-au găsit refugiul diferite grupuri de refugiaţi precum evrei, ucraineni, ruşi, armeni, care, evident, cu toţii au încercat să se salveze în această parte a României” – a explicat cercetătoarea.