Copacul închisorii și închisoarea copacului. Perseverență întru supraviețuire. Speranță, renaștere, conviețuire (perete lateral al Închisorii din Râmnicu Sărat). Comentariu și foto credit: dr. Liliana Corobca
Daily Archives: 27/08/2024
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN LA SALONUL INTERNAȚIONAL DE CARTE BOOKFEST CHIȘINĂU, EDIȚIA 2024
Institutul Cultural Român va participa, prin Centrul Național al Cărții, la o nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău, aflat, pentru al treilea an consecutiv, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, și al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău va avea loc în perioada 28 august – 1 septembrie 2024, la centrul Mediacor (str. Alexei Mateevici nr. 60) din cadrul Universității de Stat din Moldova și va reuni cele mai noi apariții editoriale din România și Republica Moldova.
La ediția din acest an, Institutul Cultural Român va pune la dispoziția cititorilor, în cadrul unui stand dedicat publicațiilor Editurii ICR (Standul 13), o ofertă consistentă de titluri de referință din domeniile literaturii, criticii literare, istoriei și artelor. Programul include lansări și dezbateri în jurul celor mai recente volume apărute sub egida Institutului Cultural Român, dar și evenimente dedicate poeziei contemporane și literaturii pentru copii, la care vor participa cercetători, istorici, scriitori și artiști vizuali din România și Republica Moldova.
„Institutul Cultural Român susține peste tot în lume, prin toate programele sale specifice și cu fiecare ocazie, cultura scrisă și limba română ca element definitoriu al spațiului cultural comun dintre România și Republica Moldova. Parteneriatul de tradiție cu Bookfest Chișinău reprezintă cea mai fericită ocazie din an în care să remarcăm această unitate culturală și, în același timp, o importantă oportunitate de a prezenta și oferi acces publicului din Republica Moldova la produsele editoriale ale Editurii Institutului Cultural Român, cele mai noi dintre acestea fiind prezentate în cadrul unor evenimente cu invitați de seamă. Astăzi, de Ziua Independenței Republicii Moldova, îi felicit pe cetățenii Republicii Moldova la 33 de ani de la eliberarea de sub ocupația sovietică, 33 de ani de la ieșirea la lumină de sub umbra tancurilor rusești și îi asigur de deplinul sprijin al ICR pe calea europeană de la care, sunt convins, Republica Moldova nu mai poate fi abătută.” a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.
Impresionantei lucrări Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonată de Liliana Corobca și publicată în acest an la Editura Institutului Cultural Român, îi sunt consacrate două evenimente, în cadrul cărora vor fi dezbătute aspecte metodologice ale cercetării, dar și diverse teme relevante pentru transformările din Republica Moldova. Lansarea celor două volume va avea loc miercuri, 28 august, începând cu ora 15:00, în Aula 530 a Universității de Stat din Moldova, în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR 2024), și va avea ca reper chestionarea problemelor actuale ale științei istorice din România și Republica Moldova – între abordările tradiționale și noile direcții de cercetare. Discuția, moderată de istoricii Sergiu Musteață și Gabriel Moisa, îi va avea ca protagoniști pe scriitoarea Larisa Turea și cercetătorii științifici Lidia Prisac și Nicolae Enciu. Cel de-al doilea eveniment prilejuit de publicarea Panoramei postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II) va avea loc duminică, 1 septembrie, la ora 16:30, în spațiul central de evenimente al Centrului Mediacor, și va reuni, în cadrul unei mese rotunde, cercetători semnatari ai volumului: Diana Cheianu, Nina Corcinschi, Iulian Fruntașu, Ion Xenofontov și Liliana Rotaru.
Joi, 29 septembrie, începând cu ora 18.00, Institutul Cultural Român invită cititorii de toate vârstele să descopere care este relația dintre text și imagine în literatura pentru copii, într-un eveniment dedicat regretatului scriitor Spiridon Vangheli. Inițiatorii dialogului sunt scriitoarea și criticul literar Luminița Corneanu, ilustratorul Andrei Damian și artistul plastic Lică Sainciuc, moderatoarea întâlnirii fiind scriitoarea Maria Pilchin.
Seria evenimentelor continuă vineri, 30 septembrie, începând cu ora 17:00, cu un recital la care vor particia poeții Svetlana Cârstean, Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Mihók Tamás. Poetul Sorin Gherguț va fi gazda evenimentului.
Cel de-a doilea titlu pe care Institutul Cultural Român îl va lansa la Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău este monografia Purcărete şi Boroghină. Pelerini în Marele Teatru al Lumii, semnată de Ludmila Patlanjoglu și publicată de Editura ICR în două versiuni, română și engleză. Sâmbată, 31 septembrie, de la ora 19:30, teatrologul Cristiana Gavrilă, Petru Hadârcă, actor, regizor şi director general al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Chişinău, și Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, vor analiza, într-o discuție moderată de criticul de teatru Monica Andronescu, creația regizorului Silviu Purcărete și rolul jucat de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și de Emil Boroghină, ca manager cultural și fondator al Festivalului Shakespeare, în cultura română și în peisajul teatral internațional.
Duminică, 1 septembrie, începând cu ora 16:30, Pr. Iustin Marchiș, istoricul de artă Vladimir Bulat și Dana Ionescu, coordonatoarea Centrului Național al Cărții, vor fi protagoniștii lansării ediției în limba engleză a albumului Mănăstiri și biserici din Transilvania între secolele XIII-XVIII. Lucrarea amplă, apărută la Editura ICR și realizată sub coordonarea Pr. Iustin Marchiș, constituie „un ghid artistic care propune un pelerinaj cultural și spiritual printre etniile, confesiunile și patrimoniul artistic al Transilvaniei, cu toate stilurile și formele sale de expresie”.
***
Ediția 2024 a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și are loc în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii din Republica Moldova. Parteneri strategici sunt USAID, UKaid și Ambasada Suediei în Republica Moldova. Organizatorii evenimentului sunt Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Asociația Editorilor din România.
Parteneri media: TVR Moldova, Moldova 1, Radio Chișinău, Teleradio Moldova.
PROGRAM DE EVENIMENTE
MIERCURI, 28 august, 15:00 – 16:30
Aula 530 – Universitatea de Stat din Moldova (Bloc Central)
Lansare de carte
Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonator Liliana Corobca, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Nicolae Enciu, Lidia Prisac, Larisa Turea
Moderatori: Gabriel Moisa, Sergiu Musteață
*parte a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR 2024)
JOI, 29 august, 18:00 – 19:00
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Sub cușma lui Guguță. O discuție despre relația text-imagine în literatura pentru copii
In memoriam Spiridon Vangheli
Invitați: Luminița Corneanu, Andrei Damian, Lică Sainciuc
Moderator: Maria Pilchin
VINERI, 30 august, 17:00 – 17:30
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Lectură de poezie
Invitați: Svetlana Cârstean, Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Mihók Tamás
Moderator: Sorin Gherguț
SÂMBĂTĂ, 31 august, 19:30 – 20:00
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Lansare de carte
Purcărete și Boroghină. Pelerini în Marele Teatru al Lumii de Ludmila Patlanjoglu, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Cristiana Gavrilă, Petru Hadârcă, Liviu Jicman
Moderator: Monica Andronescu
DUMINICĂ, 1 septembrie, 16:00 – 16:30
Lansare de carte
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Monasteries and Churches of Transylvania. 13th to 18th Centuries (Mănăstiri și biserici din Transilvania între secolele 13 și 18), coord. Pr. Iustin Marchiș, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Pr. Iustin Marchiș, Vladimir Bulat
Moderator: Dana Ionescu
DUMINICĂ, 1 septembrie, 16:30 – 17:30
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Masă rotundă
Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonator Liliana Corobca
Invitați: Diana Cheianu, Nina Corcinschi, Iulian Fruntașu, Ion Xenofontov
Moderator: Liliana Rotaru
27 AUGUST – ZIUA INDEPENDENȚEI DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
A ȘAPTEA REPUBLICĂ CARE ȘI-A PROCLAMAT INDEPENDENȚA
La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, convocat în ședință extraordinară (grație Marii Adunări Naționale), a adoptat textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin votul unanim al celor 277 de deputați prezenți. Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului, în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. În Declarația de Independență se condamnă înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939 ca nulă ab initio. În elaborarea acestui text s-a ținut cont și de Declarația Conferinței Internaționale „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia” din 28 iunie 1991. Data de 27 august a fost declarată Zi a Independenţei și sărbătoare naţională a Republicii Moldova. În spațiul ex-sovietic, Republica Moldova a fost a șaptea care și-a proclamat independența.
***
***
Marea Adunare Naţională, 27 august 1991. Foto: Mihai Potârniche
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-109-compressed.pdf
LECȚIA DE ISTORIE
IDEILE DIN PROTOCOLUL ADIȚIONAL SECRET AL PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV SUNT UTILIZATE ȘI ASTĂZI
Doctorul în istorie Ion Valer Xenofontov, conferențiar universitar, consideră că ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt reîncarnate, reformulate și adaptate la noile realități, fiind utilizate în războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Este vorba despre ideile de cucerire a teritoriilor care nu sunt parte componentă a Federației Ruse, respectiv a Uniunii Sovietice. „Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a declarat istoricul la dezbaterea publică „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență”, organizată de Agenția de presă IPN.
Ion Valer Xenofontov consideră că cel mai greu în istoria unei comunități este să schimbi mentalitatea colectivă și individuală. Este mai ușor să schimbi o structură socială și economică, dar nu și una mentală. „Nu în zadar Nicolae Iorga vorbea despre ideile Imperiului Bizantin până la mijlocul secolului al XIX-a. Bizanțul a căzut în 1453, dar uitați-vă că acele idei persistau până la mijlocul secolului al XIX-a. Sau uitați-vă ce s-a întâmplat cu descompunerea Imperiului Rus. Primul Război Mondial este mormântul imperiilor, inclusiv al Imperiului Rus. Acele idei imperiale au fost reîncarnate în Imperiul Sovietic. Stalin reușește în 1940 să readucă hotarele Imperiului Rus”, a notat conferențiarul.
Potrivit lui, după asta, în perioada sovietică s-a dus o propagandă intensă de a proslăvi marele stat sovietic. „Marele stat sovietic care era cel mai sovietic din toate sovietele – o tautologie chiar aplicată în propagandă. Și asta a fost cu bătaie lungă. S-a inoculat în mentalul colectiv că Uniunea Sovietică este un stat eliberator. Așa ni se spunea – că ne-a eliberat în 1940, deși generațiile mai în vârstă erau circumspecte față de această narațiune propagandistică. Era așa un conflict al generațiilor, unul tacit, nu în spațiul public. Dar lumea care a trăit în interbelic știa că în realitate nu a fost niciun fel de eliberare, ci a fost ocupație. Pe de altă parte, creștea o nouă generație cu acest suflu sovietic – că suntem cei mai pioneri din toată lumea”, explică Ion Valer Xenofontov.
Doctorul în istorie este de părere că au fost inepții ale propagandei ideile că statul sovietic este un stat al bunăstării, că învățământul este gratuit – deși nu a fost așa tot timpul. „Se șterg din memoria colectivă cu buretele faptele care nu erau în favoarea istoriei Uniunii Sovietice, dar erau scoase în evidență cele care proslăveau, care hiperbolizau, că tot ce s-a inventat pe fața pământului este făcut de către sovietici. Cu alte cuvinte vedem că aceste idei au fost inoculate la nivel de mental colectiv pentru bătaie lungă. Să nu ne mire faptul că în societatea moldovenească sunt fragmentări și sunt viziuni pro Uniunea Sovietică, pro putiniste, că există acest spirit de revanșard și necolonial, pentru că el persistă la nivel de celulă și la nivel de mentalitate. Și ce s-a întâmplat cu Federația Rusă? Atunci când s-a descompus Uniunea Sovietică, practic, nu s-a schimbat clasa politică. Ea vine pe fundamentul Uniunii Sovietice, același Putin are un background făcut în Uniunea Sovietică. Nu s-a schimbat clasa pe o clasă nouă cu o nouă viziune, cu o nouă abordare. Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a mai spus Ion Valer Xenofontov.
În altă ordine de idei, conferențiarul universitar a spus că Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional secret este o consecință a frustrărilor generate de Primul Război Mondial. Pe de o parte, Germania a fost frustrată că a ieșit din acest război cu aspirațiile eșuate și cu rezultatele Conferinței de Pace de la Paris, care practic a izolat-o și i-a indus un sistem umilitor, din perspectiva Germaniei – trebuia să plătească contribuții de război, nu trebuia să aibă armată etc. Pe de altă parte, statul bolșevic, Uniunea Sovietică din 1922, la fel era frustrată pentru că foarte dificil a fost recunoscută de către Occident. Occidentul stătea în espectativă să vadă derularea evenimentelor. Or, pe ruinele Imperiului Rus se desfășura un război civil cu mari fragmentări sociale și parcă Occidentul aștepta să vadă de partea cui va balansa acest context – de partea bolșevicilor sau de partea albgardiștilor.
Dezbaterea publică la tema „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență” este a 41-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Sursă: https://www.ipn.md/ro/ion-valer-xenofontov-ideile-din-protocolul-aditional-secret-al-8004_1106775.html