Sursă: Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Istoria contemporană : (universală și a românilor) : dicţionar enciclopedic /editor: Constantin Manolache ; redactor științific: Demir Dragnev ; consultant știinţific: Ion Coropcean ; referenţi știinţifici: Anatol Petrencu [et al.] ; Ministerul Educaţiei și Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan„. – Chișinău : Editura USM, 2023 (Blitz Poligraf), pp. 154-155. ISBN 978-9975-62-620-0.
Oameni, porumbei și altele. Foto: IVX, 21 iulie 2024
Postul Radio-Chișinău a fost inaugurat la 8 octombrie 1939, prin transmiterea în direct a Liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Durata de emisie constituia 6–9 ore pe zi. Postul avea trei studiouri echipate acustic, potrivit ultimelor tehnologii din domeniu.
Volumul este rezultatul muncii a 15 cercetători din patru foste țări comuniste (Polonia, Ungaria, România, Moldova) care abordează relația dintre puterea politică și biserici în Europa Centrală și de Est în timpul comunismului dintr-o perspectivă interdisciplinară, explorând mai multe direcții: biografică (reconstituirea destinului figurilor rezistenței anticomuniste); instituțională (analiza mecanismelor represiunii); memorializare (reprezentări muzeale ale represiunii comuniste); și reprezentări culturale (cinematografice) ale trecutului comunist. (Dragoș Ursu)
Vladimir Stamati-Ciurea, omul care a adus primul automobil în Basarabia
Cu ocazia consemnării primei mențiuni documentare a Chișinăului, cercetătorii Lidia PRISAC și Ion Valer XENOFONTOV au fost distinși cu diplome de recunoștință de către Primăria Municipiului Chișinău.
Poienița veselă. Foto: IVX, 16 iulie 2024
Echipa Olimpică a Republicii Moldova, formată din 26 de sportivi calificați, pornește spre Paris.
Arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca vor purta drapelul de stat al Republicii Moldovei la Jocurile Olimpice.
Le urăm succese!
Chișinău. Palatul Republicii. Foto: IVX, 15 iulie 2024
Sursă: Nicolae Enciu, Panorama postcomunismului în Republica Moldova. În: Revista Literară, Anul X, Nr. 3 (80) / mai-iunie 2024, p. 20.
Tratatul „Istoria ecologică” în patru volume:
1) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică regională. Contribuții la fundamentarea teoretică. Vol. 1. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024 , 209 p. ISBN 978-5-36241-219-7;
2) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Evoluția interacțiunilor omului și naturii. Vol. 2. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 500 p. ISBN 978-5-36241-232-6;
3) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Evoluția organizării și administrării protecției mediului. Vol. 3. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 433 p. ISBN 978-5-36241-233-3;
4) Arcadie Capcelea, Valeriu Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Personalități marcante. Vol. 4. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 240 p. ISBN 978-5-36241-218-0.
Lucrarea poate fi studiată la Biblioteca Științifică (Institut) a Universității de Stat din Moldova
Specialitatea: 0222.1 ISTORIE. Diplomă dublă: Universitatea de Stat din Moldova – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Spre infinit. Foto: IVX, 10 iulie 2024
„Clădirea-nai”. Mun. Chișinău, 06.07.2024. Foto: IVX
Stejarul roșu, Copacul Prieteniei, plantat în martie 2016.
Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău. Foto: IVX, 07.07.2024
Valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului comunist, drama familiilor celor deportați şi rememorarea evenimentelor sunt subiectele emisiunii Obiectiv Comun.
Invitații ediţiei sunt: ION XENOFONTOV – istoric;
LARISA TUREA – critic de teatru.
Moderator – Dana Ciobanu, producător – Elena Guțu.
TVR MOLDOVA, 05.07.2024, ORA17:00.
Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=syX3IUS8vbg
În scopul comemorării victimelor regimului stalinist și păstrării în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova, ce țin de represiunile și exterminările în masă ale oamenilor în perioada deportărilor, precum și în scopul educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană, potrivit Decretului nr. 2180 din 1 iulie 2016 al președintelui Republicii Moldova, a fost consfințită Ziua comemorării victimelor stalinismului (6 iulie).
https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Deport%C4%83ri_Bibliografie_.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR003BCVVrCQdLIk4BFERGZ-LaqGwSXcSZuIEdNL3HmHEJcooNIJtMteFT0_aem_qXUXSm1-Nw74YheQMsr_Sw
https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Arhivele-memoriei_.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR0X3Kq10y9imMppOaH_GT1jeUgA1N2Um0BdHobo3J3ElYb6cfzDwspVrn0_aem_8Dof51o_RwMma-_Z_hd5yw
VIDEO/ FORUM cu Leonid Smolnitchi din 04.07.2024
Vezi: https://voceabasarabiei.md/video-forum-cu-leonid-smolnitchi-din-04-07-2024/
Pentru a intimida și tortura elementele ostile sau cele considerate adverse societății sovietice, sistemul totalitar stalinist a recurs la o serie de constrângeri din perspectiva subzistenței. Regimul alimentar, ajuns la paroxism prin înfometare, a constituit o strategie tenebră cu scopul înfrângerii personalității sau, mai bine zis, a depersonalizării acesteia.
Pentru deportați hrana a marcat o sursă de subzistenţă, instituind însă şi momente de dificultăţi majore (foame, calitatea inferioară a produselor etc.), iar alteori a fixat şi momente alegorice, în mod special sursele alimentare de la baştină. În altă ordine de idei, putem spune că, din perimetrul vieții cotidiene a celor deportați, regimul alimentar a conturat şi o spațialitate abordată dihotomic: una nativă și alta intrusă.
Sursă: Xenofontov Ion Valer, Prisac Lidia, Alimentaţia deportaților din RSS Moldovenească în cadrul operațiunii „Iug” (1949), În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (61), 2021, pp. 96-101.
Accesați: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/96-101_21.pdf
300 de studenți și studente de la Facultatea de Medicină din București au fost internați în anul 1951 în lagărul de triere „Rahova”, pentru circa 3 luni, deoarece, neavând manuale de specialitate la facultate, au mers sã studieze la biblioteca franceză.
Sursă: Florica Dobre (coord.), Securitatea: structuri-cadre: obiective și metode. Vol. 2, București: Editura Enciclopedică, 2006, doc. 138, p. 272.
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Simbol al istoriografiei românești contemporane. În: Limba română. Revistă de știință și cultură, nr. 5-6, 2024, pp. 209-215.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/209-215_13.pdf
ANEXA
Președintele Republicii Moldova
DECRET
Privind conferirea „Ordinului de Onoare” domnului ANATOL PETRENCU
În temeiul art. 88 lit. a) din Constituția Republicii Moldova și al Legii cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova decretează:
Art. 1. În semn de profundă apreciere a activității îndelungate și prodigioase în domeniile învățământului și științelor istorice, pentru abnegația și profesionalismul manifestate în salvgardarea și valorificarea patrimoniului istoric național, precum și pentru contribuție substanțială adusă la formarea specialiștilor de înaltă calificare, domnului ANATOL PETRENCU, doctor habilitat în istorie, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova i se conferă „Ordinul de Onoare”.
Art. 2 Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.
Președintele Republicii Moldova MAIA SANDU
Chișinău, 26 iunie 2024
Nr. 1501-IX.
Vezi: https://monitorul.gov.md/ accesat 29.06. 2024
O mică expoziție a meșterilor populari din cadrul Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan” a USM a fost prezentată pe data de 30.06.2024, în cadrul festivităților cosacrate Portulului Popular. Festivitățile au debutat cu o impresionantă Paradă a Portului Popular, prezentată cu mândrie de reprezentanții celor 11 facultăți și institute de cercetare ale USM. Printre participanți s-au numărat cadre didactice, studenți, părinți, absolvenți și invitați de onoare, printre care rectorul USM, dr., prof. univ. Igor ȘAROV și secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian DUPU.
