Monthly Archives: November 2017

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

IMG_3896

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Doctorandul (1975) Nicolai Moldovan (21.02.1939, s. Șirăuți, rn. Briceni – 2000), ulterior doctor în istorie (02.07.1979). A activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Academiei de Științe a Moldovei. Colegii îl numeau „Ion Creangă”. Atunci când povestea pătăranii lumea murea de râs, iar el nu schimba niciun mușchi de pe față și întreba nedumerit: Oare de ce râde lumea aceasta? Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00355

00355

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Secvență de la prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Al patrulea din stânga: acad. Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972). Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00353

00353

MOTTOUL ZILEI:

В нашем обществе те, кто лучше всех осведомлён о происходящем, меньше всех способны увидеть мир таким, каков он есть. В общем, чем больше понимания, тем сильнее иллюзии: чем умнее, тем безумнее.

Джордж Оруэлл

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Doctorandul (azi, membru corespondent) Ion Dediu, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00352d

Ion Dediu (n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, jud. Soroca, azi r-nul Donduşeni) – biolog, domeniul ştiinţific: biologia generală, ecologie, zoologie, protecţia mediului, hidrobiologie, ecologia politică. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1981). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

00352

MOTTOUL ZILEI:

Мне говорят, что я своими утверждениями хочу перевернуть мир вверх дном. Но разве было бы плохо перевернуть перевернутый мир?

Джордано Бруно

 

 

MOTTOUL ZILEI:

Многие презирают жизненные блага, но почти никто не способен ими поделиться.

Франсуа де Ларошфуко

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetătorii Andrei Negru și Alexandru Cebotaru  de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în vizită la Grădina Botanică a Academiei de Ştiințe din Ucraina, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00348d

00348

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul  Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

A. Negru, directorul Grădinii Botanice (Institut) (1988–1996) a Academiei de Științe a Moldovei, prezintă colecţia de stânjenei preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur, prim-ministrului Valeriu Muravschi și altor personalități, 1991. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00346d

00346

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul  Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d

00345

MOTTOUL ZILEI:

 
Первый человек, который бросил ругательство вместо камня, был творцом цивилизации.
 
Зигмунд Фрейд

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

IMG_5375

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

84

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Colaboratorii Laboratorului de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 1983. De la stânga la dreapta: Vasile Chirtoca, Natalia Cuzimina, Tatiana Bogoutdinova, Agafia Railean, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru ș.a.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00343d

00343

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Colaboratorii Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga la dreapta: Ştefan Lazu, Gheorghe Simonov, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru, Vasile Chirtoca, Afanasie Istratii, Rima Cernâh, Gheorghe Postolache, Ana Ştefîrţa, laboranta Galina. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00342d

00342

MOTTOUL ZILEI:

Сколько времени потратил бы орел впустую, если бы согласился учиться у вороны.

Уильям Блейк.

 

 

O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ A CENTRULUI DE CERCETĂRI ENCICLOPEDICE

Consultant științific: acad. Teodor FURDUI

Editor și conducător de proiect: dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE

Redactor științific și coordonatorul volumului: dr., prof. univ. Boris BOGUȘ

Responsabil de ediție: dr. Ion Valer XENOFONTOV

Redactori: Vitalie ȚURCANU, Tudor PALLADI

Corector: Elena PISTRUI

Coperta: Vitaliu POGOLȘA

Design, redactare tehnico-artistică și machetare computerizată: Valeriu OPREA

Fotografii: Arhiva Muzeului Olimpic al Moldovei; Arhiva personală Nicolae Juravschi; Nicolae Buceațchi, Natalia Doneț, Eugenia Tofan, Ion Valer Xenofontov

Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercetări Encicl. ; ed. şi coord. de proiect: Constantin Manolache ; red. şt. şi coord. vol.: Boris Boguş ; consultant şt.: Teodor Furdui. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Institut), 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 496 p. – (Legendele sportului moldovenesc, ISBN  978-9975-3044-2-9). Rez.: lb. rom., engl., fr., alte lb. străine. – Bibliogr. selectivă despre Nicolae Juravschi  : p.  354-377. – Referinţe bibliogr. în subsol. – Apare cu sprijinul financiar al Min. Culturii al Rep. Moldova. ISBN 978-9975-3131-6-2. 797.122.092(092)+016 N 60

Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată marelui sportiv Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic, maestru emerit al sportului, Laureat al Premiului Național în domeniul sportului, cavaler al Ordinului Republicii. În carte sunt prezentate opinii și omagii ale personalităților din domeniile sportului, culturii, științei, educației dedicate lui Nicolae Juravschi, precum și percepțiile protagonistului despre sport, univers, țară. Ediția este adresată sportivilor, studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor științifici, la fel și unui cerc mai larg de cititori.

Jur_2017

Nicolae Juravschi_dublu campion olimpic_Sumar_Rezumate

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Viitorul acad. Andrei Negru (stânga) în anii de doctorat la Institutul de Botanică „V. L. Komarov” din Lelningrad (1966–1969), alături de doctorandul Felix Velicichevici (paleocarpolog din Belarusia). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00338d

00338

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Cercetători științifici de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Științe a RSS Moldovenești la o demonstraţie de 1 Mai. De la stânga la dreapta: Maria Arhipenco, Andrei Negru cu soţia Maria şi Gh. Simonov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00337d

00337