La Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost lansat recent volumul „La interfaţa timpurilor”, autor academicianul Gheorghe Duca, preşedinte al AŞM. Lucrarea a apărut la Editura „Ştiinţa”, în colaborare cu Biblioteca Ştiinţifică Centrală (Institut) a AŞM şi face parte din Colecţia „Academica”.
La evenimentul de lansare au participat reprezentanţi ai mediului academic şi universitar, politicieni, diplomaţi, colegi, prieteni, consăteni, discipoli, oaspeţi din România.
„Am convenit să facem o carte nu despre, ci a academicianului Gheorghe Duca, o carte scrisă, în primul rând, de Domnia Sa”, a menţionat în debutul manifestării, dr. Gheorghe Prini, directorul Editurii „Ştiinţa”, aflat şi pe post de moderator. În calitate de editor, directorul Prini a creionat câteva aspecte ce au reflectat procesul de lucru asupra lucrării, dar şi implicarea echipei de creaţie care a muncit mai mulţi ani, pentru ca în final să apară un volum de succes.
Solomon Marcus (n. 1 martie 1925, Bacău), matematician român cu renume mondial, membru titular al Academiei Române (2001). Cărțile sale au fost traduse în circa 20 de limbi. A publicat circa 60 de volume, alte 26 de titluri de carte (volume coordonate, editate, prefațate sau postfațate) și peste 500 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Opera sa a fost citată de peste 1000 de autori. Domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică și utilizarea matematicii în lingvistica computațională, în analiză teatrală, în ştiinţele naturale şi sociale. A publicat și numeroase cărți și articole pe diferite subiecte ce țin de semiotică și filosofie, istoria științei și a educației, cultură și artă, lingvistică și poetică, combinând, cum definea el însuși, în polaritatea pascaliană „spiritul de geometrie, spiritul de finețe”. Astfel că președintele Universității „Apollonia” din Iași Vasile Burlui, cu ocazia conferirii ilustrului matematician a titlului de Doctor Honoris Causa, l-a definit în al său Laudatio foarte sugestiv: „s-ar putea mai de grabă spune că e inclasabil… Privirea lui mereu proaspătă, lipsită de prejudecăți sau locuri comune, ne dezvăluie știința ca pe un univers fascinant”. A fost evocat modelul său de existență interogativă, care dă alt sens și profunzime ființei și vieții omenești.
Alexandru Furtună este un nume consacrat în mediul științific din Republica Moldova și de peste hotare. De patru decenii activează în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. În prezent este cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie. Biografia științifică a savantului însumează 20 de volume de studii și lucrări monografice (unele semnate în calitate de coautor) și circa 100 de articole științifice și de popularizare a științei. A participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale. A fost nominalizat cu mai multe premii și diplome.
teritoriul dintre Carpaţii Orientali şi fluviul Nistru a fost bogat în floră și faună. Diversitatea biologică a regiunii se datorează, în mod special, poziţiei geografice favorabile – interferenţa biogeografică a zonelor central-europeană, eurasiatică şi mediteraneeană. Pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti au evoluat şi formele de intervenţie a omului în natură. Astfel, vânătoarea (apărută ca formă de asigurare a hranei) a evoluat pe parcursul istoriei de la folosirea „instrumentelor ecologice” de vânătoare la aplicarea unor arme performante, devenind un hobby, spre deosebire de timpurile mai vechi, când vânătoarea în grup era practicată doar din necesitate. Drept urmare a factorului antropogen, bourul european (Bos taurus primigenius), cel mai bestial animal din codrii Europei Răsăritene, a dispărut în secolul XVII, fiind ulterior asimilat cu zimbrul. În Țara Moldovei, bourul a fost considerat element heraldic, deoarece este prezent atât în însemnele statale moldovenești, cît și în teritoriile moldovenești înstrăinate. În Polonia există chiar un monument al ultimului bour vânat în pădurile din acest spațiu în 1627. Factorul uman, distrugerea și poluarea habitatelor au determinat, în cele din urmă, dispariţia multor specii din fauna și flora spaţiului carpato-nistrean, iar acum suntem în preajma unei ecocatastrofe (ecodevieri, ecofluctuaţii etc.), așa încât populația speciilor de plante și animale trebuiesc protejate, impunând acțiuni urgente ale protecției de stat.
