„Coloana infinitului” de Antonești. Foto: IVX, 6 august 2016
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Instituția Publică Liceul Teoretic „Minerva” din mun. Chișinău. Foto: IVX, 17 mai 2018.
Notă: Instituția a ajuns în vizorul opiniei publice grație victoriilor olimpice obținute de Adrian Crainic (clasa a XI-a) și Andrei Covrig (clasa a XII-a). Ambii elevi au adus faimă Liceului obținând locurile I la Olimpiada Republicană la Istoria românilor și universală (Chișinău 29 aprilie – 01 mai 2018)
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Magia nopții. Foto: IVX, 21 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Un pic de dragoste. Foto: IVX, 17 mai 2018
CITATUL ZILEI
Не читайте историю — читайте биографии, потому что это — жизнь без теории.
Бенджамин Дизраэли
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Marius Martînenco (clasa a X-a), Cezarul Liceului Teoretic „Ginta Latină” (sectorul Ciocana, municipiul Chișinău). Foto: IVX, 17 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Mănăstirea Japca cu hramul „Înălțarea Domnului”. Foto: IVX, 11 mai 2012
Notă: În Republica Moldova cinci mănăstiri au hramul Înălțarea Domnului: Japca, Hârbovăț, Hârjauca, Noul Neamț (Chițcani), administrate de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove și Movila Măgura (satul Negurenii Vechi, raionul Ungheni), administrată de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor. Mănăstirea Stoianovca (Eroilor) din satul Stoianovca, raionul Cantemir, fondată în 2004, are hramul Învierea și Înălțarea Domnului. Este administrată de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor.
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Casa Mitropoliei (actualmente pe acest loc se află Guvernul Republicii Moldova). Sursă: Biblioteca Națională a României. Cota arhivistică: inv.19040
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Hala din Tighina. Sursă: Biblioteca Națională a României. Cota arhivistică: inv. 73030
ISTORIA ȘTIINȚEI
Ion Valer XENOFONTOV, Constituirea Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (1949–1950), în Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (110), 2017, pp. 236-242. ISSN 1811-2668
VEZI
ENCICLOPEDICA. Revistă de istorie a ştiinţei și studii enciclopedice, nr. 1 (10), 2016
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Greu la deal, greu la vale… Foto: IVX, 4 mai 2018
BASARABIA ÎN IMAGINI
Trocin Baciu din Bălți în armata țaristă, 1916. Arhiva privată Gheorghe Baciu
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Inaugurarea Băncii Populare din comuna Slobozia-Bălți (C.D. Harconiță, președintele Consiliului de Administrație), 28 octombrie 1928. Arhiva privată Gheorghe Baciu
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Truşeni. Foto: IVX, 9 mai 2018
BASARABIA ÎN IMAGINI
Liceul de Fete din orașul Soroca (ulterior, Liceul „Alexandru D. Xenopol”, Școala nr. 1), 1914. Arhiva privată Demir Dragnev
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Moș Gheorghe cânta prin troleibuzele din Chișinău și susține că vioara sa este din anul 1913. Foto: IVX, 7 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Lumea păpădiilor. Foto: IVX, 5 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Instituția Publică Liceul Teoretic Republican „ARISTOTEL”, văzută de la 16,6 m înălțime, direcția Est. Foto: IVX, 6 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Instantaneu retro-modern. Foto: IVX, 4 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
OZN deasupra „Turnului Eiffel” de Telecentru. Foto: IVX, 3 mai 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Salcâm (i)luminat. Foto: IVX, 3 mai 2018
APARIȚIE EDITORIALĂ CONSACRATĂ PROFESORULUI DE ISTORIE CARE TRĂIA ÎN ISTORIE
In memoriam Gheorghe Palade, 1950–2016 /Editori: Valentin Arapu, Anatol Petrencu, C. Ciucanu, Chișinău, Bons Offices, 2018. – 616 p. ISBN 978-9975-87-372-7.
PROFESORUL DE ISTORIE CARE TRĂIA ÎN ISTORIE
sau despre viețile paralele ale „ultimului romantic”
Desprins dintr-o lume aparte, ruptă parcă de cea reală, profesorul Gheorghe Palade (1950-2016), supranumit și „ultimul romantic” (după expresia sugestivă a profesorului Igor Șarov), trăia o viață plină de eroi, de fapte și evenimente istorice, de ani turbulenți, dar și de glorie din istoria românilor. Îmi amintesc cu mult drag prelegerile la disciplina Istoria Românilor în Epoca Contemporană, pe care ni le preda cu multă pasiune la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. La acele lecții aveam uneori impresia că profesorul nostru trăiește o lume paralelă – una în dimensiunea istoriei, pe care o trăia și nara, și alta în perimetrul realității – unde noi, studenții, recepționam informația dascălului nostru, proaspăt sosit din „mașina timpului” și care ne furniza informații complexe din istoria românilor în secolul XX.
Subiectele preferate ale profesorului Gh. Palade erau cele cu tentă de actualitate recurentă. Astfel, distinsul profesor considera că printre cele mai mari personalități din secolul XX trebuiesc considerați mareșalii Alexandru Averescu (1859–1938) și Ion Antonescu (1882–1946); evenimentul major, sau jalonul istoriei contemprane a românilor era considerat anul 1918, Anul Marii Uniri. Punea accentul pe reforma agrară (intuiesc din ce cauză, trăiam în epoca marilor transformări economice și istoricul căuta paralele istorice; reforma „Pământ” a suferit un eșec lamentabil). Despre Constituția din 1923, una dintre cele mai democratice din Europa acelor vremuri, spunea că este Legea Supremă cu mult mai bună decât cea adoptată la 29 iulie 1994 de Parlamentul Republicii Moldova (legislativul era format în majoritate de Partidul Democrat Agrar [43,2% sau 56 de mandate]) și intrată în vigoare la 27 august 1994. Vorbea cu mult entuziasm despre viața partidelor politice interbelice, considerate a fi conduse de romantici entuziaști, oameni culți, cu viziuni europene. Era fascinat de Basarabia interbelică, perioada de integrare în spațialitatea și spiritualitatea românească, de aceea și a elaborat o serie de lucrări la acest subiect. Drept lucrări de căpătâi referitoare la participarea României în cel de-al Doilea Război Mondial ne erau recomandate lucrările profesorului Anatol Petrencu, proaspăt doctor habilitat în istorie cu teză susținută la subiectul respectiv. Cel mai tragic eveniment din istoria românilor istoricul Gheorghe Palade considera că a fost foametea organizată din anii 1946–1947 (Despre acest flagel social eruditul dascăl ne spunea că este unul care, volens-nolens, ne menține în zona fobiei și ne pune piedici pentru a avansa în rândul statelor înalt dezvoltate). Cu alte cuvinte, perioada preferată, romantică, plină de cultură și spiritualitate, a istoriei românilor în secolul XX a fost considerată de profesorul Gh. Palade, perioada interbelică, cea a României Mari. Iar perioada tragică în istoria românilor basarabeni a fost considerată cea imediată celei de-a doua conflagrații mondiale, intervalul de timp în care în sate nu „cântau cocoșii”. Istoria recentă nu era printre dimensiunile științifico-didactice preferate ale reputatului istoric.
Deseori profesorul Gh. Palade exemplifica faptele din istoria românilor cu propriile trăiri și conexiuni dintre destinul individual cu cel colectiv. Povestea bunicilor, a părinților, secvențe din biografia privată erau narate prin prisma evenimentelor și faptelor istorice pe care le developa cu multă grijă, ca mai apoi să le relateze cu mult antren în cadrul cursurilor teoretice și al seminarelor. Era o formă didactică de a transmite afectiv mesajul socioistoric pentru a fi asimilat mai facil de către tineretul studios. Din această perspectivă, după mai mulți ani, chiar și acum pot reconstitui secvențe întregi, unele încărcate cu măiestrie artistică, prin modelarea timbrului vocii, a tonalităților, a accentelor logice desprinse din demersul complex didactico-științific pe care ni l-a transmis cu mulți ani în urmă dascălul nepereche.
Nu mai puțin semnificativă era și dimensiunea combativă pe care o avea și o asuma cu atitudine civică și patriotică profesorul Gheorghe Palade. În lunile martie–mai 1995, ca urmare a acțiunilor Partidului Democrat Agrar din Moldova, majoritar în Parlament, de a include în sistemul de învățământ cursurile de „Limbă si Literatură Moldovenească” și de „Istorie a Moldovei”, tineretul studios din capitala Republicii Moldova, în primul rând cei de la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, a organizat o grevă generală în Piața Marii Adunări Naționale. Printre protestatari eram și eu, student în anul I. Elanul nostru era și mai mare atunci când alături de noi s-au aflat profesorii Gheorghe Palade și Anatol Petrencu. În penuria economică (cu o bursă mizerabilă pe care o primeam cu mari întârzieri, iar părinții nu erau remunerați ani de zile) și cea socială ne simțeam totuși puternici că suntem susținuți de cadrele didactice.
Profesorul Gheorghe Palade a fost istoricul celor două lumi – una ireală, ruptă din dimensiunea atemporalității, și alta reală, acerbă. A reușit să modeleze destine socioprofesionale și caractere care, în timp, tind să mai formeze a treia dimensiune, cea de perspective, aflată într-o pendulare dintre trecut și prezent.
Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie
Sursă: In memoriam Gheorghe Palade, 1950–2016 /Editori: Valentin Arapu, Anatol Petrencu, Corneliu Ciucanu, Chișinău, Bons Offices, 2018, pp. 75-76. ISBN 978-9975-87-372-7
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală (Chișinău, 29 aprilie – 1 mai 2018, la concurs au participat 185 de elevi), la umbra stejarului (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova.
De la stânga la dreapta: primul rând – Teodor Candu, Valentina Olaru, Daniela Vacarciuc, Artur Dumanschi, Angela Ciorici-Frei; rândul doi – Alina Felea, Ala Gherman, Silvia Volosciuc, Vera Bălan, Silvia Petrovici, Ion Valer Xenofontov, Liliana Rotaru (președinte), Aurelia Andrieș, Claudia Nedelea, Ala Revenco, Lilia Nastas; rândul trei – Nadia Cristea, Ion Eremia, Petru Golban, Cristina Gherasim, Tudor Ciobanu, Igor Chiosa, Sergiu Matveev. Foto: Mariana Bubuioc, 30 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Constantin Stețenco (93 de ani), ultimul veteran al celui de-al Doilea Război Mondial din satul Purcari, raionul Ștefan-Vodă, este autorul unui manuscris referitor la istoria localității. Foto: IVX, 12 august 2017
RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI
Fațada unui bloc a Grădiniței de Copii din satul Echimăuți, raionul Rezina, anii 1980. Arhivă privată
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Porțile orașului Chișinău (în formă de nai). Foto: IVX, 13 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Fiecare cu transportul său. Foto: IVX, 13 aprilie 2018
RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Tihnă. Înțelepciune. Credință. (Mănăstirea cu hramul Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria). Foto: IVX, 14 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Căi… Foto: IVX, 19 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Tancul din/în noi… (Memorialul „Nemurire” din s. Cinișeuți, rn Rezina). Foto: IVX, 15 aprilie 2018
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Strada General Schina, Bălți. Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 16432
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Liceul Rus nr. 3 din or. Drochia într-o zi de primăvară. Foto: IVX, 12 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi”. (Grigore Vieru). Foto: IVX, 14 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Bucuria de a primi în dar o carte de Paștele Blajinilor. Foto: LP, 15 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Covor floral natural. Foto: IVX, 15 aprilie 2018
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Unde-i gospodarul? / Colecția „Cotidian rural”. Foto: IVX, 7 aprilie 2018
CERCETĂRI ENCICLOPEDICE ȘI DE ISTORIE A ȘTIINȚEI
К. М. Манолаке, И. В. Ксенофонтов, Изучение истории монастырей и скитов Республики Молдова в системе энциклопедических исследований // Российская многонациональная энциклопедистика: история и современность: сборник научных работ. Всероссийская научная конференция с международным участием (г. Казань, 12–13 октября 2017 г.) / ред. Р.В. Шайдуллин; сост. М.З. Хабибуллин, Казань, Институт татарской энциклопедии и регионоведения АН РТ, 2017, c. 109-117.
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
La bunica de sărbătorile pascale / Colecția „Cotidian rural”. Foto: IVX, 6 aprilie 2018
CENTRUL DE CERCETĂRI ENCICLOPEDICE VĂ UREAZĂ SĂRBĂTORI LUMINOASE. HRISTOS A ÎNVIAT!
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
ISTORIA ȘTIINȚEI
Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Basarabeni în Academia Română, în Revista Bibliotecii Academiei Romane, anul 2, nr. 2, 2017, pp. 51-68
http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2016/06/2017-2-2-04.pdf
Sursă: Revista Bibliotecii Academiei Romane, anul 2, nr. 2, 2017, pp. 51-68
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Catedrala „Sfântul Dumitru” din Orhei. Foto: IVX, 26 noiembrie 2016
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Biserica „Sfântul Dumitru” din Orhei, anii 1930. Sursă: Biblioteca Naționala a României. Cota arhivistică: inv. 97640
CENTENARUL UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA
Cercetătorul științific Ion V. Xenofontov împreună cu prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, despre Centenarul Unirii Basarabiei cu România la TV DIGI 24 (Oradea), 27 martie 2018
Sursă: https://www.digi24.ro/emisiuni-regionale/oradea/vocile-bihorului-27-martie-2018-colocviile-marii-uniri-nostalgia-basarabiei-903094
RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI
Școala Medie din satul Echimăuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, a fost deschisă în contextul aniversării semicentenarului formării RSS Moldovenești (sic!) (de fapt, a RASSM), 1974. Arhivă privată.
O CARTE POȘTALĂ DE LA PAN HALIPPA
Pantelimon (Pan) Halippa (1 august 1883, Cubolta, Soroca – 30 aprilie 1979, București, înmormântat la cimitirul mănăstirii Cernica). După ce a absolvit școala primară din Cubolta, a continuat să studieze la Școala Spirituală din Edineț, jud. Hotin, apoi la Seminarul Teologic din Chișinău (1898–1904). A studiat la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (azi, Tartu, Estonia), pe care însă n-a absolvit-o. Și-a făcut studiile la Facultatea de Litere a Universității din Iași. S-a implicat activ în viața politică din Basarabia, fiind fondatorul Partidului Național Moldovenesc (17 martie 1917). La 27 martie 1918 a fost președinte al ședinței Sfatului Țării la care s-a votat Unirea Basarabiei cu România. În cadrul României întregite a avut mai multe funcții administrative și sociopolitice: deputat și senator în Parlamentul României (1918–1934), ministru de stat (1919), ministru al Basarabiei (1919–1920), ministru de stat, ministru și ad-interim la lucrări publice/lucrări publice și comunicații/muncă, sănătate și ocrotire socială (1927–1933, cu intermitențe).
Alături de activitatea politică a desfășurat și una prodigioasă în domeniile literar și publicistic. Este autorul a 280 de poezii și traduceri politice, numeroase schițe și memorii. A fondat o serie de instituții culturale și de învățământ din Chișinău: Universitatea Populară (1917), Conservatorul Moldovenesc, Societatea Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni etc.I s-au acordat ordinele statului român: Ferdinand I în grad de Mare Ofițer; Coroana României în grad de Mare Cruce; Serviciul Credincios în grad de Comandor. Medaliile: Crucea de Război, Peleș ș.a.
A fost arestat pe motiv politic în anul 1950 și condamnat la 2 ani de închisoare în Sighet, ulterior (1952) – la 25 de ani de muncă silnică în Siberia. În anul 1955 a fost amnistiat, apoi condamnat la 2 ani de închisoare la Gherla.
I s-a retras calitatea de membru corespondent al Academiei Române, fiind repus în drepturi la 3 iulie 1990.