Taifas de toamnă. Foto: IVX, 15 octombrie 2022

Taifas de toamnă. Foto: IVX, 15 octombrie 2022

„Ciobanul” este Mihai, Principele Moștenitor al României, iar în dreapta, „regele Irod”, este reprezentat de basarabeanul Radion Chiaburu, fiu de țăran liber, născut la 10 aprilie 1920, în satul Peciște, județul Orhei.
Scenă din piesa de teatru „Irozii”. Costumele au fost procurate de la Teatrul Naţional din București, iar anumite aspecte ale decorului de la Armata Națională. Foto: Iosif Berman, fotograful oficial al Casei Regale, 1936.

Drumul ciupercilor. Foto: IVX: 15 octombrie 2022

Copacul cu multe brațe. Foto: IVX: 15 octombrie 2022

Gata de banchet regal. Foto: IVX: 15 octombrie 2022

Orfanii: copaci mici și galbeni și copaci mari și verzi. Foto: IVX, 12 octombrie 2022


CAPCELEȘTII DESPRE CAPCELEȘTI
De curând, semnalam cu mare onoare și admirație publicului larg de cititori despre munca talentatului triumvirat academic Capcelea*. La o distanță proximă și încă cu emoții nestinse în urma parcurgerii cu un deosebit interes a paginilor de istorie locală, iată că revin, asemenea unui cronicar-bumerang, la punctul inițial, semnalând o nouă apariție editorială a aceleiași echipe de cercetători consacrați. La fel de laborios elaborată ca și lucrarea anterioară, monografia de față constituie o îmbinare armonioasă dintre rațiune (minte) și emoție (inimă).
Dacă narativul rațional ne developează niște cercetători științifici, care sfidează efectul Ringelmann** și ne propun abordări teoretice și metodologice interdisciplinare, bine documentate din perspectivă analitică, sintetică, atunci demersul emotiv este unul cu un nivel sporit de sensibilitate: este o (re)vedere din interior al propriului neam, Capcelea. Este o lucrare unică în spațiul românesc în mod general și în cel pruto-nistrean, în mod special.
Arhitectura textului se bazează pe fapte și evenimente istorice adunate meticulos din arhive, rapoarte statistice, memorii, documente publicate, surse orale, documentări la fața locului, surse iconografice. Un loc aparte este acordat literaturii științifice de specialitate care includ mai multe domenii: istorie, filosofie, pedagogie, geografie, sociologie etc.
Geografia demersului include conexiuni locale, regionale, naționale și transgresează țări, continente, oceane. Din perspectivă cronologică demersul științific include o perioadă de două veacuri. Se prezintă și Mica Patrie a neamului Capcelea, care își trage originea din satul Sculeni, județul Iași. În contextul unor cotituri istorice (ciumă, inundație, anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus) și a peregrinărilor, acest neam s-a extins în mai multe localități, parte din care a „roit” spre nord. Mica istorie a neamului este în conexiune directă cu marea istorie a spațiului nativ (flagele militare, imixtiuni militare, deportări, foamete, colectivizare, deznaționalizare).
Cartea de față ne prezintă povestea captivantă a unui neam care a lăsat amprente în diferite domenii: educație, știință, filosofie, ecologie, cultură, medicină, agricultură etc. Este un neam care știe să-și croiască drum sub soare prin muncă, talent, cumsecădenie, pietate religioasă.
Secretul neamului Capcelea este unul simplu ca formă, dar, nobil și profund ca și conținut, fiind descris cu lux de amănunte de însăși protagoniștii acestei dinastii. Rezumând biografia neamului Capcelea desprindem următoarele dimensiuni comportamentale ale acestuia.
Primo, cea mai mare școală a vieții acestora o reprezintă Academia celor Șapte ani de Acasă;
Secundo, moralitate;
Tertio, respect față de Istorie;
Quarto, atașament și credință Neamului;
Quinto, coabitare armonioasă cu natura, universul.
Cartea triumviratului Capcelea poate fi considerată un îndemn de a ne cunoaște pe noi, ca fii și fiice ale vetrei strămoșești, de a ne regăsi în mulțimea de popoare ale bătrânului continent european. Or, se știe bine, în perioada sovietică se punea accentul pe alte dimensiuni: istoria o formează masele. În realitate, această sintagmă reprezenta o formă abstractă de manipulare a maselor de către partidul-stat, intenționat promovată pentru a perturba cursul firesc identitar și de a-l contopi cu vidul informațional.
Demersul științific de față constituie un exemplu bun de urmat pentru mulți conaționali aflați într-o continuă derivă de identitate, criză morală, spirituală și profundă dezrădăcinare.
Dosarul neamului Capcelea inclus în lucrarea de față poate genera o platformă solidă pentru a crea și o autentică marcă heraldică a nobilului neam Capcelea.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Note:
* Valeriu Capcelea, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, 350 p.; Ion Valer Xenofontov, Comuna Izvoare, evocată de triumviratul academic Capcelea. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (61), 2021, pp. 169-170.
** Efectul Ringelmann (numit și lenea socială) constituie un fenomen al psihologiei de grup care demonstrează cum scade efortul investit într-o sarcină tratată ca o echipă.
Doctor habilitat Valeriu Capcelea: Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; coordonatori: Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac ; responsabil de ediție: Eugenia Tofan ; bibliografie: Raisa Vasilache. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut), 2022 (Continental Grup). – 200 p. : fot., il. ISBN 978-9975-3331-5-3.
O dimensiune importantă a cercetărilor științifice ale filosofului Valeriu Capcelea ține de problematica eticii la etapa actuală și de schimbările care se produc în acest domeniu, de apariția eticii aplicate – etica vitalității, bioetica, etica Pământului, etica ecologică, tehnoetica, etica și schimbările climatice,deontologia profesională etc.
Alexandru ROȘCA
academician, Institutul de Cercetări Juridice,
Politice și Sociologice

Cartea poate fi accesată (open access) la următorul link:
Valeriu Capcelea_CIP (1)
Instantaneu rural. S. Izvoare, rn. Florești. Foto: IVX, 9 octombrie 2022

La Izvoare. S. Izvoare, rn. Florești. Foto: IVX, 9 octombrie 2022

Peisaj rural. S. Izvoare, rn. Florești, 9 octombrie 2022

Din vară în toamnă. Foto> IVX, 6 octombrie 2022

Toamnă și peștișori la havuzul (1889) arhitectului A. Bernadazzi. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Foto: IVX, 6 octombrie 2022

De la stânga la dreapta: Ion Șișcanu, Ion Valer Xenofontov, Ion Gumenâi, Ion Negrei, Ion Ghilețchi.
* Stejar atribuit lui Avram Iancu. Blaj

VALERIU CAPCELEA LA BILANȚ INTERMEDIAR
Profesorul Valeriu Capcelea este autorul a cca 300 de titluri științifice, inclusiv 17 monografii și lucrări de sinteze, 35 de lucrări metodologic-didactice ș.a. Este personalitate apreciată în țară și peste hotare pentru realizările din domeniul filosofiei, educației, deontologiei juridice, genealogiei, istoriei. Intelectualul din nordul Republicii Moldova este filosof între istorici și istoric între filosofi.
Foto: Valeriu Capcelea la vârsta de 3 ani, 1955.

Revedere. Foto: IVX, 27 septembrie 2022

Drumuri clujene. Foto: IVX, 28 septembrie 2022

Rădăcini… Foto: IVX, 27 septembrie 2022

Biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, 1745-1754. Pictor: Filip de la Lupșa Mare. Mănăstirea cu hramul Sfântul Simion Stâlpnicul. Gai, județul Arad. Foto: IVX, 27 septembrie 2022

Peretele cu inima călugărului blestemat.
Secvență de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, aflată la 15 km de Arad, una din cele mai vechi așezăminte monahale din România. Prima atestare documentară a lăcașului sfânt datează din anul 1177. Foto: IVX, 26 septembrie 2022

Clădirea în care Iuliu Maniu în noiembrie 1918 a anunțat desprinderea totală a Transilvaniei de Austro-Ungaria, pas decisiv pentru Marea Unire de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Arad văzut de la înălțimea unui zbor de pasăre. Foto: IVX, 26 septembrie 2022

Arad – mica Vienă. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Început de toamnă la Arad. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Bujor Sorin Buda (1935 – 2018): „Dragi arădeni, nici nu știți în ce oraș frumos trăiți”. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Copac în straie de sărbătoare. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Portița Nr. 5. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Muzeul Național de Istorie și Arheologie. Foto: IVX, 23 septembrie 2022

Casă „înverzită”. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Casă „3 D”. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Portul Constanța, în noapte. Foto: IVX, 23 septembrie 2022
NB: Portul Constanța este cel mai mare din România, al patrulea în Europa și al doisprezecelea în lume

Amurg la Marea Neagră. Foto: IVX, 23 septembrie 2022

Drum de mare. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Copacul cu trenă. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Floare de Marea Neagră. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Punțile Mării Negre. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

E toamnă iar în calendar

Pregătirea butoaielor pentru sezonul de vinificație. RSS Moldovenească, s. Gaidarî, rn. Ceadâr-Lunga, 1984


Foto (de la stânga la dreapta): dr. Ion Valer Xenofontov, Raisa Vasilache, dr. Lidia Prisac, acad. Boris Găină.
A devenit deja o tradiție ca academicianul Boris Găină, Personalitatea Anului în domeniul oenologiei din lume (1993), oenologul nr. 1 al Republicii Moldova, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (din 2019), la un anumit popas al vieții să se oprească, să mediteze și să facă un mic bilanț al activității sale, a relațiilor sale cu lumea, dar și a lumii cu Domnia sa.
Într-un interviu, savantul ni s-a destănuit că Academia de Științe i-a devenit a doua casă, unde muncește cu entuziasm, abnegație și mare interes timp de 18 ani. În această ipostază l-am cunoscut și eu, proaspăt angajat la Academia de Științe în ianuarie 2007, atunci când „mareșalul vinurilor”, cum sugestiv îl numește publicistul Tudor Țopa pe academicianul Boris Găină, exercita funcția de secretar general al Academiei. Biroul Domniei sale, aflat la etajul trei, era plin de angajați ai Prezidiului pe care îi coordona pentru a asigura o bună funcționalitate a forului științific suprem din Republica Moldova. Mai mult ca atât, șeful statului-major al Academiei, era printre puținii conducători care-și apleca urechea la problemele inerente ale tinerilor angajați, care întâmpinau diverse probleme în activitatea cotidiană.
Tot atunci, în onoarea academicianului Boris Găină, Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (2007) editase o biobibliografie, iar protagonistul nu a ezitat să mulțumească întregului anturaj cu care conlucra zi de zi. Am rămas plăcut suprins că printre cei nominalizați eram și eu, tânăr specialist, angajat de doar câteva luni la Academie.
Acelaș elan tineresc, aceeași personalitatea atentă la oameni am suprins-o și în recenta lucrare, Biobiliografie editată recent, în profilul unei memorii instituționale de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”. Editorul lucrării este domnul dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache. Alcătuirea cărții și culegerea computerizată a fost asigurată de Valentina Buju-Găină, „eminența cenușie” a volumului. Bibliografia a fost redactată de Raisa Vasilache, responsabil de ediție este dr. Lidia Prisac, redactor: Ion Vârțanu; corector: Nadejda Pascari; copertă și machetare: Vitaliu Pogolșa.
Cele două prefețe au fost întocmite de academicienii Ion Tighineanu și Gheorghe Cimpoieș. La fel, cititorului îi sunt prezentate date biografice în partea introductivă a cărții.
În partea I a volumului sunt inserate o serie de consemnări omagiale. Academician Eva Gudumac ni-l prezintă pe ambasadorul activ al dinamizării relațiilor științifice internaționale. Doctor habilitat, profesor Rodica Sturza arată contribuția academicianului Boris Găină la dezvoltarea oenologiei și uvologiei. Doctorul în științe biologice Gabriela Romanciuc vorbește despre practicianul în domeniul vitivinicol. Un elogiu este adus de publicistul și scriitorul Tudor Țopa. Profesorul universitar Jorj Ciumac ne prezintă cariera didactică a lui Boris Găină. Într-un interviu pe care ni l-a oferit academician al Boris Găină ni s-a destăinuit că „Lumea savanților este nucleu de minți lucide”. În final, îl regăsim pe omul prietenos Boris Găină care a scris o odă colegilor și prietenilor săi de viață. Un frumos text pe care putea să-l scrie doar un om de omenie, așa cum este Boris Găină.
În partea a II-a „Ancorări în activitatea ştiinţifică şi inovaţională” se prezintă realizările științifice naționale și internaționale din ultimii 5 ani ale academicianului Boris Găină cu echipa constituită din doctor habilitat Eugeniu Alexandrov, doctor habilitat Vasile Botnari, doctorand Ion Borta, doctor în tehnologie Ion Prida, inginer Valeriu Țîra, profesor Alain Bertrand, doctor Andrei Prida, profesor Jean-Louis Puech, doctorand Alina Boiștean, doctor Aurica Chirsanova.
Partea a III-a a lucrării include Bibliografia savantului, care însumează circa 900 de titluri științifice, inclusiv 29 de monografii (autor și coautor), 66 de brevete de invenţii, 35 de mărci de vinuri, 17 acte normative, 5 tehnologii noi de transfer tehnologic. Academcianul Boris Găină a pregătit nouă doctori în științe tehnice și un doctor habilitat.
Partea a IV-a include o selecție din numeroasele premii, distincții, brevete.
Partea a V-a este dedicată vieții în imagini a academicianului Boris Găină.
Lucrarea a apărut în format fizic, dar poate fi accesată pe enciclopedia.asm.md
Felicitări academicianului Boris Găină, celui mai vesel și mai optimist membru al Academiei de Științe. Felicitări echipei care au trudit la realizarea prestigioasei apariții editoriale. Drum verde cărții spre inimile cititorilor!
Dr., conf. univ. Ion Valer Xenofontov

Secvență de la lansarea cărții „În oglinda istoriei: de la medieval la contemporan : In honorem profesor Valentin Tomuleţ” / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Liliana Rotaru ; responsabil de ediție: Cristina Gherasim. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2022 (Continental Grup). – 768 p. : il., n. muz., tab. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-62-465-7.
Foto: la tribună: dr., conf.univ. Liliana Rotaru, coordonatoarea volumului, prezintă recenta apariție editorială; în prezidiu: dr.hab., prof. univ. Anatol Petrencu, dr.hab., prof. univ. Valentin Tomuleț. Universitatea de Stat din Moldova, Sala Senatului, 16 septembrie 2022.
În oglinda istoriei: de la medieval la contemporan : In honorem profesor Valentin Tomuleţ / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Liliana Rotaru ; responsabil de ediție: Cristina Gherasim. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2022 (Continental Grup). – 768 p. : il., n. muz., tab. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-62-465-7.

Cartea poate fi accesată (open access) la următorul link:
Valentin Tomulet tipar
Academician Boris Gaina : Biobibliografie / Ministerul Educației și Cercetării, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; bibliografie: Raisa Vasilache. – Chişinău : Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022 (Continental Grup). – 183 p. : fig., fot., tab. ISBN 978-9975-62-461-9.
Lucrarea este editată cu ocazia jubileului de 75 ani a academicianului Boris Gaina, savant notoriu apreciat în țară și peste hotare pentru realizări în domeniile oenologie și uvologie, managementul științei. În anul 1993 ilustrul cercetător științific a fost desemnat Personalitatea Anului în domeniul oenologiei de către Marele Juriu din Paris. Bibliografia savantului însumează circa 900 de titluri științifice, inclusiv 29 de monografii (autor și coautor, din care trei cu coautori savanți din Franța), 66 de brevete de invenţii, 35 de mărci de vinuri, 17 acte normative, 5 tehnologii noi de transfer tehnologic. A pregătit nouă doctori în științe tehnice și un doctor habilitat.
Volumul prezintă anumite aspecte din activitatea științifică, didactică, managerială, publică, civică și este adresat cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Cartea poate fi accesată (open access) la următorul link:

Sursă: Luminătorul: Revista bisericii din Basarabia.- Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1939.- An. 32, Nr. 3.- Martie, P. 192.
Stejarul lui Avram Iancu. Blaj, 10 septembrie 2022

Dr., conf.univ. Igor Sarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, propune locul de organizare a viitorului Congres.

Aviația română în anul 1938

Sursă: Anuarul Chişinăului pe anul 1940/ Alcăt.: Al. Terziman şi I. Kalughin, Chișinău, Editura „Arpid”, 1940, p. 1

Sursă: Mihai Cimpoi – ctitor al eminescologiei românești / Ed.: Constantin Manolache; alcătuitor și coordonator: Eugenia Tofan; red.: Ion Vârțanu; design și copertă: Vitaliu Pogolșa; red. tehn.: Valeriu Oprea, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022, 64 p. ISBN 978-9975-62-464-0.





Mama. Foto: IVX, 2 septembrie


Nuferiada. Foto: IVX, 2 septembrie 2022
