Membru corespondent Constantin Turtă la conferința sindicală a AȘM, 1995. Foto: circa 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00389
Constantin TURTĂ (20 decembrie 1940, s. Buciuşca, azi r-nul Rezina – 23 martie 2015, Chișinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică. Doctor habilitat în chimie (1989), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1995) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2010).
Academicianul Eugeniu Doga, titanul valorilor cantabile, 4 mai 2017. Foto: Ion V. Xenofontov, Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00388d
DOGA, Eugeniu (n. 1 martie 1937, s. Mocra, azi r-nul Râbniţa) – compozitor, domeniul: arta componistică. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).
Acad. Valeriu Rudic conduce o ședință operativă la Institutul de Microbiologie și Biotehnologii a AȘM, 2008. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00387d
Primirea delegației chineze la Institutul de Energetică al AȘM (de la stânga la dreapta): acad. B. Gaina, secretar științific general al AȘM; Sergiu Porcescu, șeful Direcției relații internaționale a AȘM; acad. V. Canțer, academician coordonator al Secției Științe Fizico-Matematice a AȘM; reprezentantul delegației chineze; acad. V. Postolati, directorul Institutului de Energetică al AȘM; reprezentantul delegației chineze; dr. hab. V. Berzan, director adjunct al IE AȘM; reprezentantul delegației chineze, 2007. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00386d
M. c. Alexandru Ciubotaru, 10 august 1988. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00385
Alexandru CIUBOTARU (n. 20 februarie 1932, s. Şipca, jud. Orhei, azi r-nul Şoldăneşti) – biolog, domeniul ştiinţific: embriologie, cariologie, citogenetică şi biotehnologie vegetală. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1971), profesor universitar (1973). Membru corespondent (1976) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Dr. hab. conf. univ. Constantin Manolache, directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei, acordă un interviu despre recentele apariții editoriale ale instituției. Foto: Ion V. Xenofontov, 20 ianuarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00384
Istorici de pe ambele maluri ale Prutului, participanţi la Conferința științifică internațională Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicații internaționale. Chişinău, 14 mai 2012. Foto: Eugenia Tofan. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00383
Deschiderea Congresul I al Cardiologilor din Republica Moldova, cu participarea savanților din Federația Rusă și România, 1993. În prezidiu: P. Lucinschi, președintele Parlamentului Republicii Moldova; acad. E. Ciazov, directorul Centrului Cardiologic al Federației Ruse; acad. M. Popovici, directorul Institutului de Cardiologie; acad. Gh. Ghidirim, ministrul sănătății al Republicii Moldova; acad. M. Mirahimov, directorul Institutului de Cardiologie din Bișkek (Kârgâztan), profesorul C. Carp, directorul Institutului de Boli Cardiovasculare din București (România). Arhiva acad. M. Popovici. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00382
O ședință a Secției de Științe Medicale a Academiei de Științe a Moldovei, 2 februarie 2010. Foto: Eugenia Tofan. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00381
Acad. Mihail Lupașcu într-un câmp științifico-experimental, anii 1980. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00380
Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova, la o ședință la Academia de Științe a Moldovei, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00379
Membru corespondent Valentin Mustață. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00378
Valentin Mustață (n. 23 aprilie 1938, s. Nezavertailovca, r-nul Slobozia) – inginer, domeniul ştiinţific: tehnologia şi procesele termoenergetice. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1988), profesor universitar (1990). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2000).
Acad. Ernest ARUŞANOV. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00377
ARUŞANOV, Ernest (n. 4 februarie 1941, or. Baku, Azerbaidjan) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica compuşilor semiconductori. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1984), profesor universitar (1989). Membru corespondent (1992) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Cercetătorul Dumitru Ghițu, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00376
Dumitru GHIȚU (13 ianuarie 1931, s. Drepcăuţi, azi r-nul Briceni – 23 noiembrie 2008, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi electronica corpului solid. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1976) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Cercetătorul Toma Simion, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00375
Simion TOMA (30 august 1936, s. Mârzaci, azi r-nul Orhei – 11 noiembrie 2015) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie şi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Doctorandul (1978) Leonid Voloşciuc (n. 2 noiembrie anul 1952, satul Micăuţi, raionul Străşeni). Doctor habilitat în ştiinţe biologice (2000), profesor cercetător. Om Emerit (2014). Laureat al Premiului Național (2015). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00374
Ziarul ‹‹За науку в Сибири›› (traducere din rusește, „Pentru știință în Siberia”) din 18 octombrie 1972, nr. 41 (572), editat în Novosibirsk, a fost consacrat științei din RSS Moldovenească. Muzeul Științei al AȘM. Fotoreproducere: Iulian Salagor. Fond foto. Cota arhivistică: 00373
Istoricul Alexandru Moșanu, 1974. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00372
Notă: Alexandru Moșanu (19 iulie 1932, s. Brănești, azi rn. Râșcani – 7 decembrie 2017, Chișinău), primul Președinte al Parlamentului Republicii Moldova (23 mai 1991 – 2 februarie 1993).
Era în iarna anului 2016. O zi geroasă. Stăteam în rând la Magazinul „Nr. 1” din sectorul Telecentru al capitalei Republicii Moldova. Trebuia să achit produsele alimentare. Am rămas surprins că alături de mine, în rând, stătea Alexandru Moșanu (19 iulie 1932, s. Brănești, azi rn. Râșcani – 7 decembrie 2017, Chișinău), primul Președinte al Parlamentului Republicii Moldova (23 mai 1991 – 2 februarie 1993). M-am bucurat enorm să-mi revăd profesorul de istorie universală, perioada interbelică, de la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. O mare personalitate. Am intrat în vorbă. M-a întrebat unde activez. I-am spus că la Academia de Științe a Moldovei. Alexandru Moșanu mi s-a destăinuit: „Atunci când eram președinte al Parlamentului Republicii Moldova, în biroul meu de serviciu au intrat doi academicieni (nu le dau numele, deoarece unul dintre ei este în viață – n.n.) și mi-au propus să fiu academician. I-am alungat din birou. Le-am spus franc: Vreți să mă corupeți?”. Alexandru Moșanu, Om cu Mare Demnitate! IVX
Acad. Mihail Lupașcu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00371b
Academicianul (1978) Mihail Lupașcu (27 august 1928, s. Cuizăuca, azi r-nul Rezina – 21 iunie 2016, Chișinău), agronom, savant consacrat în domeniul fitotehniei şi producerii nutreţurilor, este supranumit „patriarhul agriculturii”. În copilărie era șotios, era cel mai mic de statură dintre cei șase frați și i se zicea „Milică”. Lucrul pământului, îngrijirea animalelor i-au fost universul copilăriei. Aceasta probabil și l-a marcat în viitoarea activitate științifică și administrativă, deoarece a fost cel care a introdus în Moldova pentru prima dată lucerna, hrana de bază pentru bovine.
Acad. Mihail Lupașcu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00371a
LUPAȘCU, Mihail (27 august 1928, s. Cuizăuca, azi r-nul Rezina – 21 iunie 2016, Chișinău) – agronom, domeniul ştiinţific: fitotehnie şi producerea nutre- ţurilor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1971), profesor universitar (1972). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1978).
M.c. Ion Habașescu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00370
HABAȘESCU, Ion (n. 1 iunie 1938, s. Sofia, azi r-nul Drochia) – inginer, domeniul ştiinţific: mecanizarea agriculturii. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).
M.c. Gheorghe Cozub. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00369
COZUB, Gheorghe (30 august 1937, s. Cuhureştii de Sus, azi r-nul Floreşti – 17 aprilie 2009, Chișinău) – inginer, domeniul ştiinţific: oenologie. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).
M. c. Vasile Siminel. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00368
M. c. Vasile Siminel. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00367
SIMINEL, Vasile (2 iunie 1921, s. Gordineşti, azi r-nul Rezina – 25 aprilie 2014, Chișinău) – agronom, domeniul ştiinţific: ameliorarea plantelor, genetica plantelor şi producerea seminţelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1972), profesor universitar (1973). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1978).
Acad. Vasile Micu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00366
MICU, Vasile (n. 18 octombrie 1938, s. Olişcani, azi r-nul Şoldăneşti) – agronom, domeniul ştiinţific: genetică, ameliorare şi seminologie. Doctor habilitat în biologie (1979), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1989) şi membru titular (1993) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Academicianul (1993) Vasile Micu (n. 18 octombrie 1938, s. Olişcani, azi r-nul Şoldăneşti), agronom, savant consacrat în domeniile geneticii, ameliorării şi seminologiei, s-a născut într-o familie evlavioasă cu șapte copii. În casă, în toate camerele, erau icoane, rugăciunile de dimineață, înainte de masă, înainte de culcare erau respectate cu strictețe de toți membrii familiei. În copilărie s-a implicat la munci agricole: curățatul porumbului, culesul strugurilor, înșiratul și păpușitul tutunului etc. Bunicul din partea tatălui, Ion Micu, l-a învățat a ține toporul în mînă, a ciopli etc. Un mare cunoscător de basme, povești, cântece populare, bunicul a decedat în timpul foametei din anii 1946–1947, la vârsta de 84 de ani. Și-a protejat până la urmă nepoții, atunci când i se oferea mâncare o ceda în favoarea copiilor, spunând că „s-a săturat”. IVX
În Prezidiul Congresului IV Unional de Cardiologie: Mihail Popovici (rândul trei, în centru), reprezentantul RSS Moldovenești, directorul general (1988–1997) al Institutului de Cercetări în Medicina Preventivă și Clinică, Boris Petrovschi, ministrul Sănătății al URSS, Erou al Muncii Socialiste, acad. Liubov Malaia, Erou al Muncii Socialiste, acad. M. Mirahimov, Erou al Muncii Socialiste, acad. acad. E. Ciazov, Laureat al Premiului Nobel, Erou al Muncii Socialiste și alte personalități consacrate în domeniul cardiologiei din Uniunea Sovietică. Sala cu Coloane a Casei Uniunilor, Moscova, 24 octombrie 1988. Arhiva acad. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00272b
Colectivul Institutului de Cercetări Interetnice al Academiei de Științe a Moldovei, 2005. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Foto prezentată de Tatiana Sîrbu. Fond foto. Cota arhivistică: 00365
Acad. Iachim Grosul, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, împreună cu un grup de cercetători, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00364
Participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. De la stânga la dreapta: acad. Lev Cerepnin, Petru Lucinchi, acad. Iosif Varticean, m.c. Alexandru Zavtur, prof. Gh. Fedorov. Muzeul Științei al AȘM. Foto donată de m.c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00363
Membru titular al Academiei Agricole a URSS N. Dimo. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00362
De la stânga la dreapta: m. c. Vasile Siminel, acad. Mihail Lupașcu, acad. Ilie Untilă, circa 1995. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00361.
De la stânga la dreapta: acad. Ilie Untilă, acad. Andrei Andireș, m.c. Valentin Ungureanu, circa 1995. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00360.
Mihail Popovici, elevul (viitorul academician) clasei a IX-a a Școlii Medii din s. Podoima, rn. Camenca, RSS Moldovenească, fotografiat „pentru învățătură bună”, 1958. Foto arhiva familiei Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00359f(d)
POPOVICI, Mihail (n. 29.10.1942, s. Podoima, r-nul Camenca) – medic, domeniul ştiinţific: cardiologie. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Cercetători științifici de la Academia de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00358
Colectivul Institutului de Cercetări Interetnice al Academiei de Științe a Moldovei, 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00357
Cererea lui Nicolai Moldovan de angajare la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 24 octombrie 1967. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00356
Doctorandul (1975) Nicolai Moldovan (21.02.1939, s. Șirăuți, rn. Briceni – 2000), ulterior doctor în istorie (02.07.1979). A activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Academiei de Științe a Moldovei. Colegii îl numeau „Ion Creangă”. Atunci când povestea pătăranii lumea murea de râs, iar el nu schimba niciun mușchi de pe față și întreba nedumerit: Oare de ce râde lumea aceasta? Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00355
Academicianul Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972) la o ședință a helmintologilor din URSS, 1955. Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00354
Secvență de la prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 2 august 1961. Al patrulea din stânga: acad. Konstantin Ivanovici Skriabin (1878–1972). Foto donată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00353
Doctorandul (azi, membru corespondent) Ion Dediu, 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00352d
Ion Dediu (n. 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, jud. Soroca, azi r-nul Donduşeni) – biolog, domeniul ştiinţific: biologia generală, ecologie, zoologie, protecţia mediului, hidrobiologie, ecologia politică. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1978), profesor universitar (1981). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).
Participanți la Simpozionul ştiinţific internaţional „Conservarea diversităţii plantelor” consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice a AŞM, 2010. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00351d
Acad. Andrei Negru, împreună cu feciorul Veniamin și nepoţelul Andrei la odihnă. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00350d
Deschiderea oficială a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei pentru vizitatori. Printre invitații, Maria Bieşu (prima din stânga), membru de onoare al AȘM, 8 mai 2001. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00349d
Cercetătorii Andrei Negru și Alexandru Cebotaru de la Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în vizită la Grădina Botanică a Academiei de Ştiințe din Ucraina, anii 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00348d
Cercetători științifici ai Laboratorului de Floră și Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 8 martie 1983. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00347d
A. Negru, directorul Grădinii Botanice (Institut) (1988–1996) a Academiei de Științe a Moldovei, prezintă colecţia de stânjenei preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur, prim-ministrului Valeriu Muravschi și altor personalități, 1991. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00346d
Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga spre dreapta: A. Istratii, X. Vitco, T. Bogoutdinova, Gh. Simonov, T. Gheideman, A. Negru, şoferul Semion şi Ana Ştefîrţa, 2 august 1984. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00345d
Cercetătorii științifici ai Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești în teren. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00344d
Colaboratorii Laboratorului de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, 1983. De la stânga la dreapta: Vasile Chirtoca, Natalia Cuzimina, Tatiana Bogoutdinova, Agafia Railean, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru ș.a. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00343d
Colaboratorii Laboratorul de Floră şi Geobotanică a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. De la stânga la dreapta: Ştefan Lazu, Gheorghe Simonov, Nadejda Miteaeva, Andrei Negru, Vasile Chirtoca, Afanasie Istratii, Rima Cernâh, Gheorghe Postolache, Ana Ştefîrţa, laboranta Galina. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00342d
