Chişinău prin culorile toamnei. Foto: IVX, 30 octormbrie 2025

„Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (9 ; 2025 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională : Programul și rezumatele comunicărilor, Ediţia a 9-a, Chişinău, 6-8 noiembrie 2025 / editori: Igor Bercu, Mihail Băţ ; comitetul ştiinţific: Igor Şarov [et al.]. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 197, [2] p.Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie. – Texte paral.:
lb. rom., engl. – Cu sprijinul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova. – [60] ex. ISBN 978-5-36241-623-2.

Vezi: LLR_2025_web

P R O G R A M U L
evenimentelor dedicate Zilei Internaţionale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare 6-7 noiembrie 2025.

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ NAŢIONALĂ CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ INTEGRARE PRIN CERCETARE ŞI INOVARE GALA PERFORMANȚEI ÎN CERCETARE 2025

Vezi: Programul-conferintei (1)

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Regina Maria a României. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 416-419. ISSN 1857-1557.

http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi. Foto: IVX, 18 octombrie 2025

Regina Maria şi Casa Regală în arta elevilor de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Chişinău.

Vlad Vântul, clasa a VIII-a „C”

Diana Chirilă, clasa a VII-a „D”

Mădălina Turtă, clasa a XI-a „A”

Mirela Manteluţa, clasa a VIII-a „C”

Raluca Chiriluţa, clasa I „C”

La mijloc de toamnă. S. Echimăuţi, rn. Rezina, anii 1960. Colecţia foto IVX.

Sursă: Acasă. Săptămânal independent difuzat în Republica Moldova (Șoldănești), Nr. 40 (523), 24 octombrie 2025, p. 4.

Între 6 și 8 noiembrie, la Universitatea de Stat din Moldova, va avea loc cea de-a IX-a ediție a Conferinţei ştiinţifice internaţionale “Latinitate, Romanitate, Românitate”, evenimentul academic de prestigiu ce reunește cercetători, profesori universitari, doctoranzi și experți din țări de expresie latină și din alte spații culturale.

Programul manifestării ştiinţifice: Romanitate_program_2025

Sursă: https://usm.md/wp-content/uploads/Romanitate_program_2025.pdf

La 22 octombrie 2025, a avut loc lansarea monografiei „Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române din Oltenia sub regim comunist (1944–1989)”, autor: pr. Ionuț I. Enache la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
În cuvântul de salut decanul Facultății de Istorie și Filosofie, dr. Igor Bercu a menționat importanța unei astfel de lucrări, reafirmând misiunea istoricului pentru studiul religiei și a celor care au slujit în vremuri de încercare: „Este o lucrare remarcabilă, care aduce în prim-plan destinele slujitorilor Bisericii din Oltenia în anii grei ai comunismului, printr-o cercetare riguroasă și o documentare amplă din arhive”.
Conf.univ., dr.hab. Nicolae Enciu, a menționat că: „Este o lucrare de interes pentru istorici. Importanța surselor pentru înțelegerea dimensiunii micro-nivel”.
Conf.univ., dr. Ion Valer Xenofontov: „Această carte oferă valoare prin intermediul bogatei literaturi consultate. Micro-cercetarea în studiul istoriei devine deosebit de importantă, o dovadă în acest sens o are lucrarea preotului Ionuț I. Enache, care oferă o autentică punte de legătură dintre cele două provincii româneşti: Oltenia și Basarabia”.
Realizarea prezentei lucrări a fost posibilă datorită editurii Lexon-Prim și a editorului Eduard Potângă.
Este o contribuție semnificativă la istoriografia contemporană, un demers ce unește cercetarea academică și mărturia spirituală.

Sursă: Pagina de facebook a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Octombrie roşu şi verdele etern. Foto: IVX, 19 octombrie 2025

Căsuţa din codru. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

Focul din vatră. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi. Foto: IVX, 14 octombrie 2025

https://www.youtube.com/watch?v=fWG5-APWB_0

INIMA REGINEI MARIA (REGINA ENIGMATICĂ)

Foto: Caseta de argint în care se află inima reginei Maria.

În testamentul redactat la 29 iunie 1933, la Balcic, regina Maria a solicitat fiului său Carol II îndeplinirea unei dorințe misterioase pentru timpurile respective: „Inima Mea să fie adusă și așezată în «Stella Maris», biserica ce am clădit-o la marginea mării… Cu trupul voi odihni la Curtea Argeș, lângă iubitul Meu soț, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima Mea să fie așezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o”. Această acțiune extremă avea să fie explicată de regină unei prietene din America: „(…) locul meu este alături de el [regele Ferdinand-n.a.]; dar în testament cer ca inima să-mi fie scoasă din trup, pusă într-o casetă prețioasă de bijuterii (pe care o las eu) și îngropată în micuța ‹‹Stella Maris››, la Balcic, bisericuța simplă cu vedere la mare… De-a lungul vieții mele atât de mulți oameni s-au apropiat de inima mea cătând dragoste și înțelegere, încât aș vrea ca ei să vină la inima mea și când eu nu mai sunt – să pășească pe poteca de lăcrimioare, ajungând la locul unde zace inima mea, dedesubtul micului altar al bisericuței ortodoxe construite de o protestantă”.
La 18 iulie 1938, ora 17:38, la castelul Pelișor, suverana a murit. Medicii au anunțat că „inima foarte puternică a funcționat până la capăt și asta a fost cauza ce a făcut să reziste așa de mult. De fapt, s-a sfârșit din lipsă de sânge, inima devenise o pompă care nu avea ce pompa”. La 29 octombrie 1938 la Capela Stella Maris, inima formolizată a reginei a fost depusă într-o casetă de argint și așezată într-un sarcofag de marmură albă, gravat cu o cruce gamee. Balcicul, reședința regală de la malul Mării Negre, locul unde regina a dispus să-i fie îngropată inima, a fost ales deoarece reprezenta „materializarea universului său spiritual”.
Inima a stat în cea mai mică biserică din țară până în 1940, atunci când reședința regală a fost preluată de gărzile bulgare. Ulterior, inima a fost adăpostită la biserica de lângă Măgura Branului, transferată peste un an în stânca din spatele bisericii de lemn. De altfel, spațialitatea respectivă era una la care regina Maria se atașase foarte mult în timpul vieții.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.

07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Liliana Corobca. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 372-373. ISSN 1857-1557.

„Trăiesc acei ce vor să lupte, iar cei fricoși se plâng și mor”.
(George Coșbuc)

Sursă: Agenda-Conferinta-09-10-2025” rel=”noopener” target=”_blank”>Agenda-Conferinta-09-10-2025

„Album de Familie” cu Emilia Ghețu | 05.10.2025 | Ion Xenofontov și Lida Prisac: Regina Maria și lupta pentru România Mare

Sursă: https://radiomoldova.md/f/ro/11971#content

Mher Chatinyan, Uşa verde, 2025. Ulei pe pânză, 140 cm х 110 см.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Ion Carchelan, Rostul liniștii și parfumul de gutui, 2025. Acuarelă/hârtie, 50 cm x 28 cm.

Mher Chatinyan, Poveşti la uşa bătrânească, 2018. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

Mher Chatinyan, Curtea veche, 2025. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Militari români în Basarabia (1919)

Pe verso este scris: „Amintire de la malul Nistrului, Rezina/Basarabia. Sublt. Borici Eugen, Sublt. Mișu Marinescu, Sublt. Georgescu, Sublt. Rădulescu, Sublt. Sfetcu Anghel, Sublt. Gheorghe”

Urmează dedicația scrisă caligrafic cu creionul:
„Sincerului meu camarad și cumnat, sublocotenent Vasilescu Ștefan. Sublocotenent Rădulescu 20/VII/1919 Gordinești”.

Crucea, fântâna* şi pământul sub un cer. S. Ochiul Alb, rn. Drochia. Foto: IVX, 25 august 2025.

Notă: Fântâna a fost săpată de Ion Ababii, tata academicianului Ion Ababii, ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova (2005-2008).

Prin Chişinăul de azi. Foto: IVX, septembrie 2025

Valentin Tomuleţ : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin
Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; bibliografie: Tatiana Doibani. – Chişinău : Editura USM, 2025 (Blitz Poligraf). – 419 p. : fot. în parte color, h., tab.  – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2)

Lucrarea consacrată profesorului universitar Valentin Tomuleț, doctor habilitat, este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie. Lista bibliografică cuprinde 747 titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; monografii; culegeri de studii; microenciclopedii; culegeri de documente; manuale, note de curs; capitole; articole în culegeri, monografii și ediţii periodice; coordonator, conducător/consultant, referent științific, recenzent, membru al comitetelor științifice; membru al colegiului de redacţie; interviuri; recenzii, lansări de carte; publicaţii, teze în colaborare cu studenţii; publiistică; rapoarte : participări la manifestări ştiinţifice; personalia. Anexa: Viaţa în imagini.Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori interesați de istoria Republicii Moldova.

Vezi: valentin tomulet biobibliografie internet

Mher Chatinyan, Singurătate, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 50 см.

Moara de la Nicoreşti, jud. Soroca, pe apa Căinarului. Foto: V. Orza, 1943

Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.

Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025

Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y

Mher Chatinyan, Amurg, 2025. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Copilărie, 2025. Ulei pe pânză, 80 cm х 60 см.

Mher Chatinyan, Măgăruşul, 2024. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Poveste de toamnă cu trei alune. Foto: IVX, 7 septembrie 2025

Mher Chatinyan, În munţi, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Junimiştii: „Intră cine caută, rămâne cine găseşte”. Chişinău, Bookfest, 5 septembrie 2025. Foto: IVX