Defilarea festivă în centrul Chișinăului a elevelor Liceului Eparhial, anii 1930. Fotografie din colecția lui Iurie Cojocaru. Sursa: Bessarabica.info

Andrei Negură, Solară, 120 cm x 100 cm, 2025.

Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

Luptătorul. Challenge Club. 1995. Qwan Ki Do. Galeria Colecţiilor Petru Costin a Consiliului raional Ialoveni. Foto: IVX, 27 august 2025

23 august, ora 12:00, în premieră, producția internă din surse regenerabile a acoperit integral consumul de electricitate a Republicii Moldova.

Sursă: https://www.jurnal.md/ro/news/64dcb8186ac12808/energia-regenerabila-a-acoperit-integral-consumul-intern-astazi-pentru-prima-data-in-republica-moldova.html

Marea, munţii, civilizaţia. Sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

Coroana verde. Foto: IVX

Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

Copii de la orfelinatul din s. Echimăuți, rn. Rezina, 1946.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Colectivarea%20agriculturii%201947_1950.pdf?fbclid=IwY2xjawMTAOxleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z1dNT0Y4UjRXUWMzMDdWAR6NyCv_L6JYjnv4GTs2RUbNKxkJPcPJTncnnpEamfFYxUNhlld2C1nYqQhg4A_aem_zhCWvW9zUUvhzC7e88T4Ww

Nocturna barceloneză. Foto: IVX, 11 august 2025

Casa Copilului. Chişinău, 1930

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-119_21.pdf

Răsărit mediteraneean. Foto:IVX, 11 august 2025

Clar de lună la Port-Vendres, sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

ARCAŞII LUI ŞTEFAN
1945-1948

Organizaţie cu caracter antisovietic din RSS Moldovenească, înfiinţată în august 1945 la Soroca de elevi și profesori.
„Arcaşii lui Ştefan” a devenit o organizaţie cu statut, imn, crez, ștampilă etc.
Organizația a fost lichidată în 1948 de către organele represive sovietice, iar membrii ei condamnați la ani grei de pușcărie.

Sursă:http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

Fortăreaţa din Pirinei. Foto: IVX, 5 august 2025

Moşia Contelui de Monte-Cristo. Foto: IVX, 7 august 2025

Adolescenta (I). Foto: IVX, 4 august 2025

Maşina timpului. Foto: IVX, 5 august 2025

Elefterie SINICLIU (1895-1980)

Agronom, om politic, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României întregite,
viceprimar al Chișinăului, distins cu Ordinul „Ferdinand I”.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

FENOMENUL LITERAR BASARABEAN (1790–1940) ÎNTR-O ABORDARE MAI PUȚIN CUNOSCUTĂ

Lucrarea în două volume a istoricului literar Petre V. Haneș (1879–1966), „Scriitorii basarabeni”, recenta apariție editorială din cadrul colecției „Memoriile Basarabiei” a Editurii Știința, prezintă un tablou vast al mișcării și fenomenului literar din spațiul pruto-nistrean, de la sfârșitul sec. al XVIII-lea până la mijlocul secolului XX. Prin sintagma „scriitor basarabean” sunt desemnați autorii care au traversat ambele maluri ale Prutului și au abordat în scrierile lor tematica basarabeană.
Este demnă de atenție relatarea autorului referitoare la faptul că răspândirea cărții românești era realizată nu doar prin intermediul bisericii, ci și al ciobanilor ardeleni, „care trec cu oile pentru pășune în Basarabia și aduc de vânzare cărți”.

IVX

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/188-189_18.pdf

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Familia istoricului Ion Jarcuțchi (1948–2014)* – soția (Galina) și fiica (Elena), în vizită la Arhiva Știiințifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente aflată în subordinea Bibliotecii Ştiinţifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universităţii de Stat din Moldova.
După un drum lung parcurs din Statele Unite ale Americii, distinsele doamne au fost deosebit de emoționate și profund recunoscătoare pentru crearea și organizarea de către cercetătorii Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor și Grigore Andrei a Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) în perioada septembrie–octombrie 2023.
Fondul este alcătuit dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate (443 u.p.+53 u.p.); II. Reviste. Rapoarte. Anuare (94 u.p.); III. Literatură artistic-istorică (120 u.p.); IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice (49 u.p.+24 u.p.); V. Diverse (56 u.p.).

*Ion Jarcuţchi, istoric, specialist în domeniul istoriei naţionale din Epoca Modernă, a istoriei științei din Basarabia/RSS Moldovenească/Republica Moldova, doctor în istorie (1984), conferenţiar cercetător (1995). Autor a cca 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv patru studii monografice. Între 1977 şi 1995 a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Moldovei, în calitate de laborant superior, cercetător științific stagiar, cercetător științific superior, șef de sector. A exercitat funcţii ştiinţifice şi manageriale în aparatul Prezidiului (1995–2004), al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (2004) şi al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Științe a Moldovei (2005–2009). Director interimar (2009–2010), director adjunct interimar (2010), şef al Centrului de Studii Istorice (2011–2013) al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Între 2013 și 2014 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiințe a Moldovei

Despre Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf

Biografia ştiinţifică a istoricului Ion Jarcuțchi, vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

Aleea cu nori. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Zinaida Bolea. Problematica narcisică și relația cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Chişinău: Editura Lexon-Prim, 2025. – 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.

„Este o lucrare pe care o găsesc curajoasă din cel puţin două puncte de vedere. Primul se referă la modul în care autoarea foloseşte teoria psihanalitică şi noţiunile complexe de care se serveşte aceasta în legătură cu fenomene sociale şi istorice ample […]. Al doilea act de curaj se referă la abordarea unei teme care se circumscrie unor realităţi istorice şi la deschiderea unei perspective foarte promiţătoare despre cum ar trebui să fie înţeleasă istoria”.

Monica BALAŞA,
Psihanalist, membru IPA şi psihanalist formator al Societăţii Române de Psihanaliză

Corp de chilii cu aspect floral. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Ctitoria marelui logofăt Dimitrie Sturza (1756-1846). Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

La poarta mănăstirii Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Olga Căpățînă, poetă, romancieră, jurnalistă de investigație și veterană a două războaie, și-a sărbătorit astăzi 70 de ani de la naștere. Autoare cu un destin impresionant, ea a fost martoră directă la ororile războiului din Afganistan și la luptele pentru Independența Republicii Moldova din 1992. Stabilită la Paris de mai bine de două decenii, scriitoarea a revenit acasă pentru a-și marca ziua de naștere alături de cei dragi.

„Am venit pentru că-i acasă, pentru că aici sunt oamenii dragi, pentru că acesta este meleagul meu, țara mea! Începutul meu e de aici, din Chișinău, din Moldova”, a spus Olga Căpățînă.

Momentul aniversar le-a oferit șansa cititorilor să-și completeze bibliotecile personale cu unele cărți noi, altele reeditate, ale Olgăi Căpățînă.

„Când citești o carte de-a dumneaei, călătorești în timp și în spațiu și în sufletele eroilor pe care dumneaei i-a pus în cărți”;

„Are o poveste impresionantă și a vieții și a creației”;

„Eu o consider Svetlana Alexievici a Republicii Moldova. Olga Căpățînă însă este un fenomen, a participat la două războaie, ea descrie această experiență în romanele sale”, au spus cei prezenți la eveniment.

Și luptătorii pentru independență i-au transmis un gând bun omagiatei.

„În primul rând este un coleg, este un soldat al națiunii, la fel ca mine. Este veteran la două războaie, trebuie s-o onorăm”, a menționat Anatol Caraman, președintele Asociației „Tiras-Tighina”.

„Am început a scrie mai mult cu gândul să povestesc oamenilor ce s-a întâmplat în Afganistan și încă mai mult ce s-a întâmplat în 1992 în Transnistria. Eu și în „Figaro” am un articol foarte mare despre deportările din Moldova. Asta e durerea mea”, a relatat Olga Căpățînă.

Atmosfera a fost completată de momente artistice.

„Legătura mea cu Olga Căpățînă este anume de la începuturile mele ca artist aici, în Chișinău, textele ei pe atunci exprimau starea mea pe atunci tânăr, avem câteva cântece patriotice și de dragoste”, a spus Vali Boghean, artist.

Olga Căpățână s-a născut pe 30 iunie 1955, în satul Lencăuți, raionul Edineț. Cărțile ei au fost traduse în mai multe limbi. Scriitoarea deține numeroase premii literare, iar în 2017 a fost apreciată cu Medalia de aur a Academiei Internaționale franceze.

https://moldova1.md/p/51884/olga-capatana-scriitoarea-care-a-trait-istoria-pe-front-si-a-asternut-o-in-carti-si-a-marcat-cei-70-de-ani-acasa

Secvenţă de la susţinerea tezei de doctorat cu tema „Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea)”, autor Dmitri Șibaev, specialitatea 622.07. Istoria științei și tehnicii (arte vizuale), conducător științific Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în studiul artelor, conferențiar cercetător. Foto: IVX, 27 iunie 2025

Teza de doctorat este relevantă şi una de pionerat pentru domeniile studiului artelor, istoriei, patrimoniului, culturologiei etc. Din perspectiva actualităţii, subiectul cercetat şi analizat de domnul Dmitri Șibaev îl vedem ancorat într-un act al identităţii artistice în spaţiul pruto-nistrean, un cadru teritorial ce tinde să-şi găsească reperele existenţiale într-o dimensiune mai extinsă, cel al interferenţelor culturale, al spaţiilor de frontieră, de melanj creativ. Este o relaţie şi comportament socio-artistic antrenat într-un exerciţiu creativ dintre centru şi periferie, între propriile căutări, izolări şi reveniri la valori autentice. Lucrarea reprezintă un parcurs al gambitului mental venit pe filierea imprimării metafizice a desenului artistic, purtător, în esenţă, a unei bogate genetici intelectuale.
Problematica enunţată – una în premieră istoriografică –, constituie o abordare pe dimensiune verticală şi orizontală a dinamicii unui domeniu îngust, însă destul de relevant, cel al desenului artistic urmărit cu acribie profesională de către autor pe filiera a patru regimuri socio-politice: cel al Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, al Basarabiei în componenţa României întregite, a Basarabiei anexate de Uniunea Sovietică şi Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, parcursul unui domeniu al operei umane, metamorfozele acestuia le vedem trasate gradual şi constatăm cum se schimbă vizibil sau se pliază tacit la realităţile cotidiene.
IVX

Actriţa Tinca Gorcenco, în rolul Mariei Tănase. Regie, scenariu: Nelly Cozaru; scenografie: Adrian Suruceanu. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 26 iunie 2025

Balta cu 25 de nuferi, 17 broaşte şi mulţi ochi curioşi. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

„Parisul cu gust de caramelă sărată” a scriitoarei Olga Căpăţână face o carieră de succes.
Prima ediţie (2020) demult s-a epuizat, iar cea de-a doua ediţie (25 iunie 2025) are undă verde spre inimile cititorilor.
Ca de obicei, Olga Căpăţână ne surprinde plăcut.
APROPO, la 28 iunie 2025, ora 11:00, Olga Căpăţână are o serată de creaţie plină de surprize la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Feerie de vară. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Sursă: Vocea Poporului. Publicaţie periodică a Confideraţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Ziar naţional, nr. 23 (1683), vineri, 20 iunie 2025, p. 7.

Olga Căpăţână. Poveste cu patru neveste [16+]. Paris, Editura C´ARTE (Tipografia Centrală Chişinău), 2025. – 288 P. ISBN 978-2-488373-01-2.

Cel mai recent roman al scriitoarei Olga Căpăţână reprezintă o naraţiune realistă a împletirilor de destine, spaţii, fobii, parvenism politic, mistică, erotism, medicină ilegală, raket, război, înţelepciune populară, conflictul dintre spiritual şi fizic. Jalonul cronologic inferior al povestei în poveste începe cu finalul de existenţă al Uniunii Sovietice şi se finalizează cu tragedia umanitară de la Bucea, Ucraina (3 martie 2022). Romanul este o expresie a existenţialismului îmbinat cu umor cotidian. Vorba autoarei ,,Pace să fie şi sănătate; în rest, totul trece odată cu viaţa…”

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

„Sânul lui Avraam”*. Fragment din programul iconografic exterior al Bisericii cu hramul Sf. Gheorghe, Mănăstirea Voroneţ. Fotoreproducere: IVX, 7 iunie 2025
Notă: „A trăi ca în sânul lui Avraam”, expresie ce reflectă loc care se află în Împărăția lui Dumnezeu.