STRUCTURI ORGANIZATORICE ȘCOLARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Între 1924 și 1933, Comitetul Școlar Municipal a reușit să cumpere trei localuri, să închirieze altele mai bune și mai spațioase, să reconstruiască zece localuri vechi și să determine Primăria să construiască opt localuri de școală noi. Totodată, se avea în vizor aranjarea școlilor de localuri proprii. În acest scop s-a obținut de la Primărie localul de pe str. Reni, colț cu Inzov eliberat de Orfelinatul „Regina Maria”, care s-a reparat și în care s-a instalat Școala de Fete nr. 1, Grădina de Copii nr. 7 cu două posturi. Tot în acel local se intenționa organizarea unui muzeu și biblioteci pedagogice și pentru copii, și a Comitetului. S-a obținut de la Primărie
un local la Visterniceni care s-a reparat și în care s-a instalat Grădina de Copii nr. 10. Totodată, s-a obținut un alt local pe str. Miron Costin, nr. 3, care a fost reparat și în care s-a instalat Sofia Trăian de la Școala de Fete nr. 2. A fost reparat acoperișul unei școli de băieți, s-a reparat mobilierul vechi și s-a procurat altul nou, cu cărți au fost ajutați elevii săraci. În 1933, Comitetul Școlar Municipal administra 70 de comitete școlare urbane.
Cadrele didactice din Chișinău aveau la dispoziție și o vilă.

Foto: Sanatorul Învățătorilor din jud. Lăpușna, 1935

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, Structuri organizatorice școlare în Chișinăul interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Revista științifica a Universtității de Stat din Moldova, nr. 4(184), 2024, pp. 92-97.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/11_Xenofontov.pdf