Ultima zi de septembrie. Foto: IVX, 30 septembrie 2023

Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptis din București (1921-2021), Arad, Carmel Print, 2021, 312 p. ISBN 978-006-9631-11-9

Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și libertate. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru; ref. șt.: Demir Dragnev, Sorin Domițian Șipoș, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, 295 p. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Înmormântarea unei bătrâne din Poienița Voinii, jud. Hunedoara. Foto: D. Galloway, 1926. Arhiva foto-document a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.

Catedrala Încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria. Alba Iulia. Foto: 22 septembrie 2023

Poarta a treia a Cetății Alba Carolina construită între 1715 și 1738 în stil baroc. Foto în amurg. Fotogrtafie: IVX, 22 septembrie 2023

Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine. Lilana Corobca în dialog cu Radu Negrescu-Șuțu. București: Corint Books, 2019 480 p. ISBN 978-606-793-642-1.

Asemenea crenguței uscate, lipsite de frumusețe, transformată însă într-o bijuterie botanică, în urma înzestrării cu cristale, se pare că dialogul scriitoarei și cercetătoarei Liliana Corobca cu poetul, genealogistul, pictorul amator Radu Negrescu-Șuțu, plecat în exil din cauza regimului comunist, deși abordează subiecte dificile, incomode, ale unei perioade nebuloase, gradual, prinde conturul unui tablou polimorf.
Cititorul surprinde polemici socratice, poetice, filosofice, discuții despre cenzură și autocenzură. Se prezintă o viziune din interior a exilului românesc. Transcendent unui narativ al cotidianului banal oferă explicații pe dimensiunea unui univers în universuri.
IVX

ETERNUL ÎNDRĂGOSTIT

Poezia lui Vitalie Gaiceanu este alchimia diferitor stări. De data aceasta e starea agitată a unui etern îndrăgostit care se rupe de lumea existențială (materială) și evadează în neant cu iubita sa. Iubita mai este nimită muză, regină, crăiasă, zână, tânără, preafrumoasă, mireasă, soție, lumină, dulce inimioară, primăvara, ea, tu. Dihotomismul este al celor doi artiști, al creatorului mixt – unul îl crează pe celălalt. Este reflecția în oglindă a fiecăruia în parte („Să înflorim ca două flori”). E singuraticul în căutarea ființei dragi configurat spre final „în două stele”. Geografia parcursă de amorizați este una imensă: de la galaxii de aur și până la Ungheni…
Universul poetic este tacticos aranjat pe substratul teluricului, al habitatului aflat în deplină armonie cu sensul evadării din cotidian și transcenderii spre/din dincolo. Dialogul este în monolog, iar monologul este o reflecție a trăirilor sublime cu ființa iubită, redescoperită prin alter ego. Versul poetului transcende spre esența ontogonică, cea a dorului.
Coloritul poetic e unul încărcat și marcat de imagini de: purificare (ghiocel, fulgi de nea, lacrimă), contemplare (monolog, gânduri, romanticul singuratic, melancolicul), contraste (cer-pământ, vară-iarnă, noaptea sumbră-scânteie de lumină, zâmbetul plânge), metafizică (fata-floare), gastronomie (cafeaua), metafore (curg cuvinte, ochi de foc, metafore ce înfloresc), tranzit existențial (nucul), rațional („hipotalamusul s-apinde”), emoțional (afecțiune), carnal („ne măsurăm cu buze corpul”, orgasm), comunicațional (scrisori), războinic (ostașii, haita), suferință (simnt, lăcrimioara, durere).
Lugimea versurilor este una mică (3 strofe), medie (5 strofe) însă poate ajunge și cote uriașe (110 catrene!).
Cel de-al treilea volum de poezie a lui Vitalie Gaiceanu – marcat simbolic de trinitatea de cuvinte „Dor de tine” – marchează un salt uriaș spre lumea îndrăgostăților. Este doar lumea lor! Una plină de sensibilități și de taine. Da, în timp cei doi devin trei:
„Doar tu și eu
Și anii cei
Când ne iubeam ca niște zei”.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, O instituție de învățământ elitistă: „Liceul Țăranilor”. În: Conferința „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, Moldova, 7 iunie 2023, Cahul, Tipografia „CentroGrafic” SRL, 2023, Vol.10, Partea II, pp. 293-300. ISSN: 2587-3563. ISSN: 2587-3571.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf

În 2006 a fost inaugurat Stadionul FC „Zimbru” din Chișinău, care corespunde tuturor cerințelor stipulate de Federația Internațională a Asociaților de Fotbal (FIFA) și Uniunii Europene a Asociaților de Fotbal (UEFA). Foto: IVX, 12 septembrie 2023.

A. ISTORIE

B. LITERATURĂ. DREPT

C. ETNOLOGIE. LINGVISTICĂ

D. PSIHOLOGIE. FOLOSOFIE. POLITICĂ. ARTĂ

E. RELIGIE. ECONOMIE. PEDAGOGIE

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Creștinismul social în Basarabia interbelică. În: Art, theology and civilization in the Romanian monastic spaces – From monastery schools to theological schools / coord.: Cristinel Ioja, Daniela Popescu, Nicolae M. Tang, Tiberiu Ardelean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaic”, 2023, pp. 76-86. ISBN 978-606-37-1776-5. ISBN 978-973-752-913-8.

Masă pentru săraci la Asociația „În numele lui Hristos”.

Casa Albă a Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023

ACTIVITATEA UZINEI ELECTRICE DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Uzina Electrică din Chișinău a fost construită în 1909. Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău a continuat și după Unirea Basarabiei cu România, potrivit noilor denumiri de străzi din anii 1920 fiind localizată în centrul urbei, pe str. General Broșteanu, nr. 58, amplasament considerat neavantajos în contextul în care edificiile din vecinătatea întreprinderii electrotehnice erau mereu zguduite de trepidațiile ce le producea aceasta. În urma unor procese juridice, Primăria Chișinău a fost nevoită să plătească despăgubiri majore pentru daunele materiale, iar uzina a fost obligată să renunțe la două motoare din cele 10. Din această cauză, la mijlocul anilor 1920 se căutau soluții de construcție a unei noi uzine la periferia orașului.

Foto: Noul motor de 840 HP instalat la Uzina Electrică, cca 1935.

Xenofontov Ion Valer, Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău în perioada postbelică. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (69), 2023, pp. 131-139.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/131-139_12.pdf

Ultima lună de vară. Foto: IVX, 30 august 2023

Mănăstirea Curchi, 1985.

Copacul secular „Populus alba L” din preajma Castelului Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023

Valentina Brâncoveanu, Fereastra trecutului, 49 X 35, u.p., 1995. Expoziție de pictură (1 iunie – 31 august 2023). Biblioteca Națională a Republicii Moldova

PUTEREA SĂNĂTĂȚII

„În ochii lumii, nimic nu-i mai de preţ ca puterea,
Dar mai presus chiar și de-o putere mondială
E-o clipă de sănătate…”

Versuri de Kanuni Sultan Süleyman (1520-1566)
(Traducere după Mihai Maxim)

REZINA: PROBLEMA SPAȚIULUI LOCATIV

În anul 1979 în centrul raional Rezina au fost construite cinci case cu 85 de apartamente la prețul de 535 000 ruble. Era un spațiu mai mult decât insuficient comparativ cu solicitările „oamenilor muncii”. Norma sovietică prevedea oferirea a 6 m2 pentru o persoană. La mijlocul anilor 1980, autoritățile centrale erau inundate cu scrisori de la persoane care așteptau mai mult de un deceniu ca să li se ofere spațiu locativ.
Foto: imagini din Rezina, 1984. Sursă: Agenția Națională a Arhivelor, Direcția Generală a Arhivelor Naționale

Dr. Ion Valer XENOFONTOV

Muzeul de Arheologie și Etnologie, 1980. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a AȘM.

Notă istorică:
Conform Dispoziției nr. 216-p din 11 iulie 1979 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești clădirea cu o suprafață totală de 1477 m2, estimată la un preț de 223,5 mii ruble, aflată pe str. N. Gogol (în prezent, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni), nr. 35, a trecut de la balanța Ministerului Culturii al RSS Moldovenești la cea a Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

Larisa Popova s-a născut la 9 aprilie 1957 în orașul Tiraspol într-o familie de muncitori. Mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității au constituit factori esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță.
La 26 iulie 1980, Larisa Popova împreună cu Elena Hlopțeva (Belarus) au fost medaliate cu aur la Jocurile Olimpice de la Moscova la schif dublu, fiind singura medalie cucerită de canotorii sovietici la Olimpiadă. Totodată, canotoarele au stabilit un nou record al canalului Krîlatskoe.
La cea de-a XXII-a ediție a Olimpiadei de la Mosciva, principalele concurente ale canotoarelor sovietice erau sportivele din RDG (campioanele lumii în anul 1979), România, Bulgaria (campionii Olimpiadei-76), Polonia și Ungaria. Favoritele cursei olimpice erau sportivele din Leipzig Cornelia Linzze și Haydi Westfell, ambele aveau câte 21 de ani și făceau parte din același echipaj mai bine de doi ani, fiind campioane mondiale.
În fața unui public format din 19 000 de spectatori, startul final la disciplina olimpică de canotaj academic a fost dat în dimineața zilei de 26 iulie 1980. Era a opta zi a Olimpiadei. Pentru luna lui cuptor, timpul era deosebit de răcors, fiind înregistrate 16-17 ºC. La toate acesta s-a mai adăugat și un vânt puternic, o ploiță și valurile neliniștite ale canalului Krîlatskoe. Suporterii se aflau sub o paradă de umbrele colorate.
Clasamentul echipajelor câștigătoare a fost hotărât în ultimele două secunde și jumătate: Dubloul Popova–Hlopțeva au oprit cronometru la indicele 3 min.16,27 s; echipajul Linzze–Westfell la 3 min. 17,63 s, lăsându-le pe pozia a treia pe româncele Homeghi–Roșca-Răcilă (3 min. 18,91). Pe locul patru s-a plasat Bulgaria – 3 min. 23,14 s. Pe poziția cinci – Polonia – 3 min. 27,25 s. A șasa barcă a aparținut Ungariei – 3 min. 35,70 s.
Astfel, putem constata faptul că la Olimpiada-80 la proba sportivă de canotaj academic dublu s-a ajuns la o îmbunătățire substanțială a performanțelor comparative cu Olimpiada-76. Pentru comparația, la Olimpiada de la Montréal (1976) au fost obținute următoarele rezultate: 1. Bulgaria – 3 min. 44,36 s. 2. RDG – 3 min. 47,86 s. 3. URSS (Leonora Kaminskaite și Genovate Ramoșkene) – 3 min. 49,93 s. 4. Norvegia – 3 min. 52,18 s. 5. SUA – 3 min. 58,25 s. 6. Canada – 4 min. 06,23 s.
Ajunse la final, cele două canotoare sovietice au oferit publicului entuziasmat un spectacol plin de emoții și de afectivitate umană: „Obosită de efortul maxim Larisa Popova și-a aplecat capul pe genunchii prietenii sale de echipă, iar Elena Hlopțeva și-a îmbrățișat colega mai experimentată”.

Dr., prof. univ. Boris BOGUȘ
Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Premianții Olimpiadei-80 la disciplina sportivă canotaj academic, proba schif dublu. De la stânga la dreapta: echipa RDG (medalia de argint), echipa URSS (medalia de aur), echipa României (medalia de bronz). Arhiva privată Larisa Popova

Victoria olimpică a dubloului Popova-Hlopțeva anunțată a doua zi pe prima pagină a ziarului „Sovetskii sport” nr. 172 (9991), duminică, 27 iulie 1980.

Campioana olimpică Larisa Popova împreună cu partenera belarusă Elena Hlopţev, 23 septembrie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov

„Măcar să fi pus niște paie în vagoanele celea…”.
(din mărturiile unei deportate în anul 1949). Foto: IVX, 21 iulie 2023

Cel de-al doilea oraș (după numărul populației) al României interbelice, în str. Alexandru cel Bun
se înfățișează o urbă occidentală.

Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19057

„Călugării dacă au o scârbă, numai la Dumnezeu aleargă”.
(Egumena Parascheva, stareța Mănăstirii Japca)

Foto: Secvență din cimitirul lăcașului monahal Japca. Foto: IVX, 13 iulie 2023

Parcul de lângă Cetatea Sorocii. Foto: E. Semionov, 1976

Intrări noi de carte din domeniul Istoriei la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova

Expoziția „Basarabeni în Gulag. Destine frânte din colecția Agenției Naționale a Arhivelor” reprezintă expresia muzeului în aer liber (fiind amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău) ce îmbină artefactul istoric, documentul, cartea, sonorizarea, video, mediul ostil, intemperia etc., cu justiția memoriei. Pe 11 iulie, între orele 13:00 și 16:30 am discutat cu un public divers: tineri, mame cu copii, bunici cu nepoți, turiști, urmași ai deportaților, deportați, profesori, studenți, carabinieri. Unii dintre deportați au fost asistați de specialiștii Agenției Naționale a Arhivelor pentru a se familiariza cu dosarul părinților, bunicilor.

Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Ora de joacă în Grădinița de Copii a Colhozului „V.I. Lenin” din s. Echimăuți, rn. Rezina. Foto: E. Simionov. Sursă: Femeia Moldovei, nr. 9. 1975. Coperta nr. 4, p. 5.

Prin Chișinăul romantic. Foto: Lidia Prisac, 29 iunie 2023

ION JARCUŢCHI (1948–2014): ISTORIC AL EPOCII MODERNE ȘI CRONICAR AL ȘTIINȚEI

Ion Jarcuţchi s-a născut la 29 iunie 1948 în satul Bocșa (Risipeni), raionul Fălești, într-o familie de țărani-colhoznici. Mama Ecaterina și tata Ion, părinți a trei băieți – Ion, Gheorghe și Tudor –, erau oameni axați pe valori ale muncii fizice, cu un bun simț al datoriei civice și morale. Anul 1948, anul nașterii lui Ion Jarcuțchi, a fost puternic marcat de urmările pe care au avut a le îndura sătenii – al foametei organizate de sovietici (foametecid) în anii 1946–1947, al deportărilor staliniste și al colectivizării.
Colegii care au activat alături de Ion Jarcuțchi au scos în evidență profilul său complex de personalitate: „Dispune de bune capacități organizatorice”; „Serios, harnic și ambițios în realizarea cercetărilor științifice. […] disciplinat, este respectat de colegi”; „De seriozitatea Domniei sale ne-am convins şi noi în vara anului 1969, când am fost împreună la lucrările de construcţie din Kazahstan, unde s-a manifestat ca o persoană harnică şi disciplinată. Anume, aceste două calităţi remarcabile îl vor caracteriza pe Ion Jarcuţchi peste tot unde va activa şi îl vor ajuta să facă o carieră frumoasă”.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, „Ion Jarcuţchi (1948–2014): istoric al Epocii Moderne și cronicar al științei”. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (68), 2023, pp. 114-123.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

Dr. hab. Cosmin Budeancă a oferit Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova o nouă donație de cărți. Anterior, cercetătorul științific de la București a mai donat seturi de publicații Bibliotecii. Mulțumim!!!

Colecționar de insigne și timbre poștale, călătorind timp de 30 de ani prin lume, vizitând toate capitalele Olimpiadelor de vară. De data aceasta a fost surprins la cea de-a XXI-a Olimpiadă din „țara frunzei de arțar” de Dumitru Coval, primul ziarist moldovean acreditat la Olimpiadă.

Lucrarea „Maestrul și Makarenko. Roman științific” (2023) este elaborată de scriitoarea și de cercetătoarea Liliana Corobca. Deopotrivă, „ambele” autoare îmi sunt dragi. Dacă romanciera a acționat asupra paroxismului emoțional, sensibilităților creative, atunci cercetătoarea m-a temperat; s-a apropiat mai degrabă de spirtul hegelean, al triadei „teză-antiteză-sinteză”.
Subiectul este unul dihotomic: unul ancorat în „laboratorul (re)educațional” al secolului XX, de sorginte stalinistă, și altul al judecății divine, post-existențiale. Temporalitatea este jonglată cu dibăcie prin diferite regimuri ideologice însă corelate armonios cu linii de subiect aflate deseori în antiteze existențiale. Polemicile, controversele, intrigile etc., constituie acea osatură ce ține în suspans cititorul, surprins deseori de inversațiile de situații. Coloritul lucrării este întreținut de elemente simbolice (motanul, carul), paralele (Bulgakov versus Makarenko) ș.a.
Romanul științific al „dublului autor” ni se prezintă drept o ficțiune a realității, dar și o realitate a ficțiunii.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

La hotar cu Nistru. Foto: Lidia Prisac, 17 iunie 2023

UN SAVANT SUB TREI REGIMURI: ACADEMICIANUL NICOLAE CORLĂTEANU (1915–2005)

Academicianul Nicolae Corlăteanu s-a născut la 14/27 mai 1915 în satul Caracui, judeţul Chişinău (azi raionul Hânceşti), Basarabia, Imperiul Rus În Fişa personală, completată la 26 septembrie 1946, scrie că este «молдаванин» (moldovean) şi provine dintr-o familie de ţărani, care până la revoluţie se ocupau de activităţi agricole. Referitor la ocupaţiile părinţilor după revoluţie nu scrie nimic. În Autobiografia sa notează că părinţii săi aveau 6 ha de pământ, imobil, considerăm obţinut în urma reformei agrare.

Fondator al şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova a publicat cca 600 de lucrări ştiinţifice (monografii, studii, dicţionare, programe didactice, manuale, crestomaţii) şi alte zeci şi zeci de articole în periodice.

A contribuit la pregătirea cadrelor de înaltă calificare. Sub îndrumarea sa 28 de persoane au susţinut teza de doctorat şi 18 – teza de doctor habilitat în filologie. A fost un om de litere cu o temeinică pregătire profesională în domeniul filologiei române.

Mii de specialişti au trecut şcoala universitară a academicianului Nicolae Corlăteanu, fiind elogiat de numeroşii săi discipoli. Printre aceştia se numără academicianul Haralambie Corbu (1930–2021), membrul corespondent Anatol Ciobanu (1934–2016), dr. hab. Anatol Eremia, dr. Maria Cosniceanu ş.a.

Sursă: Iulia Malcoci, Ion Valer Xenofontov, Un savant sub trei regimuri: academicianul Nicolae Corlăteanu (1915–2005). În: Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism. Conferință națională cu participare internațională. Ediția a 2-a, Chișinău, 14–16 octombrie 2021 /Coord.: Liliana Rotaru, Chișinău, Lexon-Prim, 2023, pp. 133-149. ISBN 978-9975-163-90-3.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/133-149.pdf

PIESA „TAKE (ION MOCANU), IANKE (VITALIE RUSU) ȘI CADÂR (NICOALE GHEREG)” scrisă în anul 1932 de Victor Ion Popa și jucată cu măiestrie de actorii de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” pune în discuție problemele politice ale societății românești interbelice. Se prezintă și soluția cea mai eficientă: indeferent de etnie/națonalitate, credință trebuie să rămânem OAMENI.
FELICITĂRI ACTORILOR! FELICITĂRI SPECTATORILOR!

Foto: IVX, 15 iunie 2023