
Prin Chişinăul de azi. Foto: IVX, septembrie 2025
Author Archives: admin
APARIŢIE EDITORIALĂ
Valentin Tomuleţ : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin
Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; bibliografie: Tatiana Doibani. – Chişinău : Editura USM, 2025 (Blitz Poligraf). – 419 p. : fot. în parte color, h., tab. – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2)
Lucrarea consacrată profesorului universitar Valentin Tomuleț, doctor habilitat, este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie. Lista bibliografică cuprinde 747 titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; monografii; culegeri de studii; microenciclopedii; culegeri de documente; manuale, note de curs; capitole; articole în culegeri, monografii și ediţii periodice; coordonator, conducător/consultant, referent științific, recenzent, membru al comitetelor științifice; membru al colegiului de redacţie; interviuri; recenzii, lansări de carte; publicaţii, teze în colaborare cu studenţii; publiistică; rapoarte : participări la manifestări ştiinţifice; personalia. Anexa: Viaţa în imagini.Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori interesați de istoria Republicii Moldova.
ARTĂ
Mher Chatinyan, Singurătate, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 50 см.

BASARABIA

Moara de la Nicoreşti, jud. Soroca, pe apa Căinarului. Foto: V. Orza, 1943
ARTĂ
Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

BIOBIBLIOGRAFIE
Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.
Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025
Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y
ARTĂ
Mher Chatinyan, Amurg, 2025. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

ARTĂ
Mher Chatinyan, Copilărie, 2025. Ulei pe pânză, 80 cm х 60 см.

ARTĂ
Mher Chatinyan, Măgăruşul, 2024. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

TOAMNA 2025
Poveste de toamnă cu trei alune. Foto: IVX, 7 septembrie 2025

ARTĂ
Mher Chatinyan, În munţi, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

EVENIMENT CULTURAL
Junimiştii: „Intră cine caută, rămâne cine găseşte”. Chişinău, Bookfest, 5 septembrie 2025. Foto: IVX

ARTĂ
Mher Chatinyan, Viaţa privată, 2020. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

ARTĂ
Mher Chatinyan, Zi însorită, 2020. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

CHIŞINĂUL INTERBELIC
ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC
Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf
ARTĂ
Dmitri Shibaev, Stradă, 2025. Ulei pe pânză, 100 cm x 100 cm.

EVENIMENT CULTURAL

CALENDAR NAŢIONAL 2025
80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial



EVENIMENT ŞTIINŢIFIC
SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBRIE 2025
(ediție on-line)/
ANNUAL INTERNATIONAL SESSION OF SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBER 2025
(on-line edition)
Vezi: PROGRAM final Sesiune Fagaras 2025

LANSARE DE CARTE

Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central
Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie
Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ARTĂ
Eduard Stahi, La cules struguri. Creion, stilou.


PERSONALITĂŢI
CASA RECTORULUI-PATRIOT NICOLAE TESTEMIŢANU* DIN S. OCHIUL ALB, RN. DROCHIA, 25 AUGUST 2025.

„Fiind o personalitate polivalentă (Om-tribun, OM-politic, OM-medic, OM-pedagog, OM-economist, OM-psiholog), în acelaşi timp, extrem de mult Marele înaintaş iubea oamenii şi le sărea în ajutor la primul apel, fapt pe care îl confirmăm şi noi, subsemnaţii. Nespus de mult iubea comunicarea cu oamenii, indiferent de vârstă, profesie etc., iubea muzica, în special, vioara, îi plăcea să muncească, dar şi să se veselească. Avea un glas puternic, dar blând”.
(Ion Bahnarel şi Valeriu Pantea, discipoli ai lui Nicolae Testemiţanu)
*Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești (1963-1968), anterior rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1959-1963), a fost cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică.
A se vedea: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf
BASARABIA INTERBELICĂ
Defilarea festivă în centrul Chișinăului a elevelor Liceului Eparhial, anii 1930. Fotografie din colecția lui Iurie Cojocaru. Sursa: Bessarabica.info

ARTĂ
Andrei Negură, Solară, 120 cm x 100 cm, 2025.

APARIŢIE EDITORIALĂ
Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.
Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)
Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

PATRIMONIU
Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025


PATRIMONIU
Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

ARTĂ
Luptătorul. Challenge Club. 1995. Qwan Ki Do. Galeria Colecţiilor Petru Costin a Consiliului raional Ialoveni. Foto: IVX, 27 august 2025

SUPERALTIVELE REPUBLICII MOLDOVA 2025
23 august, ora 12:00, în premieră, producția internă din surse regenerabile a acoperit integral consumul de electricitate a Republicii Moldova.
VARA 20225
Marea, munţii, civilizaţia. Sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

VARA 20225
Coroana verde. Foto: IVX

ARTA
Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

COPIII FOAMETEI
Copii de la orfelinatul din s. Echimăuți, rn. Rezina, 1946.

VARA 20225
Nocturna barceloneză. Foto: IVX, 11 august 2025

CHIŞINĂUL INTERBELIC
Casa Copilului. Chişinău, 1930


Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-119_21.pdf
VARA 2025
Răsărit mediteraneean. Foto:IVX, 11 august 2025

VARA 2025
Clar de lună la Port-Vendres, sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

CALENDAR NAŢIONAL 2025
ARCAŞII LUI ŞTEFAN
1945-1948
Organizaţie cu caracter antisovietic din RSS Moldovenească, înfiinţată în august 1945 la Soroca de elevi și profesori.
„Arcaşii lui Ştefan” a devenit o organizaţie cu statut, imn, crez, ștampilă etc.
Organizația a fost lichidată în 1948 de către organele represive sovietice, iar membrii ei condamnați la ani grei de pușcărie.


ARTĂ
Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

PATRIMONIU
Fortăreaţa din Pirinei. Foto: IVX, 5 august 2025

CALENDAR NAŢIONAL 2025
Academician Antonie ABLOV (1905-1978)
Savant, specialist în domeniul chimiei organice, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, cercetător științific, membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.


VARA 2025
Moşia Contelui de Monte-Cristo. Foto: IVX, 7 august 2025

SOCIETATE
Adolescenta (I). Foto: IVX, 4 august 2025

VARA 2025
Maşina timpului. Foto: IVX, 5 august 2025

CALENDAR NAŢIONAL 2025
Elefterie SINICLIU (1895-1980)
Agronom, om politic, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României întregite,
viceprimar al Chișinăului, distins cu Ordinul „Ferdinand I”.



Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg
CALENDAR NAŢIONAL 2025

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg
ISTORIA ŞTIINŢEI
ACADEMICIANUL ARTIOM LAZAREV (1914–1999): POLITICĂ, IDEOLOGIE, CONTROVERSE ȘI CARACTER

Artiom Lazarev (Lazur – o variantă a prenumelui Lazăr) s-a născut la 30 octombrie 1914, în partea stângă a fluviului Nistru, în orașul Camenca, județul (uezdul) Olgopolsk, gubernia Podolia, Imperiul Rus, într-o familie de țărani moldoveni nevoiași, având două surori și un frate. Artiom Lazarev îi povestea unuia dintre autorii studiului de față (D.D.) că înaintașii săi aveau rădăcini ardelenești,regiune în care este răspândit numele de familie Lazăr. Vom mai menționa faptul că, în nordul spațiului din stânga Nistrului, sătenii vorbesc un grai arhaic, asemănător celui dintr-o zonă din Transilvania.
Localitatea natală a fost încadrată, din 1924, în componența Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM). În decembrie 1928, și-a început activitatea în calitate de colhoznic în gospodăria colectivă „Kuibâșev” din satul Mihailovca Nouă, raionul Ocna Roșie, RASSM, muncă în care a fost antrenat până în octombrie 1929. În aceeași localitate, până în ianuarie 1932, a devenit comunard, fiind încadrat și în rândurile tineretului leninist. În anii care au urmat, mediul natal și originea socială „sănătoasă”, îmbinate armonios cu parcursul profesional „venit din rândurile maselor populare” și cu o facultate ancorată în „frontul ideologic”, i-au asigurat un parcurs profesional fulminant în epoca sovietică, constituind eminamente un produs „de vârf ” al acesteia.
În anii regimului comunist, Artiom Lazarev a fost apreciat drept un excelent conducător, punând accentul pe menținerea disciplinei de muncă, „manifestând, totodată, principii partinice în problemele curente”. Ulterior, a fost apreciat ca „un moldovean sadea”, o „personalitate neordinară, elogiată de unii şi reprobată de alţii”.
Academician Demir DRAGNEV
Doctor în istorie, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124-136_2.pdf
ISTORIA ŞTIINŢEI
COLECŢIA „LUMEA ANIMALĂ A MOLDOVEI” (1979–1986) – SURSĂ ISTORICĂ A CERCETĂRILOR ENTOMOLOGICE ÎN MOLDOVA SOVIETICĂ
La elaborarea seriei „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), au colaborat 47 de autori, unii dintre ei figurând ca autori în 2-3 volume, contribuind, astfel, la
mai multe volume ale seriei.
Tirajul total al seriei a fost de 26.040 de exemplare, cu un număr cumulat de 1.591 de pagini. Distribuția autorilor pe volume este următoarea: 4 autori la volumul Mamifere, 5 autori la Păsări, 13 autori la Pești, 15 autori la Insecte și 18 autori la Protozoare. Dintre aceștia, trei autori – Iurii V. Averin, Andrei I. Munteanu și Gherasim A. Uspenski – au elaborat primele două volume (Mamifere și Păsări) în colaborare cu Mina N. Lozanu (Mamifere) și Ivan M. Ganea și N.I. Zubcov (Păsări).
La 10 membri ai Colegiului redacțional al seriei și la 15 autori ai volumului IV, Insecte, a fost indicată și originea geografică, prezentată mai jos în ordine alfabetică după numele de familie:
Din RSSM – 11 persoane: Alexei V. Andreev și Fiodor P. Cioric (Chișinău); Teodor I. Furdui (rn. Florești); Mina N. Lozanu (rn. Soroca); Vasilii Ostaficiuc (rn. Briceni); Serghei Gh. Plugaru (rn. Edineț); Anatolii G. Poddubnîi (rn. Lazovsc); Raisa P. Șumilo (rn. Orhei); Ivan C. Toderaș (rn. Cotovschii); Olga P. Stegărescu și Mihail I. Luncașu (localizare neidentificată).
Din RSS Ucraineană – 5 persoane: Iurii V. Averin (reg. Harkov); Valerii M. Ermolenko (reg. Cernigov); Anatolii I. Naberejnîi (reg. Odesa); Pavel V. Pucikov (reg. Kiev); Gherasim A. Uspenski (reg. Crimeea).
Din RSFS Rusă – 5 persoane: Mihail A. Kozlov (reg. Ciuvașia); Oleg P. Negrobov (Voronej); Alexei A. Spassky (reg. Nijnii Novgorod); Boris V. Vereșciaghin și
Valentina V. Vereșciaghina (reg. Altai).
Cu origine neidentificată – 4 persoane: N.I. Malcenkova, Piotr I. Nesterov, Mihail Z. Vladimirov și Alexandr M. Zelenin.
Despre volumul IV Insecte (1983) se poate afirma că oferă informații de o valoare științifică ridicată. Cu toate acestea, volumul este prea puțin solicitat, din două
cauze: 1) textul este elaborat în limba rusă; 2) volumele nu sunt disponibile online în format PDF.
Volumul Insecte (1983), la fel ca celelalte patru din seria „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), nu a fost conceput ca o lucrare academică în sens strict, ci
mai degrabă ca una de popularizare a științei zoologice.
Se constată că nu a fost valorificat pe deplin potențialul cercetătorilor entomologi din RSSM, deși în URSS existau deja suficiente studii până în anul 1980. S-a apelat la cercetători din alte republici sovietice, prevalând relațiile personale, și nu profesionale, fapt care lasă și azi o senzație de nedreptate. Implicarea mai largă a specialiștilor locali ar fi consolidat caracterul național al proiectului, evitând nevoia de contribuții externe și conferind volumului o reprezentativitate mai autentică.
Seria „Lumea animală a Moldovei”, editată în anii 2003–2020, are o continuitate conceptuală cu colecţia omonimă publicată în perioada 1979–1986.
Doctor în agricultură, conferențiar universitar Asea M. TIMUȘ
Doctorandă, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-143_28.pdf
NOUTĂŢI EDITORIALE
FENOMENUL LITERAR BASARABEAN (1790–1940) ÎNTR-O ABORDARE MAI PUȚIN CUNOSCUTĂ
Lucrarea în două volume a istoricului literar Petre V. Haneș (1879–1966), „Scriitorii basarabeni”, recenta apariție editorială din cadrul colecției „Memoriile Basarabiei” a Editurii Știința, prezintă un tablou vast al mișcării și fenomenului literar din spațiul pruto-nistrean, de la sfârșitul sec. al XVIII-lea până la mijlocul secolului XX. Prin sintagma „scriitor basarabean” sunt desemnați autorii care au traversat ambele maluri ale Prutului și au abordat în scrierile lor tematica basarabeană.
Este demnă de atenție relatarea autorului referitoare la faptul că răspândirea cărții românești era realizată nu doar prin intermediul bisericii, ci și al ciobanilor ardeleni, „care trec cu oile pentru pășune în Basarabia și aduc de vânzare cărți”.
IVX

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/188-189_18.pdf

