Secvență din Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei. În partea dreapta, la masa de scris, se află istoricul și scriitorul Vasile Cocarcea (n. la 15 septembrie 1948 în s. Stejăreni, raionul Strășeni ia consacrat satului natal o monografie: Vasile Cocarcea, Stejărenii din Codrii Moldovei, Orhei-Chișinău, Editura Cartea Moldovei, 2014,148 p.]), președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români (din 2015), cu centrul la Cluj-Napoca, România.

În partea stânga se află biroul lui Andrei Calcea, din 23 septembrie 2013 directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Orhei.

Pe fundal, un covor moldovenesc din anul 1904. De asupra covorului se află un tablou care reprezintă orașul Orhei în anii 1960. Pictura a fost executată de un angajat de la Casa de Cultură din orașul Orhei.

Foto: Ion Valer Xenofontov: 15 august 2017

Notă istorică: Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei activează din 14 februarie 1969, în fosta casă particulară a inginerului Serviciului Tehnic al Prefecturii Orhei, Mircea Bengulescu. Inițial instituția muzeală avea un singur colaborator științific (A. Roitman) și un supraveghetor (Nicolae Gânga). La dispoziția vizitatorilor se află șapte săli expoziționale, amplasate pe o suprafață de 142,4 m². În Fondul de bază al Muzeului se află peste 23 000 de piese.

Sursă: Vasile Cocarcea, Andrei Calcea, Locuri și locașuri sfinte – temelia dăinuirii noastre, Orhei-Chișinău, Tipografia Reclama, 2016, pp. 19-20.