Institutul de Studii Enciclopedice (ISE) din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, succesor, din anul 2011, al Instituţiei Publice „Enciclopedia Moldovei” (înfiinţată în anul 2008), a fost reorganizat din raţiuni de adecvare a direcţiilor principale de activitate la rigorile cercetării academice. În prezent, ISE are în calitate de obiectiv principal efectuarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative în domeniile enciclopedic şi de istorie a ştiinţei, elaborarea şi pregătirea pentru editare a lucrărilor enciclopedice şi de istorie a ştiinţei. Respectiv, printre activităţile ISE conforme cu obiectivul principal şi cu direcţiile strategice ale ştiinţei şi inovării din Republica Moldova pot fi menţionate contribuirea la dezvoltarea bazei conceptuale a ştiinţei enciclopedice, identificarea interferenţelor cu alte ştiinţe; tratarea aspectelor structurale în elaborarea lucrărilor cu caracter enciclopedic universal şi specific/tematic; aportul la definirea ordinii enciclopedice (metode de clasificare a ştiinţelor, categorii de referinţe între termenii/temele corelate etc.); cercetarea particularităţilor de formare a repertoriului terminologic (analiza denominaţiei noţiunilor, selectarea terminologiei pe ramurile ştiinţei/artei ş.a.), de definire/aplicare a termenilor ştiinţifici multidisciplinari; elaborarea normelor metodologice, modelelor de structură şi conţinut ale articolelor enciclopedice. Studiile de istorie şi filosofie a ştiinţei, de biografie ştiinţifică ca istorie a ştiinţei şi artei prin contribuţia marilor personalităţi, de istorie a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, de clasificare a monumentelor ştiinţei şi artei (cărţi, obiecte de artă, invenţii etc.) sunt o direcţie nouă de cercetare în cadrul ISE. Realizarea obiectivelor specifice, inclusiv elaborarea şi pregătirea pentru editare a unor lucrări de mare anvergură implică selectarea şi tezaurizarea, valorificarea şi diseminarea celor mai diverse realizări ştiinţifice şi artistice din Republica Moldova. Este lesne de observat caracterul integrativ şi multidisciplinar al unor atare lucrări, fapt ce implică din partea ISE eforturi de colaborare largă, de atragere a unui număr semnificativ de colaboratori netitulari şi de integrare a activităţii proprii de cercetare cu cea a diverselor instituţii academice şi universitare.
Anul 2011 este reprezentativ în acest sens, rezultatele activităţii ISE fiind eminamente produsul unei colaborări academice multidisciplinare. Astfel, definitivarea, expertizarea şi editarea lucrării Concepţia „Enciclopediei Moldovei” în 10 volume (în limbile română, engleză şi rusă) a fost posibilă prin contribuţia unor personalităţi ştiinţifice notorii, membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. O altă lucrare cu caracter teoretico-metodologic – Recomandări pentru autorii şi redactorii „Enciclopediei Moldovei” în 10 volume – a fost ajustată şi completată în baza propunerilor autorilor şi experţilor din diverse domenii. Pe parcursul anului 2011, studiile privind ameliorarea componenţei şi reprezentativităţii Registrului general de termeni al Enciclopediei Moldovei în 10 volume (în volum de peste 48 mii de unităţi, pe cca 1 000 de pagini) au continuat prin contribuţia experţilor de la diverse instituţii academice şi universitare de profil.
Dar cea mai amplă colaborare a ISE, cu sute de autori din diverse domenii, se realizează în prezent în vederea pregătirii vol. 1 și 2 ale Enciclopediei Moldovei, fiind elaborate peste 6 000 de articole tematice în volum total de cca 200 coli de autor. Totodată, au fost selectate peste 1 500 de unităţi ilustrative din arhive, muzee, biblioteci și colecţii private.
Definitivarea ediţiei a II-a a lucrării Republica Moldova. Ediţie enciclopedică constituie un exemplu de cooperare sub egida ISE a peste 100 de autori (academicieni, doctori în ştiinţe ş.a.). Lucrarea prezintă potenţialul natural, uman, cadrul instituţional şi politic, reperele istorice, organizarea administrativ-teritorială şi dezvoltarea social-economică şi culturală a ţării, provocările cu care se confruntă Republica Moldova în constituirea unei societăţi democratice şi a statului de drept. În această nouă ediţie, completată (800 p. faţă de 736 p. în I ediţie, 2009) au fost revăzute şi supuse unei redactări ştiinţifice riguroase compartimentele istorie, cultură, religie şi biserică, politică externă, actualizate în ansamblu informaţiile statistice şi sursele bibliografice.
În anul 2011, ISE a iniţiat colecţia de carte „Enciclopedica”, cu lucrarea Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova (Chişinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2011, 636 p.). Volumul constituie o sinteză ştiinţifică interdisciplinară ce definește identitatea simbolică a statului Republica Moldova în spaţiul european şi mondial. La elaborarea lucrării au participat autori de la Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Studii Enciclopedice, Institutul de Istorie, Stat şi Drept ale AŞM, de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Aparatul Președintelui Republicii Moldova, de la Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” şi Muzeul Armatei Naţionale. Au fost utilizate numeroase surse istorice inedite şi selectat un bogat material ilustrativ de la Arhiva Naţională, Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti şi Arhivele Naţionale din Iaşi, Arhiva Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Unirii din Iaşi, Biblioteca Naţională a Moldovei, Banca Naţională a Moldovei şi Banca Naţională a României, Comisia Naţională de Heraldică ş.a. Lucrarea prezintă un tablou coerent şi clar al genezei însemnelor naţionale, cu indicarea originilor, condiţiilor istorice în care au apărut şi evoluat şi a semnificaţiilor ce merită a fi reţinute pentru a înţelege mesajul comportat. Aspectele ştiinţifice sunt tratate într-un limbaj accesibil, fără abuz de termeni strict specializaţi şi de detalizări istoriografice care să îngreuneze lectura şi percepţia de către publicul larg. Lucrarea va avea un vădit impact social, constituind un suport în cultivarea valorilor naţionale în rândul cetăţenilor.
La Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău, Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova a fost nominalizată drept Cartea Anului 2011.
Lucrarea Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia (sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX), semnată de doctorul în istorie Ion Jarcuţchi, de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, inaugurează o altă colecție – „Istoria ştiinţei”. Volumul prezintă o viziune complexă asupra activităţii ştiinţifice şi culturale a Comisiei în cauză, a rolului ei în culturalizarea naţional-patriotică a basarabenilor, fiind bogat ilustrat cu materiale de epocă. Sunt tratate premisele creării acestei instituţii ştiinţifice – mediul cultural ştiinţific în Basarabia la răscrucea secolelor XIX–XX, dar şi transformările culturale anterioare, începând cu perioada medievală. Este descrisă istoria creării Comisiei, sunt expuse realizările ei în perioada 1898–1903: cercetări ştiinţifice, activitate arhivistică, fondarea bibliotecii ştiinţifice, măsuri de ocrotire a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură, editarea analelor Comisiei. Peste o sută de microbiografii prezintă personalităţi notorii, majoritatea originari din Basarabia şi din stânga Nistrului, a căror activitate a fost legată de Comisie şi care au devenit de-a lungul anilor membri ai academiilor de ştiinţe din Rusia (URSS), România, Ucraina, Cehia, printre care N. Zelinski, L. Pisarjevschi, L. Berg, N. Dimo, N. Donici, A. Şciusev, Şt. Ciobanu, I. Suruceanu, P. Gore ş.a.
În seria „Biografii ştiinţifice” a fost elaborată şi editată lucrarea semnată de Mihai Marinciuc, Fizicieni iluştri (Chișinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2011, 168 p.), un dicţionar biografic ce oferă o galerie de portrete a 15 fizicieni notorii, deschizători de drumuri în domeniile lor de cercetare.
Un alt proiect, executat în cadrul ISE în colaborare cu Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a soldat cu crearea softului şi a bazei de date a revistelor ştiinţifice din Moldova (în total 22), aceste instrumente informatice fiind necesare pentru evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice naţionale. În vederea sistematizării terminologiei a fost elaborată şi editată lucrarea Fondul enciclopedic de termeni de origine greco-latină.
În cadrul proiectului aplicativ pentru tinerii cercetători „Istoria chimiei prin biografii ştiinţifice (20 de biografii)” au fost executate lucrări de documentare şi selectare a materialelor biobibliografice (în volum de cca 15 coli de autor) din Arhiva Academiei de Știinţe a Moldovei, fondurile Bibliotecii Naţionale ş.a. A fost elaborat un Ghid metodic de prezentare a articolelor biobibliografice. Studiile în cauză vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor despre viaţa, activitatea și aportul personalităţilor notorii la dezvoltarea chimiei şi aplicaţiilor ei, în calitate de subiecţi activi ai investigaţiilor, interpretării fenomenelor şi proceselor ce fac obiectul chimiei.
Se poate constata că în etapa actuală, misiunea lucrărilor cu caracter enciclopedic pe plan social s-a extins – de la simpla satisfacere a curiozităţii individului până la alimentarea reflecţiei colective, întru promovarea progresului înfruntând provocările timpului. Deşi motivele ce au generat aventura enciclopediştilor de-a lungul timpului sunt pertinente şi astăzi, o serie de alte argumente, cum ar fi explozia, multiplicarea cunoştinţelor, declinul culturii generale în favoarea cunoştinţelor specializate şi „haosul” informaţional din ciberspaţiu justifică asigurarea continuităţii în valorificarea ideilor enciclopediste. Spre deosebire de timpurile când omul aspira să cunoască „artele libere” precum gramatica, retorica, dialectica şi aritmetica, în prezent cunoaşterea este segmentată pe domenii tot mai restrânse, cu descoperirile şi teoriile lor. În acest context, cercetarea enciclopedică şi a istoriei ştiinţei, integrative şi multidisciplinare în esenţă, tind să-şi confirme identitatea, asumându-şi un rol social de mare importanţă. Enciclopediile şi dicţionarele enciclopedice, colecţiile de istorie a ştiinţei, de biografii ştiinţifice pot asigura accesul publicului larg la cunoaşterea specializată. Este vital ca noile descoperiri în tehnică, informatică şi comunicaţii, biologie, fizică, medicină, chimie etc., precum şi faptele din istoria ştiinţei să devină cunoscute unui cerc mult mai larg decât cel al specialiştilor. Cunoştinţele cele mai diverse, promovate nu doar din perspectiva rigorilor domeniului specializat, ci adaptate prin intermediul culturii generale ştiinţifice şi umaniste, pot deveni accesibile percepţiei publicului. Astfel, dialogul ştiinţelor va putea să se extindă în afara mediului savanţilor, în acest proces implicându-se mass-media, instituţiile de educaţie şi de cultură.
Dr. Constantin MANOLACHE, Director
Dr. Didina ȚĂRUȘ, Șef de Centru
Dr. Ion XENOFONTOV, Secretar științific
Sursa: Literatura si arta, nr. 5 (3466), 2 februarie, 2012, p. 7
http://www.literaturasiarta.md/