Sursă: Xenofontov Ion Valer. Foametea organizată din RSS Moldovenească 1946–1947. În: Calendar Național 2026 / Instituţia Publică Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Tatiana Gruşco [et al] ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti [et al.]. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 440-442. ISSN 1857-1557.

Vezi: https://www.bnrm.md/wp-content/uploads/2019/12/CN%202026%20(web).pdf

Dragă comunitate academică a Universității de Stat din Moldova,
Stimați colegi, profesori, cercetători, dragi studenți,

În preajma Sfintelor Sărbători de Paști, când lumina Învierii ne reamintește de biruința vieții asupra întunericului și de puterea speranței și a renașterii, vă adresez gânduri de bine și urări de pace sufletească.

Această perioadă ne invită la reflecție, la regăsirea echilibrului interior și la redescoperirea valorilor care ne unesc – solidaritatea, bunătatea, responsabilitatea și respectul reciproc. Învierea lui Hristos ne inspiră nu doar spiritual, ci și uman, chemându-ne la înnoire lăuntrică și la cultivarea luminii prin faptele și alegerile noastre de zi cu zi.

Universitatea este un spațiu al căutării adevărului prin studiu, cercetare și aspirații spre noi reușite, iar misiunea noastră capătă sens deplin atunci când cunoașterea este însoțită de înțelepciune, empatie și grijă față de ceilalți. Împreună – profesori, cercetători, studenți și personal administrativ – construim o comunitate academică puternică prin unitate, încredere și aspirații comune.

Vă doresc ca aceste zile de sărbătoare să vă aducă liniște, bucurie și armonie în suflet și în familie, iar lumina Învierii să vă călăuzească spre noi împliniri personale și profesionale.

Hristos a Înviat!

Cu aleasă considerație, dr. hab., prof. univ. Otilia Dandara
Rector al Universităţii de Stat din Moldova

O lecţie de istorie ALTFEL cu tema “Grădiniţele şi şcolile din Chişinău în perioada interbelică” a fost organizată la 10 aprilie 2026 cu elevii Şcolii Primare “Grigore Vieru” din municipiul Chișinău, cea mai mare şcoală primară din Republica Moldova!
În faţa unui public curios au vorbit Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, cercetător științific coordonator și conferențiar universitar și Lidia Prisac, doctor în istorie, cercetător ştiinţific coordonator, ambii activând la Universitatea de Stat din Moldova.
Invitații speciali le-au vorbit elevilor clasei a IV-a „A”, învățătoare Elena Petrașevschi și clasei a IV-a „D”, învățătoare Ala Munteanu de la Școala Primară „Grigore Vieru”, despre sistemul educațional românesc din perioada interbelică, inclusiv din Basarabia.
Începând cu 1918, ia avânt sistemul de învăţământ primar din Basarabia. Elevii au aflat că prima treaptă a învăţământului primar din Chişinăul interbelic erau şcolile pentru copii mici, care se numeau – grădini de copii. Acestea erau destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 şi 7 ani şi obligatorii pentru cei de 5-7 ani în localităţile în care funcționau. Unele erau dotate cu biblioteci pentru părinţi şi copii.
Elevii au descoperit lucruri foarte interesante despre trecutul poporului nostru, cum arătau școlile de odinioară, care era nivelul învățământului și ce materii studiau elevii din acea perioadă.

Sursă: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”

Prelegerea publică „ORAȘUL ÎN ORAȘ – OGRADA ARMENEASCĂ” susținută de doctor în istorie Lidia PRISAC a avut loc la 7 aprilie 2026, la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău.
Publicul a avut posibilitatea de a afla de unde începe istoria Ogrăzii Armenești din Chișinău.
Au manifestat interes pentru subiect ghizii de turism din Republica Moldova și elevii din anul II de la specialitatea Bănci și Finanțe ai Colegiului Național de Comerț al ASEM, coordonați de Lilia GUȚU, profesoară și ghidul de oraș.
Organizator: Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău sub egida Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a municipiului Chișinău.

O lecţie de istorie ALTFEL cu tema “Grădiniţele şi şcolile din Chişinău în perioada interbelică”, petrecută la 8 aprilie 2026 cu elevii clasei a IV-a „B”, învățătoare Iulia Bordeianu și ai clasei a IV-a „C”, învățătoare Angela Dodu, de la IP Gimnaziul Adrian Păunescu.

Invitații speciali, Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, cercetător științific și conferențiar universitar, și Lidia Prisac, doctor în istorie, cercetător ştiinţific, le-au vorbit copiilor despre sistemul educațional românesc din perioada interbelică, inclusiv din Basarabia. Elevii au aflat că instruirea primară era gratuită și obligatorie timp de 4 ani, dar și despre dezvoltarea și extinderea rețelei de grădinițe.
În cadrul activității, copiii au descoperit cum arătau școlile de odinioară, ce materii studiau elevii din acea perioadă și care era nivelul învățământului, aflând totodată lucruri interesante despre trecutul poporului nostru.

Sursă: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”

Sursă: Florile dalbe. Săptămânal educativ-cognitiv şi literar-artistic pentru copii şi adolescenţi, nr. 11-12 (4557-4558), 26 martie 2026, p. 4.

Hotare şi contraste. Foto: IVX, 7 aprilie 2026

Astronautul american Jeff Williams, care a petrecut peste 500 de zile în spațiu, prezintă o prelegere la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Sala Azurie a fost arhiplină. Au venit să-l asculte pe astronaut elevi, profesori, academicieni. Foto: IVX, 3 aprilie 2026

PE STRĂZILE IUBIRII. ANTOLOGIE

În colecția „Poesis” a Editurii „Caiete Silvane” a apărut, cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumul colectiv „Pe străzile iubirii. Antologie”. Cartea este una tematică – cu tema iubirea – cuprinzând poeme de dragoste scrise de membri ai Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.
În antologie sunt cuprinși următorii autori: Silvia Bodea Sălăjan, Ioan-Vasile Bulgărean, Anca-Ioana Iacob-Gaidoș, Simone Györfi, Vasile Hatos, Marcel Lucaciu, Voichița Lung, Angela Maxim, Ancuța Mărieș, Alice Valeria Micu, Viorica Mureșan, Viorel Mureșan, Ileana Petrean-Păușan, Pethő Lorand, Ion Pițoiu-Dragomir, Florica Pop, Teodor Sărăcuț-Comănescu, Daniel Săuca, Doina Ira-Tăutan și Viorel Gh. Tăutan.
Ilustrațiile de pe coperta și din interiorul volumului sunt realizate de pictorul Lucian Muntean, cu o serie de acuarele din tema “Black & Red”.
Cartea a fost lansată la Zilele revistei „Caiete Silvane” (20-21 martie 2026).

Cartea este disponibilă și în format pdf (gratuit)
Vezi:
https://www.edituracaietesilvane.ro/produs/pe-strazile-iubirii-antologie-e-book-pdf/

Cea de-a 108-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România a fost consemnată la Buzău – orașul de baștină al șefului guvernului României Alexandru Marghiloman, care la 27 martie 1918 a primit Declarația Unirii votată de Sfatul Țării de la Chișinău. Conferința științifică a fost organizată la 25-26 martie 2026 de Primăria Municipiului Buzău în cadrul proiectului „Salvarea patrimoniului, salvarea identității” prin Centrul Cultural și Educaţional „Alexandru Marghiloman”, în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare. Comunicările științifice au fost concentrate pe două secțiuni: 1) Patrimoniul material cu tema: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” (în coordonarea Comisiei de Istorie a Orașelor din România), și 2) Patrimoniul uman cu genericul: „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească” (în coordonarea Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare).

Evenimentul a debutat cu prezentarea proiectului „Centrul Educațional pentru Permacultură și Hrană Sănătoasă” de primarul de Buzău Constantin Toma, urmat de dezvelirea Plăcii de inaugurare a Casei Grădinarului – Centrul educațional pentru permacultură și hrană sănătoasă, placa fiind descoperită de acad Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, și Irina Vlăduca Marghiloman, urmașa lui Al. Marghiloman.

Ședința plenară, moderată de dr. hab. Liliana Condraticova și dr. Marius-Adrian Nicoară, a inclus un cuvânt de bun venit din partea primarului Constantin Toma, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, președintelui Consiliului Județean Buzău Ion Marcel Ciolacu, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, precum și din partea descendentei familiei Marghiloman Irina Vlăduca Marghiloman.

Momentul esențial al ședinței plenare a fost raportul susținut de președintele Academiei Române acad. Ioan-Aurel Pop, care a subliniat importanța Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost lansat Suplimentul 1 al revistei „Akademos” pentru anul 2026, ce include articolele cercetătorilor din Republica Moldova și România, susținute la conferința organizată la 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexandru Marghiloman.

https://asm.md/sites/default/files/2026-04/Akademos_supliment%201_2026_site_ASM.pdf

Lucrările au continuat pe cele două secțiuni importante: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” și „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească”, în cadrul cărora au fost susținute mai multe comunicări din domeniul istoriei, științelor politice și militare, artei și arhitecturii. Comunicarea subsemnatei a fost centrată pe clădirea de patrimoniu din centrul istoric al AȘM, fostul sediul al Muzeului de Arheologie al AȘM (Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 35), ulterior sediul Institutului Patrimoniului Cultural din Chișinău, iar în perioada interbelică aici a funcționat filiala Băncii Naționale a României.

De asemenea, în cadrul conferinței desfășurate la Buzău a fost pusă temelia unei colaborări mai eficiente între Comisia de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române și comisiile de experți „Istoria științei” și „Patrimoniul cultural din Republica Moldova în context european” în vederea organizării în comun a manifestărilor științifice, publicării lucrărilor științifice etc.

Conferința științifică organizată de Primăria Buzău în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, are un impact deosebit în contextul consemnării celor 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Asemenea evenimente contribuie substanțial la formarea unui spațiu comun românesc pe dimensiunea științifică și culturală, subliniind importanta Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 și rolul personalităților în istorie.

Dr. hab. Liliana Condraticova
Sursă: https://asm.md/unirea-basarabiei-evocata-la-buzau-orasul-lui-alexandru-marghiloman

Campania „Învață în Moldova” – USM

La 1 aprilie 2026, o echipă formată din cadre didactice (Ion Valer Xenofontov), cercetători (Lidia Prisac) şi studenţi (Anastasia Șmidt şi Denis Docilă) au realizat o vizită de promovare a Universităţii de Stat din Moldova în instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Comrat. Astfel, au fost vizitate: Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Caracioban”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Mavrodi”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gavril Gaidarji”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Nicolai Tretiacov” şi Colegiul „Mihail Ciachir”.

Echipa de promovare a Universităţii de Stat din Moldova a vorbit despre cea mai mare universitate din republică, oferta educaţională, gama variată de programe de studii, profesori şi studenţi dedicați, cooperare şi recunoaştere internaţională, mobilități academice, manifestări ştiinţifice, asigurare tehnico-logistică, activităţi extarcurriculare etc. Totodată, au fost distibuite materiale de promovare a Universităţii de Stat din Moldova, inclusiv a Facultăţii de Istorie şi Filosofie.

Oaspeţii de la Chişinău au fost întâmpinaţi cu multă căldură de elevii şi profesorii din şcolile de la Comrat. De exemplu, gazda Instituției Publice Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” a fost profesoara Sofia Rusu (Grosu), absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1974), fondatoare a primului liceul cu predare în limba română din Comrat (1993), supranumită cu multă căldură Bunica Liceului.
Administraţia Liceului „Mihai Eminescu” este în aşteptarea unui absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM pentru a fi angajat în calitate de titular la disciplina „Istoria Românilor şi Universală”.

Elevii din Comrat s-au arătat interesaţi de oferta generoasă a programelor ştiinţifico-educaţionale ale Universităţii de Stat din Moldova.