Zonele (in)salubre

În anii 1930 ai sec. XX, doctorul I. Cornea clasifica orașul în funcţie de nivelul de curăţenie și salubritate. Într-un articol acesta scria că „orașul Chișinău prezintă, din punct de vedere al claselor sociale […] și al aspectului urbanistic, o limită care imprimă în mod tranșant caracterul populaţiei, calitatea ei, morbiditatea și starea de igienă […]”. În continuare, doctorul împărţea orașul în câteva zone.

Administrația Secției salubrității municipiului Chişinău, mijlocul anilor 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/65-66_89.pdf

STAGII DE CERCETARE

Studenţii-masteranzi ai anului II, din cadrul programului Istoria şi cultura religiilor ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, au început realizarea practicii de specialitate (conducător ştiinţific: dr., conf. univ. Octavian Moşin).
La Biblioteca Ştiinţifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universităţii de Stat din Moldova, bibliograful Maria Popescul le-a făcut o incursiune generală în istoria instituţiei ştiinţifice, una din cele mai vechi din spaţiul actual al Republicii Moldova, le-a relatat despre fondul de unităţi documentare (cca 1,5 miloane), clasificarea fondului de carte etc.
La Arhiva Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, arhiviştii Iulian Salagor (absolventul programului de masterat Managementul Patrimoniului Cultural, 2023) şi Grigore Andrei le-au povestit studenţilor-masteranzi despre cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova, care include peste 40 000 de dosare structurate în 79 de fonduri (34 personale și 45 ale instituțiilor).
Dr., conf. univ. Ion Valer Xenofontov a făcut o incursiune istorică referitoare la cea mai înaltă colină din Chişinău, prezentând cartierul academic ca loc unde au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea profesională personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm