17 | November | 2025 | Centrul de Cercetări Enciclopedice

CÂND GRAMOFONUL A TREZIT CHIȘINĂUL INTERBELIC

La 16 noiembrie 2025, Palatul Republicii a deschis porțile unei seri rare, o seară în care timpul a șoptit din nou, iar Chișinăul a renăscut dintre umbrele sale elegante. Concertul „Din Gramofon – muzica Chișinăului interbelic” a fost mai mult decât un simplu eveniment: a fost o întoarcere acasă, în inima unei epoci pe care o cunoaștem prea puțin, dar pe care o simțim, instinctiv, ca pe o parte din noi. O epocă în care frumusețea își cerea dreptul la viață, iar orașul respira prin artă, lumină și noblețe.
Fundația Heritage 21 (codusă de Alexandru Corduneanu) a scris, cu migală și respect, această filă de istorie, iar jurnalistul și actorul Andrei Porubin a ținut firul poveștii cu eleganța unui povestitor care știe să atingă inimile. Sala era plină până la ultima suflare, iar oamenii ascultau cu ochii mari și inimile deschise cântece uitate, cântece neștiute, cântece care păreau scoase dintr-un pieptar vechi, unde emoțiile se păstrează ca o comoară de familie. Aplauzele au răsunat ca o ploaie caldă peste artiștii serii: Maria Răducanu, Cristina Scarlat, Geta Burlacu, Radu Dolgan, Vitalie Todirașcu, Aliona Triboi și Nicu Țurcanu, toți purtați pe aripi de jazz de Orchestra Dorel Burlacu Band.
Cântecele lor, încărcate de nostalgie, au purtat semnătura unor compozitori și textieri de epocă: Alexander Parfililiev, Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu, Nella Mozatti și alții care au dat glas Chișinăului de altădată.
Iar scena a prins viață și mai mult datorită dansatorilor Alexander Voitenko și Anastasia Bondareva, care au întruchipat cu o grație fermecătoare tangoul, foxtrotul și eleganța saloanelor interbelice. Prin ei, muzica nu doar se auzea – se vedea, se respira, se simțea.
Pe fundal, imagini din Chișinăul interbelic curgeau ca un film pierdut și regăsit: străzi luminoase, clădiri cu parfum arhitectural, case dispărute sub povara războiului sau sub dansul necruțător al cutremurelor. O lume dispărută, dar nu moartă — pentru că memoria nu moare niciodată.
Și pentru ca vraja să fie deplină, organizatorii au pregătit o colecție de costume de epocă, povești și dansuri ce au adus cu ele căldura de salon, misterul, rafinamentul și feminitatea anilor care au făcut orașul nostru să strălucească.
În acea seară, în acea lumină aparte, am văzut în sală oameni deosebiți, care au știut de ce vin, ce caută și ce trebuie să aprecieze. Oameni care au înțeles că trecutul este viu numai dacă îl ținem de mână.
Mulțumesc din inimă organizatorilor. Ați reușit ceea ce v-ați propus — ați trezit un oraș, un timp, o emoție. Vă rugăm, reveniți! Chișinăul are nevoie de asemenea seri ca de aer.

Vera CONOVALI
Doctorandă, Şcoala de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei,
Universitatea de Stat din Moldova

viber_image_2025-11-17_10-03-15-681