Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova

CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)

În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf

Mănăstirea Frumoasa din Iaşi. Foto: IVX, 23 aprilie 2025

Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025

Vedere generală a Tipografiei „Tiparul Moldovenesc”. Chişinău, str. Principele Nicolae (în prezent, str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 25. Anul 1935

Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.

Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934

LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)

Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.

Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

Intrarea în curtea mănăstirii Rughi (Rudi), azi rn. Soroca, 1931

O casă ţărănească din suburbia Sf. Vineri, mun. Chişinău, 1931

Mori de vânt la hotarele localității Baurci, rn. Ceadîr-Lunga, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.

Moară de vânt. S. Cernoleuca, rn. Dondușeni, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.

TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE

La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/XENOFONTOV_0.pdf?fbclid=IwY2xjawJmONBleHRuA2FlbQIxMAABHvZJDRZ9rALpakqZ6_TSWUV-pnokzlBFNkrX2GfoYW5MKK85X5BaudfhR5Zv_aem_eWP9Tyfq3wj7rqoEQJyD5A

DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE

Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

Sursă: Patrimoniu 2025

Mănăstirea Răciula, mijlocul anilor 1930.

Iarna lui aprilie. Foto: Lidia Prisac, 6 aprilie 2025

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJeeWFleHRuA2FlbQIxMAABHk8yRv9yzWR_ghFIC6l_kad5CdpdmD7Tu-WnNtDo-JjZ9TP7lI42tN0HIaRR_aem_EtquHOs-GwyQppEHmSeuBw

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJeeWFleHRuA2FlbQIxMAABHk8yRv9yzWR_ghFIC6l_kad5CdpdmD7Tu-WnNtDo-JjZ9TP7lI42tN0HIaRR_aem_EtquHOs-GwyQppEHmSeuBw

Vezi: Programa Conferintei 4.04.25 (1)

PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE

Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025