ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR (PROFESIONAL) DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC ÎNTRE NAȚIONAL ȘI DIVERSITATE ETNICĂ

Geograful și pedagogul francez Emmanuel de Martonne, care a vizitat Basarabia în iulie 1919, afirma că din cele patru licee chișinăuiene, în trei se preda în limba română, iar „unul a rămas în întregime rusesc; mai există și un liceu polonez”. Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Școala Reală din Bender erau destinate evreilor. La Liceul de Băieți „M. Eminescu”, considerat cel mai bine organizat liceu din Chişinău, în 1919, studiau 155 de elevi în opt clase, ghidați de 16 profesori. Programa de studii era identică cu cea a liceelor românești. Limba, istoria și geografia constituiau obiecte obligatorii.
Odată cu instaurarea administrației sovietice, în vara anului 1940, în Basarabia, instituțiile culturale și de educație din Chișinău au fost deposedate de bunuri. Sovieticii mizau pe ștergerea memoriei identitare și istorice a urbei care prindea tot mai mult contururi românești.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-112-132.pdf