Monthly Archives: December 2024

LA MULȚI ANI!

12

Filă din Calendarul Basarabiei pe anul 1931/ alcăt. de H. Block și A. Cândea. – Chișinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1931. – 126 p.

PUBLICITATE (1937)

Garagul

Infrastructura „Fabricii lui Garaguli” a stat la baza Fabricii de Producere a Bomboanelor „Bucuria” (poartă această denumire din anul 1962)

RECENZIE

ЕНЦИКЛОПЕДИЧНИЙ СЛОВНИК „СУЧАСНА ІСТОРІЯ” (СВІТОВА ТА РУМУНСЬКА). АВТОРИ: ЛІДІЯ ПРИСАК, ІОН ВАЛЕР КСЕНОФОНТОВ

ab423668-c5c0-4b19-899b-5c170d64ce39

d956529b-4a34-48c4-b5c5-6ad64a400b93

This review examines the encyclopedic dictionary “Modern History (global and Romanian)”, published in Chisinau in 2023. The reference book contains over 2300 encyclopedia entries dedicated to significant events, phenomena, processes, and prominent figures of the 20th and 21st centuries. The reviewed work rightfully pays significant attention to the history of Bessarabia, the Moldavian ASSR, the Moldavian SSR, and the Republic of Moldova. However, there is a considerable amount of information related to Ukraine.
This review delves into the dictionary’s coverage of Ukraine, highlighting encyclopedia entries on the state, key figures, some globally known tragic events, and the country’s complex historical trajectory.

Представлено огляд енциклопедичного словника “Сучасна історія (світова та румунська)”, що 2023 року вийшов друком у Кишиневі, подає понад 2300 статей, присвячених значним подіям, явищам, процесам та видатним постатям 20–21 століть. У словнику закономірно значну увагу приділено історії Бессарабії, Молдавської АРСР, Молдавської РСР та Республіки Молдова. Водночас є чимало інформації українознавчого характеру, і в нашому огляді зроблено акцент саме на описові цього словникового контенту. Зокрема, описано статті про Україну, відомих українських політиків, деякі трагічні сторінки з історії України, що сколихнули весь світ.

Іван Думініка

Sursă: Іван Думініка, Енциклопедичний словник „Сучасна історія” (світова та румунська). Автори: Лідія Присак, Іон Валер Ксенофонтов. În: The Encyclopedia Herald of Ukraine, Vol. 16, 2024, pp. 1-6. ISSN 2706-9990 (print); ISSN 2707-000X (online).

Vezi: https://evu.encyclopedia.kyiv.ua/doi/10.37068/evu.16.12.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Secvență de la susținerea publică a tezei de doctorat „Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitei basarabene” a asist. univ. Sergiu Boțolin, la specialitatea „611.02 – Istoria Românilor” (pe perioade). Teza a fost întocmită sub îndrumarea conducătorului științific dr. în istorie, conf. univ. Virgiliu Pâslariuc.
Foto: Sergiu Boțolin, acad. Andrei Eșanu, dr. Diana Dementeva. Foto: IVX, 20 decembrie 2024

viber_image_2024-12-23_18-36-19-827

ISTORIA ȘTIINȚEI /HISTORY OF SCIENCE

HISTORY OF BIOLOGY IN THE MOLDOVAN SSR (1947-1991): CHRONOLOGICAL DIMENSION

Evolution of academic biological sciences in the Moldovan SSRconsists in the development and simultaneous consolidation of its main components within the branch sector of the agrarian and medical profile, as well as the university sector, forming as a whole an unique republican scientific research system.

Constantin MANOLACHE,
„Andrei Lupan” Library (Institute), Chisinau, Republic of Moldova

Sursă: https://lumenpublishing.com/journals/index.php/lumenphs/article/view/7089/5022

ISTORIE

Căminul de Ucenici din Chișinău avea scop de utilitate socială ce viza în primul rând meseriașii din Chișinău. Ministerul Muncii, Cooperațiunii și Asigurărilor Sociale a cheltuit o sumă foarte importantă pentru construcția și pentru instalațiile și amenajările respective.

114. CAminul de Ucenici
Căminul de Ucenici din Chișinău.

Xenofontov Ion Valer. Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-549. ISBN: 978-606-020-522-1.

Sursă: Art_Xenofontov_Epopeea

FOTODECEMBRIE

În cadrul primei ediții a Galei Cercetătorilor, care s-a desfășurat la 18 decembrie 2024, istoricii Constantin Ungureanu, Ion Valer Xenofontov și Liliana Rotaru au fost distinși cu diplome de onoare. Echipa de cercetători împreună cu doamna Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Foto: Oleg Bujor.
470680357_9453150098030926_7006470825150964694_n

GALA CERCETĂTORILOR 2024

La 18 decembrie 2024, prima ediție a Galei Cercetătorilor a întrunit cercetători din Republica Moldova, reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor de dezvoltare, înalți oficiali și invitați speciali. Evenimentul, organizat de Ministerul Educației și Cercetării, este dedicat recunoașterii excelenței în domeniul cercetării și inovării.
În cadrul festivității, 32 de cercetători, care au obținut în anul 2024 rezultate remarcabile în activitatea lor științifică, au fost premiați cu distincții oficiale.

Sursă: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

CALENDAR NAȚIONAL 2024

viber_image_2024-11-05_18-18-32-276
viber_image_2024-11-05_19-38-14-812
viber_image_2024-11-05_19-38-18-375

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer. Natalia Gheorghiu (1914–2001). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 333-335. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CN_2024.pdf

ISTORIE

EVOLUȚIA SERICICULTURII DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN ÎNTRE MIT ȘI REALITATE

360_F_518050504_EK88LePGmtDZ4cxjhliXQ6tVVYOV36J0

Generațiile de concetățeni „sovietici” din zonele rurale ale Republicii Moldova încă țin minte viermii-de-mătase din casa-mare pentru sărbătoare, fiindcă participau activ la toate lucrările: culesul furajului – frunzele de dud –, hrănirea viermilor de cel puțin șase ori pe zi, igienizarea spațiilor și predarea produsului final – gogoașele – la „cantorele” din colhozuri sau cele din raioane. Munca începea la sfârșitul anului de învățământ și dura o bună parte din vară: iunie-iulie, adică zilele din vacanța elevilor, fiind implicați în toate etapele noii îndeletniciri dar străină tuturor. Însă după sericicultura liberă și forțată de-a lungul anilor, în spațiul pruto-nistrean au rămas monumente ale Naturii – mai mulți pomi de dud din Chișinău, posibil și în alte localități, dar încă neidentificați, de aceea merită aflate începuturile și sfârșiturile sericiculturii din spațiul vizat.
Evoluția sericiculturii artizanele în gubernia Basarabia și în RSS Moldovenească s-a întocmit pe baza cărților, articolelor și rapoartelor publicate în limbile rusă și română, depozitate în biblioteci, arhive și site-uri online. Informațiile obținute au fost divizate conform perioadei de dezvoltare a sericiculturii artizanale: Principatul Moldovei (până la 1812), Basarabia imperială (1812-1917), Regatul României (1918-1940) și RSS Moldovenească (1944-1991).

Sursă: Asea Timuș. Evoluția sericiculturii din spațiul pruto-nistrean între mit și realitate. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 408-421. ISSN 2285-5130.

Vezi: Asea TIMUȘ1

ISTORIA ȘTIINȚEI

Poza2

Iuri Perlin a crescut într-o familie de intelectuali, casa lor fiind vizitată de personalități proeminente ca pianistul și pedagogul rus de origine germană Heinrich Gustav Neuhous (1888-1964), poetul Boris Pasternak (1890-1960), istoricul și filosoful Valentin Ferdinandovici Asmus (1894-1975) ș.a.
În 1935, I. Perlin absolvă Școala Medie nr. 45 din Kiev, devenind student la Facultatea de Fizică a Universității din Kiev, însă în 1936 tatăl său a fost arestat împreună cu alți 11 profesori acuzați de participare la blocul „pravotrotskist-menșevic”, oficial fiind condamnat în 1937 la zece ani de privațiune de libertate fără drept de corespondență, dar, după cum s-a aflat mai târziu, a fost împușcat chiar a doua zi după anunțarea sentinței. Astfel, după un an și jumătate de studii la universitate, I. Perlin este exclus din Comsomol, apoi exmatriculat și trimis pe cont propriu la mama sa, ca descendent al unei familii de „trădători”.
La 5 ianuarie 1970,Iuri Perlin a fost ales în calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Este fondatorul școlii de fizică teoretică din Moldova, în special al școlii științifice a fizicii proceselor multicuantice și a stării condensate, contribuind esențial la stabilirea mecanismelor și a originii unui șir de fenomene radiative ale cristalelor cu impurități.
A pregătit 29 de doctori și șapte doctori habilitați în științe fizico-matematice. A fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor „Defectele în rețelele cristaline/Defects in the crystal latice” (Marea Britanie) și „Știința materialelor/Materials science” (Polonia). În 1987 a fost distins cu Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru Știință și Tehnică. A participat la congrese internaționale din SUA (1965), Finlanda (1972), Cehoslovacia (1977), Marea Britanie etc. A combinat armonios cercetarea științifică cu activitatea didactică.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer. Iuri Perlin (1917-1990), fiul unui ucrainean represat, în elita educațională și științifică a Moldovei sovietice. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 368-380. ISSN 2285-5130.

Vezi: Iulia MALCOCI_on XENOFONTOV_ 2024