Arta stradală. Chișinău. Foto: IVX: 30 martie 2022

Convocat în ședință solemnă, organul legislativ (Sfatul Țării) al Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), prezidat de Ion Inculeț, a votat „Declarația de Unire a Basarabiei cu România”. În document se menționa: „în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”. Unirea a fost votată de 86 de deputați, 3 voturi au fost împotrivă, 36 de deputați s-au abținut de la vot. Sfatul Țării și-a desfășurat activitatea în vederea realizării reformei agrare, s-a menținut autonomia provincială, se garantau drepturile și libertățile cetățenești, inclusiv respectarea celor ale minorităților. La 9/22 aprilie, printr-un decret, Regele Ferdinand I a promulgat actul unirii declarând „Basarabia unită cu România de veci una și invizibilă”. Consiliul Directorilor Generali (Guvernul basarabean) condus de Petre Cazacu a administrat provincia până la preluarea Basarabiei de către executivul român. La 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a declarat unirea necondiționată a Basarabiei cu România. În anii 1918–1940, 1941–1944, Basarabia a fost parte componentă a României întregite.
IVX

Expoziție tematică organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării (str. Academiei 5A, mun. Chișinău)

Casa Pionerilor. Tiraspol, anii 1930.
Sursă: Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. RASSM. Cota arhivistică: HBФ-805-03

Țărani din Colhozul „Partizanul Roșu”, raionul Slobozia în activități agricole, 1938.
Sursă: Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. RASSM. Cota arhivistică: н/3070

Academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, i-a oferit ambasadorului României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță lucrarea
Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021): Album enciclopedic /Coord.: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7

La 23 martie 2022, diplomatul a vizitat Academia de Științe a Moldovei cu ocazia finalizării misiunii diplomatice în Republica Moldova. Foto: Eugenia Tofan.

Preotul Paul Mihail (29 iunie 1905, Cornova, Orhei – 11 octombrie 1994, București) în bogata sa bibliotecă, 1939. Această bibliotecă a fost distrusă după 28 iunie 1940, în urma anexării Basarabiei de către URSS.

Reprezentanţi ai Comitetului Revoluţionar Provizoriu al RASSM. De la stânga la dreapta: G.I. Kotovski, G.I. Buciuşcanu, G.I. Starâi, I.N. Krivorukov, A.I. Stroev, I.I. Badeev, 1924. Sursă: Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. RASSM. Cota arhivistică: н/6029

„AMINTIRILE STUDENTULUI ȘPILER”

Porecla de „student șpiler” sau șmecher i s-a dat în lagărul de concentrare de la Dubravlaga (sătucul Leplei, RASS Mordovă), unul dintre cele mai acerbe din cadrul Uniunii Sovietice, unde își ispășea pedeapsa Boris Marian, fiind condamnat din motive politice pe un termen de 5 ani pe când era student în anul IV al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat „T. Șevcenko” din Kiev.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, „Amintirile studentului șpiler” – o veritabilă sursă istorică, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (63), 2021, pp. 166-168.

Vezi
166-168_19

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/166-168_19.pdf

„Miliția sovietică umbla în haine albastre. Mașini nu aveau, dar le rămăse-se foietoanele de la autoritățile române […], le-a mai rămas și cai de la pretură și patrulau cu ele, umblau prin sate […]. Au început să organizeze magazin în sat […] în care se vindea încălțăminte din părăsină (materie), din piele nu erau […] am văzut chiar și soldați, și ofițeri încălțați în cizme de părăsină. Era foarte primitivă Armata Roșie atunci, în 1940 […]”.
(Fragment din interviul realizat de IVX și Lidia Prisac cu Profesorul Vladimir Potlog, 28 noiembrie 2014)

Lucrarea coordonată de domnul dr. Cosmin Budeancă* a ajuns la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Mulțumim pentru donație. Felicitări, editorilor! Felicitări, autorilor!

*Cosmin Budeancă (coord.), Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuti politici în comunism. Marturii și documente. Volumul I, Polirom, 2021

Xenofontov, Ion Valer. România în sistemul de securitate europeană în secolul XX–începutul secolului XXI: Note de curs / Ion Valer Xenofontov; referenţi ştiinţifici: Anatol Petrencu [et al.]; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. – Chişinău: CEP USM, 2021. – 159 p. ISBN 978-9975-158-58-9.

Epoca Dezordinii ar putea marcha o șansă pentru Europa ca aceasta să devină o mare putere și să se consolideze și mai mult procesul de integrare sau să ajungă la paroxismul contradicțiilor. Cele opt elemente care vor caracteriza Epoca Dezordinii sunt: periclitarea relațiilor China–SUA și o inversare a tendințelor globalizării; deceniul cu impact sporit pentru Europa; perioadă dominată de deficite și datorii; inflație sau deflație; sporirea inegalităților după care va urma o reacție adversă ce inversează tendința; se va adânci clivajul dintre generații; dezbaterea climatică; revoluție tehnologică sau bule tehnologice. În profilul „diplomației digitale” (digital diplomacy) se reconfigurează și noile realități globale, cu impact direct asupra raporturilor internaționale. În 2019, cheltuielile militare în plan global au atins cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm publicat la 26 aprilie 2021, în anul 2020, în plină pandemie, s-a constatat o majorare a cheltuielilor militare globale, ajungând la 1 981 mld. dolari (cca 1 650 mld. euro), o creştere cu 2,6% pe parcursul unui an, în timp ce PIB-ul global s-a diminuat cu 4,4%. Statele Unite sunt urmate de China, al cărei buget militar a reprezentat 13% din cheltuielile globale. Cheltuielile militare ale Chinei, care au crescut constant în ultimii 26 de ani, reflectă creşterea înregistrată în domeniul economiei. În Franţa, clasată pe locul opt, cheltuielile militare s-au majorat cu 2,9%, ajungând la 52,7 mld. dolari. (Vezi pp. 135-136)

Vezi
Note de curs_Xenofontov_I_V

La 3 martie 2022 conducerea Republicii Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană.

MESAJUL „PĂRINTELUI TURCILOR” PENTRU UMANITATE
„Pace în țară, pace în lume”/ „Yurtta Barış, Dünyada Barış” (în limba turcă)
(Mustafa Kemal Atatürk, 1881–1938)

Monumentul lui Mustafa Kemal Atatürk din fața Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova. Foto: IVX, 2 martie 2022

Războiul a fost declanșat în noaptea de 1 spre 2 martie 1992. Momentul n-a fost unul aleatoriu. Or, la 2 martie 1992,Republica Moldova urma să devină membru plenipotențiar al Organizației Națiunilor Unite. Drept urmare, noul stat era recunoscut internațional, atribuindu-i-se statutul de subiect de drept internațional. De aceea s-au declanșat acțiunile secesioniste. La 2 martie 1992, forțele separatiste din stânga Nistrului au întreprins acțiuni violente împotriva Secției raionale de poliție Dubăsari,ultima unitate de poliție din zona separatistă subordonată Chișinăului. În câteva zile tensiunile s-au extins și în alte localități dinstânga Nistrului, riscând să escaladeze dintr-un conflict local în unul regional. „Gardei transnistrene” i s-au alăturat și peste 3 000 de pușcăriași eliberați din penitenciarele rusești pentru a veni în ajutor enclavei separatiste.
De partea structurilor separatiste a fost implicată plenar Armata a 14-a a Federației Ruse. Aceasta în contextul în care forțele armate ale Republicii Moldova erau în etapa incipientă de constituire. Separatismul a fost sprijinit de Duma de Stat a Rusiei, mijloacele de informare în masă rusești. Ghennadi Selezniov, președintele Dumei de Stat a Rusiei, declara în cadrul unei vizite efectuate la Chișinău în anul 1992: „Noii, rușii, a trebuit să susținem Transnistria în conflict”.
În 1992, alături de operații militare s-a dus și un război al securității economice. Au fost închise conturile bancare ale Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost
sistată conducta de gaze naturale și stopat exportul acestuia.

Foto: Un bloc al Școlii Profesionale de Croitorie din s. Cocieri, rn. Dubăsari, în ruine (edificiu avariat în timpul războiului de la Nistru, 1992). Foto: IVX, 29 iulie 2018

Vezi Xenofontov Ion Valer. Istoria recentă a Republicii Moldova. În: Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, Chișinău, 2018, nr. 2 (20), pp. 69-109.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-109-compressed.pdf

În numărul recent al revistei Magazin istoric (martie, 2022) dr. Ion Valer Xenofontov a prezentat o sinteză a istoriei Mănăstirii Japca, mănăstirea Rezistenței, aflată de strajă la Nistru.
Sursă: Xenofontov I.V. De strajă la Nistru: Mănăstirea Japca. În: Magazin istoric, nr. 3, martie, București, 2022, pp. 13-21.