Daily Archives: 13/06/2021

APARIȚIE EDITORIALĂ

Valeriu Capcela, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, 350 p. ISBN 978-9975-157-47-6

000654323_1470984286576505_4632391640163971408_n - Copie

LA IZVOARELE IZVOARELOR
(ÎNȚELEPCIUNII)

Pornind de la afirmațiile istoricului total Nicolae Iorga care spunea că nu putem avea o istorie complexă înscrisă în tabloul vertical și orizontal al istoriei spațiului românesc fără a cunoaște istoria fiecărei localități, monografia consacrată comunei Izvoare se înscrie armonios atât în dimensiunea ideaticii cognitive, cât și a celei simbolice.
Elaborată cu acribie profesională, dar și cu o ușoară trenă emoțională, lucru firesc în cazul autorilor-băștinași, cartea editată de triumviratul academic Capcelea: Valeriu (doctor habilitat în filosofie), Victor (doctor în științe geonomice) și Grigore (doctor în psihologie), este unică în felul său. Ne prezintă itinerarul unei istorii colective prin prismă individuală, or acest fapt conferă un pronunțat accent de originalitate.
Cartea se înscrie în spiritul școlii monografice fondate de sociologul român Dimitrie Gusti, care prevedea ca în baza unor investigații complexe să fie întocmite micromonografii ale localităților rurale . Totuși, la o lectură atentă vedem că volumul de față are o puternică marcă identitară, care o diferențiază net de cele cca 300 de monografii consacrate localităților din Republica Moldova. Narativul textual, unul esențialmente științific, deseori este completat/intercalat cu studii de caz, tablete literar-memoralistice, adevărate pastile artistice (elaborate cu har de Grigore Capcelea), care acționează nu doar asupra rațiunii, ci lasă o amprentă profundă și asupra spiritului. Or, această formă de transmitere a mesajului, sunt sigur, va lărgi, în mod considerabil, grupul-țintă de cititori din perspectiva vârstei, pregătirii intelectuale, a spațiului de coabitare.
Conținutul monografiei este axat pe cei trei piloni care oferă individualitate demersului: spațiu, oameni și istorie. Spațialitatea include cadrul geografic al comunei Izvoare (satele Izvoare, Bezeni și Scăieni), flora și fauna, rețeaua hidrografică, ecologia, evoluția organizării administrativ-teritoriale, schimbările de hotar/moșie, poli-administrativ etc. Ca un fir roșu pe parcursul întregii cărți sunt prezentați săteni, și cei „mici” și cei „mari”, și cei care au reușit să-și contureze biografia privată în cadrului Micii Patrii – a localității – dar și cei care au transgresat hotarele satului și au „purces” în lumea mare. Totuși, rădăcinile și firele increate ale localității sunt atât de puternice încât și sătenii renumiți, „împământeniți” peste mări și țări, la fel tind să revină cu orice ocazie acasă.
Structura lucrării include toate componentele vieții materiale (economie, infrastructură, meșteșugărit), administrative (structuri instituționale), sociale (spitalul, ambulatoriul și Centrul Medicilor de Familie, sportul), culturale (cămin cultural, ansambluri artistice, arta, artizanat) și spirituale (lăcașul de cult) a localități. Impresionează diversitatea de talente pe care l-a dat acest mic spațiu: medici, filosofi, istorici, savanți, profesori universitari, cântăreți, sportivi, jurnaliști, ecologiști, sculptori, filologi, miniștri, pedagogi, designeri ș.a. Cartea surprinde cu convicțiune impactul marilor perturbații militare, politico-ideologice asupra destinelor localnicilor: războaie, foamete, deportări, colectivizare, mobilități geografice. Din această perspectivă, liantul care face legătura dintre trecutul, prezentul și viitorul comunei Izvoare îl reprezintă istoria.
În edificarea discursului științific surprinde diversitatea surselor istorice utilizate de cei trei autori. S-a pus accentul pe sursa primară, pe izvorul istoric. Din acest perimetru prevalează documentul inedit (materialele din arhivele republicane, raionale și cele locale), mărturia (sursa orală), memoria provocată, notițele biografice, corespondența, datele statistice, mass-media etc. Osatura textului este susținută și pe documentul edit, ajustat la extragerea conținuturilor de esență locală. S-a utilizat literatura științifică de sorginte istorică, antropologică, sociologică, filosofică, economică, administrativă, ecologică etc. O valoare incontestabilă o reprezintă sursele iconografice (fotografiile), care vin să completeze din abundență narativul.
Deși conținutul textului este elaborat la un înalt nivel științific surprinde stilul sobru, considerent ce facilitează parcurgea lejeră a textului. Astăzi putem vorbi de lansarea unui nou stil științific și științifico-popular, stilul capcelean: unul ancorat în valorile perene ale spațiului nativ, cel care extrage seva eternității din baștină, dar care totodată o propulsează spre cele patru puncte cardinale ale universului. Este un concept bine ajustat la formula consacrată: gândim universal însă acționăm local. Sau, istoria comunei Izvoare este cel mai frumos dar pe care-l poate oferi fiii satului spațiului sacru, locului din care s-au alimentat cu nesaț în modelarea propriei personalități.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Complexul izvoarelor din comuna Izvoare, raionul Florești. Foto: IVX, 12 iunie 2021

199788811_336935634464655_6572306478808429511_n (1)

Notă istorică:
Despre calităţile miraculoase ale apei ştiau strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi. Nu în zadar, în multe legende şi mituri populare se spune că „APA ESTE IZVORUL VIEŢII!”. Mai știau înaintașii noștri că sensul vieții unui om pe Pământ este de a crește un copil, de a zidi o casă, de a sădi un pom, dar și a săpa o fântână, un izvor la care să poată potoli setea unui drumeț. De aceea, băștinașii din s. Izvoare a construit de-a lungul anilor multe fântâni și izvoare. În această ordine de idei, sătenii noștri au acționat în spiritul marelui scriitor și aviator francez Antoine de Saint-Exupéry care scria că: „Apa este mai mult decât o condiţie a vieţii, ea este izvorul vieţii, este sângele albastru al Pământului. Apa este o bogăţie fără seamăn pe Pământ; cea mai curată, cea mai pură, sufletul Pământului”. În acest sens, se cuvine să menționăm numele gospodarilor (răzeșilor adevărați) care au săpat și zidit izvoarele satului, ce trebuie elogiați pentru munca depusă:
Vlas Ion Petru (1940-2013); Vlas Foca Gheorghe (1930-2000);
Onilov Ion Ștefan (1914-1993); Cemurtan Emil Mihail (1914-1959);
Galbur Ananii Andrei (1899-1974); Nicuță Pavel Profir (1905-1986);
Cemurtan Feodora Ion (1910-1983); Sîrbu Ștefan Ion (1903-1983);
Novac Trofim Petru (1932-2018); Galbur Danil Chiril (1920-1983).
Pașa Ion (1896-1978).

Ulterior, în anii 1970, datorită contribuției substanțiale a săteanului nostru, Grigore Ilarion Galbur, primul inginer-constructor din comuna Izvoare, a fost inițiată ideea de renovare a izvoarelor, care a contribuit și la elaborarea proiectului reconstrucției acestui monument natural. Materializarea proiectului s-a produs la răscrucea anilor 1970-1980 prin contribuția directă a Colhozului „Cotovschi” pe timpul președintelui Vladimir Antosi. În total, au fost reconstruite 11 izvoare la care au lucrat cei mai vestiți meșteri din localitate – Jonea Novac, Alexandru Movileanu, Tolea Lisa, iar în calitate de salahor Dumitru Vlas.
Mai târziu, peste câțiva ani, a fost construit și amenajat un alt izvor de către Capcelea Diomid Afanasie (1930-2009) și Arion Spînu. Pe acest izvor a fost instalată o placă cu o inscripție sugestivă – „Când bei apă gândește-te la Izvor!”.
La etapa finală a aranjării Izvoarelor, primăria din localitate a elaborat un proiect care a fost înaintat la Fondul Ecologic Național și a fost aprobat de Ministerul Mediului, fiind alocată suma necesară pentru a efectua lucrările de finalizare a acestui complex de izvoare. În prezent, 11 izvoare care au fost reconstruite sunt frumos amenajate.
În vara anului 2000 cu ocazia renovării acestor surse de apă cristalină a avut loc o sărbătoare a izvoarelor și sfințirea lor la care au participat mulți localnici, dar și ministrul Mediului Arcadie Capcelea, originar din Izvoare și prefectul județului Soroca Ana Bejan, ce provine din satul vecin Căinarii Vechi.

Sursă:
Valeriu Capcela, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, pp. 36-37.