Mostra captatorului solar de producere combinată a energiei electrice și termice sub formă de apă caldă elaborată în Laboratorul de surse netradiționale de energie al Institutului de Energetică al AȘM. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00204

00204

O ședință la Academia de Științe a RSS Moldovenești prezidată de acad. Al. Jucenko. În rusește, sloganul ‹‹Решения XXVI съезда КПСС – в жизнь!›› („Hotărârile Congresului al XXVI-lea – în viață!”), 1981. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00202

00202

Cercetătorul Dumitru Ghițu, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00199

Dumitru GHIȚU (13 ianuarie 1931, s. Drepcăuţi, azi r-nul Briceni – 23 noiembrie 2008, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi electronica corpului solid. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1976) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00199

 

 

Mottoul zilei: „Боится презрения лишь тот, кто его заслуживает”.

Франсуа де Ларошфуко (1613–1680)

François_de_La_Rochefoucauld_bw

 

 

Galeria personalităților

ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI

VITALIE POSTOLATI („OMUL CARE NE LUMINEAZĂ”)

 

Motto: „Științele sunt uși, iar cheile lor sunt cercetările ”.

Anton Pann (1790–1854), poet, profesor, compozitor

 

   Academicianul (3 aprilie 2007) Vitalie Postolati s-a născut la 19 iulie 1937 în s. Ţekinovka, rn. Iampol, Ucraina, în familia agricultorilor Vera Feodosievna Postolati (Doncenko) și Mihail Savovici Postolati. Absolvă Tehnicumul de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Soroca (1956), apoi Institutul de Electrificare a Agriculturii din or. Melitopol, Ucraina (1961). În 1968 s-a angajat la Secția de Energetică Cibernetică (actualmente, Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe a Moldovei, creat cu aportul dlui V. Postolati în 1984, organizație unde a exercitat și funcția de director 1986–1990, 2004–2010). Chiar de la începutul activității manageriale a anunțat colectivul științific că nu va fi superiorul lor, ci colegul lor. Singura condiție cerută a fost faptul ca angajații să lucreze conștiincios. Drept urmare, s-a angajat într-o activitate științifică, inovativă și managerială intensă. În perioada în care a administrat instituția științifică din domeniul energeticii a tins să coaguleze un colectiv de cercetători științifici din diverse domenii de cercetare: economie, matematică, fizică etc. Inițial, mulți dintre colegii de breaslă nu înțelegeau această opțiune, însă savantul argumenta: Avem de învățat multe lucruri utile de la acești specialiști! În timp, această clarviziune și deschidere spre oameni și alte domenii ale cunoașterii s-au justificat pe deplin, lucru valorificat prin lucrări științifice de valoare, brevete de invenție elaborate prin prismă inter/trans/multidisciplinară. Se bucură de un larg prestigiu social. Îi place să lucreze cu tinerii cercetători științifici, iar tinerilor cercetători științifici – cu distinsul savant. Modestia și înțelepciunea acestui Om mare, specialist consacrat în reţele electrice și sisteme energetice, fondatorul școlii științifice de linii electrice dirijate, este legendară, astfel încât este numit, pe bună dreptate, la propriu și la figurat, „omul care ne luminează” (după profesorul universitar Valeriu Dulgheru) sau „cel mai energic cercetător al energeticii” (după academicianul Ion Tighineanu).

Viitorul academician Vitalie Postolati (primul din stânga, rândul doi) împreună cu mama Vera Feodosievna Postolati (Doncenko), tata Mihail Savvovici Postolati și fratele Anatoli. Arhiva privată a familiei Postolati

1

Academicianul Vitalie Postolati consideră că omul de știință trebuie să aibă condiții optime de cercetare. Să nu fie supus ingerințelor economice, sociale, ideologice, presiunilor politice. Rezultatele cercetării nu sunt de bătaie scurtă, ele se constată în timp. Este autor a circa 350 de lucrări științifice, inclusiv opt monografii. A obținut 28 de certificate de autor în URSS (invenții) și 21 de brevete de invenţie de peste hotare, inclusiv în Anglia, Canada, Germania, Japonia, Franţa, SUA, Suedia. La șase teze de doctorat a fost conducător ştiinţific, iar la două teze de doctor habilitat – consultant ştiinţific.

Postolati (al patrulea din stânga), student în anul doi la Facultatea de Electrificare a Institutului de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Melitopol, Ucraina, 2 martie 1958. Arhiva privată a familiei Postolati

2

Domeniul de activitate al academicianului V. Postolati – energetica – este continuat de fiica Elena Bîcova, doctor în științe tehnice, și nepotul Vitalie, care i-a moștenit și prenumele.Savantul este îngrijorat de faptul că se investește foarte puțin în sistemul energetic al Republicii Moldova. În 1990, sectorul energetic al RSS Moldovenești a atins apogeul. Se produceau (!) circa 15 miliarde kWh , iar 7 miliarde kWh se exportau în Bulgaria. În prezent, Republica Moldova (inclusiv cu teritoriile din stânga Nistrului) abia de produce 5,3 miliarde kWh de energie electrică.

Muzica – o mare pasiune în viața viitorului academician, 1957. Arhiva privată a familiei Postolati

3

Biografia savantului este una plină de umanism, ancorare în valorile eterne ale familiei, pasiune pentru artă și sport, consacrare totală științei și inovării.

Performanțele intelectuale ale cercetătorului V. Postolati au mers în aceeași direcție cu cele fizice. Stadionul Central Republican, 1972. Arhiva privată a familiei Postolati

4

  1. Bunica pe linie maternă – Maria Donceko – a avut nouă fete și trei băieți. Era mamă eroină, fiind decorată cu medalie de aur. Bunica pe line paternă – Parascovia Postolati – a avut două fete și un băiat. Strămoșii academicianului Postolati, pe line paternă, au fost de viță română.

    V. Postolati în cercetări științifice, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00015

    2.Familia a reușit să supraviețuiască foametei din anii 1946–1947 datorită peștelui și scoicilor din Nistru. Mama îl lua la centrele de alimentare pentru a primi un pahar de crupe de porumb.

    V. Postolati în discuții privind perspectivele energetice ale RSS Moldovenești, circa 1980. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000196

    3. Prima experiență în domeniul electrificării a avut-o la casa bunicilor și la cea părintească.

    V. Postolati (în dreapta), M. Chiorsac (în centru), I. Comendant (în stânga) la mostra LEA, 1977. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 002007

    4. Perioada studenției la Tehnicumul de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Soroca (aflat la o distanță de 2 km de Nistru) a fost una dificilă. Zilnic trebuia să traverseze fluviul Nistru, care are curenți rapizi de apă (satul natal se afla vizavi de orașul Soroca). În timpul verii, dacă nu funcționa transportul fluvial, era nevoit să treacă Nistrul înot, iar iarnă – pe gheață (uneori fragilă). Întârzierile la școală erau strict interzise.

    Mostra captatorului solar de producere combinată a energiei electrice și termice sub formă de apă caldă elaborată în Laboratorul de surse netradiționale de energie al Institutului de Energetică al AȘM. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 002048

    5. Faptul că academicianul V. Postolati este într-o condiție fizică bună se explică prin modul sănătos de viață pe care continuă să-l practice. Până în prezent îmbină armonios sportul, arta și cercetarea. A practicat genurile sportive halterele, canoea. A cântat la acordeon, baian. A interpretat muzică clasică, dar a și improvizat. Cele trei cântece pe care le interpreta la acordeon puteau asigura o efervescență agreabilă la orice ceremonie și atmosferă de agrement. Melodia preferată pe care o interpreta era „Valurile Dunării”. În 1955, la o nuntă a romilor a câștigat chiar 25 de ruble.

    Vitalie Postolati, fondatorul Laboratorului de linii electrice dirijate, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00188d9

    6. Savantul și ciorba. În 1961, V. Postolati a fost delegat la șantierul Centralei Electrice Raionale de Stat din Moldova (CERSM). Atunci, V. Boico, viitorul general, i-a făcut colegului său de serviciu un cadou prestigios și de preț – o pereche de cizme de gumă, care ulterior i-au fost foarte utile la muncile de pe șantier. La Centrală a activat în funcția de inginer, șef de schimb la hală, până în anul 1966. Într-o toamnă, în zi de voluntariat (de voskresnik), la construcția infrastructurii energetice au fost antrenați circa 1000 de comsomoliști din diverse raioane ale RSS Moldovenești. Pentru a face față acestui număr impunător de oameni, la propunerea lui V. Postolati, a fost reconstruită o cantină și adus un cazan special de 700 litri pentru a pregăti ciorbă pentru gurile înfometate ale participanților. Președinții de colhoz din împrejurimi au sacrificat porcine, orătănii pentru prânzul voluntarilor. Participanții la lucrări însă nu au fost preîntâmpinați că vor avea parte de prânz. Fiecare venise cu torba cu mâncare de acasă. Când voluntarii au fost invitați la masă, nimeni din ei nu venise. Atunci administratorul cantinei s-a înfuriat pe V. Postolati, organizatorul prânzului, și i-a zis: Ori mănânci singur toată ciorba, ori te fierb în ea cu tot cu cazanul tău cel nou!…Iar localnicii de prin satele din împrejurimi trei zile au mâncat din ciorba copioasă … Actualmente, CERSM este una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din regiune, având capacitatea de generare de 2520 MW.

    Vitalie Postolati, cu gândul la noi proiecte științifico-inovaționale, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00189d10

    7. În 1964, la Dnestrovsc, la marcarea unei sărbători, având o exaltare sufletească, V. Postolati a decis să arboreze drapelul RSS Moldovenești pe coșul de fum al centralei cu o înălțime de 60 m. Spre zori de zi, el s-a urcat pe turn, a instalat drapelul. La coborâre i-a fost mult mai dificil… Când șeful șantierului văzuse drapelul, era foarte revoltat și a început căutările cine a făcut un astfel de act necugetat. Dar V. Postolati nu și-a recunoscut fapta, drapelul a stat arborat mult timp. Deoarece nimeni nu s-a încumetat să urce la o așa înălțime.

    Coliţă și timbru consacrate academicianului Vitalie Postolati. Cod: „Poșta Moldovei”: 962, 964; formatul coliţei: 134 × 202 mm; formatul timbrului: 34,00 х 34,00 мм; perforația: 13;  emisă: Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”;   tiraj:  limitat – 80 de exemplare; design și concepția: Vladimir Babici; sursă: Arhiva privată a acad. Vitalie Postolati1112

    8. De mai mulți ani, acad. V. Postolati este membru al Asociației Științifice „Nicolae Milescu Spătarul”, are preocupări în domeniul istoriei. Savantul consideră că istoria este experiența generațiilor, care ne poate învăța foarte multe lucruri utile. Dorește să editeze monografia satului, localitatea în care și-a petrecut copilăria și a acumulat mai multe materiale despre baștină, izvoare inedite, documente de arhivă etc. Povestește că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în localitatea natală au decedat 300 de oameni. Toate familiile au fost afectate de flagelul militar. Toată familia academicianului se proteja în gropile de la bombardamente în timpul raidurilor aeriene. Satul natal este o societate multietnică până în prezent, aici locuiesc moldoveni, ucraineni, ruși, polonezi, evrei. În Ţekinovka există un cimitir vechi evreiesc. Vechea biserică a fost afectată de inundațiile din anii 1930, actualmente este contruită o altă biserică în centrul satului. Satul este destul de mare, cu 3000 de locuitori, cu o infrastructură bine pusă la punct. Există și o centrală fotovoltaică de 3MW.

    Acad. Vitalie Postolati decorat cu Medalia „Meritul Ştiinţific” a AȘM. Foto: Ion V. Xenofontov, 19 iulie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 0023813

    9. Principalul domeniu de cercetări al academicianului Vitalie Postolati îl constituie liniile electrice dirijate (LED) cu capacitate de trafic sporită. Ele reprezintă o perspectivă și o nouă direcție în domeniul transmisiei energiei electrice. Liniile pot fi utilizate pe larg ca structuri de intrasistem (rețele interne) și intersistem (interconexiuni) de diferite tensiuni. În Republica Moldova funcționează multe astfel de linii – 600 km linii de 10 kV și 74 km linii de 110 kV (începând cu anul 1976). Lucrările academicianului și laboratorului pe care îl conduce la Institutul de Energetică în domeniul liniilor electrice dirijate au adus beneficii economice de 12 miliarde de dolari SUA. Această sumă acoperă finanțarea Institutului de Energetică (și nu numai a acestui institut) pentru 50 ani de activitate în continuare.

    Academician Vitalie Postolati : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Elena Bîcova ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 288 p. ISBN 978-9975-3131-7-9. 016:[620.9+929(478)]=135.1=161.1 A 15

    Foto: Eugenia Tofan, 19 iulie 2017.86_800x53310. Savantul are interese de cercetare și în alte domenii științifice. În special, o rezonanță importantă a activității sale au avut rezultatele de evaluare a impactului tarifelor asupra indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova.

  Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

 

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-biografia-academicianului-vitalie-postolati-omul-care-ne-lumineaza_18852

 

 

CARTEA SĂPTĂMÂNII

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Academician Vitalie Postolati : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Elena Bîcova ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 288 p. ISBN 978-9975-3131-7-9. 016:[620.9+929(478)]=135.1=161.1 A 15

Lucrarea este editată cu ocazia aniversării a 80-a a academicianului Vitalie Postolati, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul energeticii. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, managerială, civică etc. Bibliografia savantului însumează circa 350 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi de peste hotare, inclusiv 8 monografii. Este titularul a 28 brevete de invenţie şi a 21 patente obţinute în străinătate, participant la multiple manifestări ştiinţifice etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.Acad. Vitalie Postolati_Biobibliografie_

Acad_V_Postolati_internet (4)

 

Mottoul zilei: ‹‹Никогда не судите о человеке по его друзьям. У Иуды они были безупречны››. (Поль Валери)

Vedere spre orășelul Camenca, din direcția mănăstirii Japca. Foto: I. V. Xenofontov, 29 mai 2014.

92

Chimistul, poetul, traducătorul Ion Vatamanu, șeful Laboratorului metodelor electrochimice al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1979. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00196

00196

Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00195

Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a  RSS Moldovenești (1961)

00195

Secvență de la la conferința sindicală a AȘM. În prezidiul (de la stânga): acad. Andrei Andrieș, m.c. Constantin Turtă, ?, 1995. Foto: circa 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00194

00194

Prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Cuvânt de deschidere: acad. Iachim GROSUL, 2 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00193

00193

Aniversarea a 60-a a acad. Iachim Grosul, 1972. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00192

Iachim GROSUL (8/21 septembrie 1912, s. Caragaş, azi r-nul Slobozia – 28 septembrie 1976, Chişinău) – istoric, domeniul ştiinţific: istoria modernă a Moldovei. Doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961)

00192

Membru corespondent Constantin TURTĂ la conferința sindicală a AȘM, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00190

Constantin TURTĂ (20 decembrie 1940, s. Buciuşca, azi r-nul Rezina – 23 martie 2015, Chișinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică. Doctor habilitat în chimie (1989), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1995) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2010).

00190

File din autobiografia membrului corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Eugen Rusev. Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond 1/5, Inv. 696, dos. 374, f. 4-4a

Eugen RUSSEV (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina– 17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istorie medie, arheografie şi filologie română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961).

file0012_001 file0013_001

Profesorul Damian Bogdan (Universitatea din București) în delegație la Chișinău pentru a consulta colectivul de editori a documentelor medievale. De la stânga la dreapta: Eugen Russev, Pavel Sovetov, Demir Dragnev, Damian Bogdan, Nicolai Mohov, Vasile Coroban, 1960. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00185d

00185

Cartea zilei:

Valeriu Cazac, Veaceslav Gherghelegiu, Dumitru Cojocaru, Vitalii Jocot, Dinu Prepeliță, Studiul hidrologic al bazinului hidrografic Ialpug, Chișinău, S.n., 2017, 224 p. ISBN 978-9975-4212-7-0

IMG_1479

IMG_1480

Cactus înflorit. Plantă ornamentală îngrijită de doamna doctor în științe fizico-matematice Iulia Malcoci, cercetător științific coordonator la Centrul de Cercetări Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei. Pe fundal, Complexul hotelier „Chișinău”, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00186d

00186

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00184d

00184

Al. Ciubotaru împreună cu acad. B. Matienco în New York delegați la Congresul XI al Botaniștilor din Seattle, SUA, 1969. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00183d

35

Studentul Al. Ciubotaru (al doilea din dreapta), autorul Panoului „Doiarca” de la Expoziția Agricolă din Ceadâr-Lunga, 1955. Ca urmare a onorariului primit pictorul și-a luat o motocicletă, a reparat casa părintească și și-a cumpărat un nou costum. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00181d

30

Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru (primul rând în centru), student la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni („Sorbona” agricolă din Moldova), 1949. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00179d

20

Filă din albumul familiei Ciubotaru. Alexandru Ciubotaru împreună cu soția Tatiana, fiul Artur și fiica Nina. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00178d

10

Alexandru Ciubotaru împreună cu mama Ana în anul admiterii la Institutul Agricol, septembrie 1951. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00176d

3

Acad. Al. Ciubotaru alături de vaza dăruită de episcopul Siluan (Șalaru). Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00175d

00175

Agenda acad. Al. Ciubotaru din anul 1949 conține zeci de picturi executate de studentul de la Colegiul Agricol Cucuruzeni Al. Ciubotaru. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00174d

00174

Acad. Al. Ciubotaru împreună cu jurnalistul Tudor Iașcenco la consemnarea Zilei Academiei de Științe a Moldovei, 12 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00173d

00173

Mottoul zilei: „Consider că acele rădăcini milenare ale poporului nostru, care l-au alimentat cu seva necesară pentru a-și păstra tradițiile sale naționale, cultura populară și credința creștină, și de această dată îi vor permite să se afirme și în continuare. Istoria a demonstrat cu prisosință că toate tentativele de a dezbina acest popor au suferit eșec”. Membru corespondent (28 decembrie 1995) Demir Dragnev, istoric

 

Membru corespondent Demir Dragnev la 70 de ani. Pictor: Eduard Stahi, 2006

34 a

Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00172d

00172

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva privată a familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00166d

 

Notă istorică:

Una din puținele pensiuni aflate în jurisdicția Chișinăului (mai exact, în gestiunea Academiei de Științe a Moldovei) este pensiunea „Știința” (în acte figurează ca Baza de Odihnă „Știința”) aflată în zona Balabanka („Satul Șoimului”) a localității Nikolaevka, la circa 1 km distanță de litoralul Mării Negre, raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată). Inițial, locul era utilizat de turiștii ocazionali, care locuiau în corturi. Este o zonă de odihnă agreabilă, plasată pe o suprafață de 1,5 ha de pământ. Din 1972, pensiunea este administrată de Academia de Științe a Moldovei. Din cele cinci spații de agrement instituționalizate de zonă („Laguna”, „Raduga”, „Pelican”, „Elena”) pensiunea „Știința” este cea mai veche. Cel mai vechi edificiu de zid din zona Balabanka se află la Pensiunea „Știința”, fiind vorba despre conacul boierului Balaban – o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are 12 camere mari și luminoase. Grosimea zidului este de un metru. Vara conacul este răcoros, iar iarna – călduros. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în clădire a fost cazată o unitate militară germană.

Ion V. Xenofontov, doctor în istorie

00166

În biroul de lucru al acad. Al. Ciubotaru. În spate pe raftul de jos – manuscrisele celor 11 volume ale Operelor alese. Foto: Ion V. Xenofontov, 14 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00165d

00165

Academicianul Ion Bostan prezintă raportul „Două paradigme ale științei inginerești. Exemple, caracteristici”. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00164d

00164

Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu în biblioteca privată a familiei Eșanu. Foto: Ion V. Xenofontov, 2 februarie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00163d

00163