Profesorul Iachim Grosul (al patrulea din stânga, rândul doi) împreună cu un grup de studenți (Nicolae Raevschi, al doilea din dreapta, rândul doi; Demir Dragnev, al treilea din dreapta, rândul trei) a Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău, specialitatea „istoric, învățător de istorie”, 1957. Arhiva privată a familiei Dragnev; Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00081d
Conferința științifică a pedologilor a Filialei Moldovenești a AȘ a URSS, 1957. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00080d
Membri ai Organizației Comsomoliste a Filialei Moldovenești a AȘ a URSS (Tadeuş Malinowski, Nicolae Corlateanu, Levit, Nikolai Mohov, Sepri ?), 1958. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00079d
Scuarul Națiunilor Unite. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt colț cu str. Ciuflea. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d
Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00169d
Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00168d
Sediul Sectorului de Pedologie al Filialei Moldovenești a AŞ a URSS, 28 aprilie 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00078d
I. Ceban, directorul Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, noiembrie 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00077d
Doctorul (candidatul) în științe biologice B. Ivanov cercetează în Grădina Botanică, 1954. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00076d
N. Lebed, șeful Secției de pedologie a Stațiunii Moldovenești de Stat de Selecție, Bălți, 1952. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00075d
În Biblioteca Institutului de Istorie, Limbă și Literatură a Filialei Moldovenești a AȘ a URSS, 1951. Primul din dreapta: Iosif Varticean. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00074
Sesiunea comună a Consiliului științific al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Filialei Moldovenești a AȘ a URSS și a Institutului de Lingvistică al AȘ a URSS în probleme de lingvistică, decembrie 1951. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00073d
Organizarea Stațiunii de Selecție a Plantelor de Câmp, 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00072d
O ședință a Filialei Moldovenești a AŞ a URSS, începutul anilor 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00071d
Oranjeria Grădinii Botanice, 1952. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00070
O ședință a cercetătorilor științifici ai Filialei Moldovenești a AŞ a URSS, 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00069d
Tecla Cojuhar, secretarul științific al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură a Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, 1949. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00068d
Cercetătorii N. Corlăteanu și A. Crăciun, 1949. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00067d
Cercetătorii N. Corlăteanu, E. Russev și I. Ceban, 1949. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00066d
Membru titular al Academiei Agricole a URSS N. Dimo în Laboratorul Sectorului de Pedologie al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, 1948. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00065d
Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copaci plantați de: Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015), Mickaelle Jean, secretar general al Francofoniei (27 mai 2016), Excelența Sa Zdeněk Krejči, ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova (16 noiembrie 2016). Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00138d
Macar Radul, director adjunct al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS (1946–1947). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00064d
Familia Volghin a locuit pe strada Leovscaia nr. 71 (în prezent, Teatrul „Alexie Mateevici”, str. Șciusev nr. 93). Foto: Ion V. Xenofontov, 11 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00063d
Notă istorică:
Primul director al Bazei Moldovenești a fost acad. Veaceslav P. Volghin (11.06.1879, s. Amoni, județul Râlsk, gubernia Kursk – 03.07.1962, Moscova), vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. Tatăl său, Piotr N. Volghin (1853–1917), candidat în științe matematice, a exercitat funcția de supraveghetor al Sectorului I al Direcției accize din Chișinău. Familia Volghin a locuit pe strada Leovscaia nr. 71 (în prezent, str. Șciusev nr. 93). V. Volghin, după absolvirea a trei clase la Gimnaziul din Nemirovsk în 1892 a studiat în clasa a IV-a la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care îl absolvă cu medalie de aur (1897).
Veaceslav P. Volghin (1879–1962), primul director (1946–1949), al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00062d
Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Pe frontispiciu, la intrarea principală în clădire, este inscripționat, în limba rusă: ‹‹Слава советскому народу – строителю коммунизма!›› (traducere în limba română, „Slavă poporului sovietic – constructorul comunismului!”). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00061
Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Demir DRAGNEV împreună cu fiul Emil DRAGNEV, elev în clasa I, 1971. Arhiva privată a familiei Dragnev; Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00060d
Cercetători ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, decorați „cu prilejul aniversării a 25 de ani de la formarea RSS Moldovenești” (sic!), 1949. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00059
Cercetători din domeniul zoologiei din cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, într-un moment de relaxare, 1959. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00058
O replică după: Василий Григорьевич Перов, Охотники на привале, 1871. Galeria Tretiakov din Moscova
O expediție a cercetătorilor din domeniul zoologiei din cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, la o trecătoare a fluviului Nistru, 1959. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00057
Academicianul Sergiu RĂDĂUŢANU și cercetătorul științific superior Tatiana LANGHE în Laboratorul de materiale semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00056
Sergiu RĂDĂUŢANU – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi tehnologia materialelor semiconductoare. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar (1967). Membru corespondent (1970) şi membru titular (1972) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Academicianul Gheorghi LAZURIEVSKI. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00055
Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
Academicianul Boris LAZARENKO. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00054
Boris LAZARENKO (11 noiembrie 1910, Moscova – 26 august 1979, Chişinău) – inginer, domeniul ştiinţific: prelucrarea electrofizică a materialelor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1949), profesor universitar (1950). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961)
Acad. Petru SOLTAN (al doilea din stânga) intr-o intervenție la una din ședințele de la Academia de Științe a Moldovei, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00052
Petru SOLTAN (29 iunie 1931, s. Coşniţa, azi r-nul Dubăsari – 15 iulie 2016) – matematician, domeniul ştiinţific: geometrie, topologie, matematică aplicată. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1971), profesor universitar (1973). Membru corespondent (1972) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Un grup de cercetători științifici. Al doilea din stânga: acad. Ilie UNTILĂ, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00051
Gherasim RUDI, președintele Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești (18 iulie 1946 – ianuarie 1958), ține un discurs în fața Prezidiului Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS, iunie 1949. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică:2767
Gherasim RUDI (4 martie 1907, s. Sărăţei, azi r-nul Râbniţa – 26 iunie 1982, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: pomicultură. Profesor universitar (1966). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1970).
Cercetători științifici de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei în discuții referitoare la „Cartea Roșie a Republicii Moldova”, ediția a doua, 2001. De la stânga: dr., prof. univ. Andrei MUNTEANU; acad., dr. hab., prof. univ. Ion TODERAȘ; dr., conf. univ. Mircea VICOL; dr. hab., prof. univ. Anatol DAVID; dr. hab., prof. cerc. Dumitru ERHAN, dr. hab., prof. cerc. Valeriu DERJANSCHI. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00053
În prezidium (de la stânga): acad. Sergiu RĂDĂUŢANU, acad. Mihai LUPAȘCU, acad. Ilie UNTILĂ, acad. Andrei ANDREȘ, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00050
Academicienii Andrei ANDRIEŞ și Ilie UNTILĂ în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00049
Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Ilie UNTILĂ (20 iulie 1935, s. Codreanca, azi r-nul Străşeni – 26 iulie 2000, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: genetica aplicativă, ameliorarea culturilor cerealiere spicoase, seminologie şi fitotehnie. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1988), profesor universitar (1993). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).
Un grup de cercetători în fața blocului administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. De la stânga: m.c. E. Russev, acad. N. Frolov, acad. A. Lazarev, m.c. S. Afteniuc, acad. I. Grosul, m.c. P. Sovetov, m. c. N. Mohov, m. c. C. Stratievschi, dr. hab. D. Șemeakov, dr. hab. I. Levit, 1976. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică: 39895; Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00048a, 00048b
Profesorul Vladimir POTLOG (primul din stânga, rândul trei) de la Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie, alături de o grupă de studenți. Țipala, Anenii Noi, 1970. Arhiva privată a familiei Potlog. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00047d
Despre prof. Vladimir Potlog a se vedea:
Ion Xenofontov, „11” considerente despre Marele Profesor Vladimir Potlog (Profesorul Profesorilor), în Moldova Suverană. Cotidian național independent, nr. 114 (1870), 4 august 2015, p. 1-2
http://moldova-suverana.md/article/11-considerente-pentru-marele-profesor-vladimir-potlog_11596
Victor Marinescu, Stema Academiei de Științe a Moldovei (proiect). Guaș, creion, hârtie, 280 x 280 mm, 1999. Prezentată în cadrul expoziției de artă contemporană „Victor Marinescu și discipolii” la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” 28 iulie – 14 august 2016. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00046
Prima publicație științifică anuală a Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Științe (Штиинць) a Uniunii RSS (centrul instituțional istoric al viitoarei Academiei de Științe a Moldovei) – „Însămnări științifice” (Ынсэмнэрь штиинцифиче) (1947). Autorii lucrării au fost membrul corespondent al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice A. D. Udalțov, doctorul (candidatul) în științe istorice Iachim Grosul, prof. M. V. Serghievschi și Nicolae Corlăteanu. Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei. Muzeul Științei al AȘM. Foto: I. V. Xenofontov. Fond foto. Cota arhivistică: 00045
Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și Sovietului de Miniștri ai Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești „Cu privire la crearea Academiei de Științe a Moldovei” din 29.11.1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00043, 00044
Prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La tribună acad. Iachim GROSUL, 2 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00042
Despre acest eveniment a se vedea:
Constantin Manolache, Ion Xenofontov, Academia de Științe a RSS Moldovenești în perioada 1961–1990. Studiu retrospectiv // Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (41), 2016, p. 7-17
http://www.akademos.asm.md/files/7_17_Academia%20de%20Stiinte%20a%20RSS%20Moldovenesti%20in%20perioada%201961%E2%80%931990.%20Studiu%20retrospectiv.pdf
Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00041
Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961)
Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (din direcția Hotelului „Chișinău”), începutul anilor 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00040d
Acad. Andrei ANDRIEȘ, președintele Academiei de Științe a Moldovei (1989–2004). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00039
Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.
Elevi din clasa a IX-a a Școlii Medii de Băieți nr. 4 din Chișinău, 1946. Arhiva personală a academicianului Andrei Ursu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00038
Notă istorică: Școala Medie de Băieți nr. 4 din Chișinău au absolvit-o academicianul (1984) Andrei Andrieş (n. 24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău); membrul corespondent (1984) Vasile Babuc (n. 13 februarie 1933, Chişinău); academicianul (1992) Silviu Berejan (n. 30 iulie 1927, s. Bălăbăneşti, azi r-nul Criuleni – 10 noiembrie 2007, Chișinău); academicianul (1989) Andrei Ursu (n. 20 decembrie 1929, Străşeni); academicianul (1984) Gheorghe Paladi (n. 9 mai 1929, Chişinău); academicianul (1992) Alexei Simașchevici (n. 27 iunie 1929, Chişinău). Coleg de școală a viitorilor savanți a fost renumitul regizor și actor Valeriu Cupcea (n. 12 martie 1929, s. Cupcui, r-nul Leova – 15 ianuarie 1989, Chișinău), cel care avea să joace rolul titular în spectacolul „Eminescu” de M. Ștefănescu (1966) și care a murit în ziua de naștere a eroului pe care l-a interpretat cu dăruire…
Acad. Aleksandr JUCENKO, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1977–1989). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00037
Aleksandr JUCENKO (25 septembrie 1935, or. Esentuki, Rusia – 1 iunie 2013, Federația Rusă) – agronom, domeniul ştiinţific: genetică ecologică, agroecologie, genetică specială şi ameliorarea plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1974), profesor universitar (1974). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1976).
