Acad. Al. Ciubotaru împreună cu jurnalistul Tudor Iașcenco la consemnarea Zilei Academiei de Științe a Moldovei, 12 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00173d

00173

Mottoul zilei: „Consider că acele rădăcini milenare ale poporului nostru, care l-au alimentat cu seva necesară pentru a-și păstra tradițiile sale naționale, cultura populară și credința creștină, și de această dată îi vor permite să se afirme și în continuare. Istoria a demonstrat cu prisosință că toate tentativele de a dezbina acest popor au suferit eșec”. Membru corespondent (28 decembrie 1995) Demir Dragnev, istoric

 

Membru corespondent Demir Dragnev la 70 de ani. Pictor: Eduard Stahi, 2006

34 a

Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00172d

00172

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva privată a familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00166d

 

Notă istorică:

Una din puținele pensiuni aflate în jurisdicția Chișinăului (mai exact, în gestiunea Academiei de Științe a Moldovei) este pensiunea „Știința” (în acte figurează ca Baza de Odihnă „Știința”) aflată în zona Balabanka („Satul Șoimului”) a localității Nikolaevka, la circa 1 km distanță de litoralul Mării Negre, raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată). Inițial, locul era utilizat de turiștii ocazionali, care locuiau în corturi. Este o zonă de odihnă agreabilă, plasată pe o suprafață de 1,5 ha de pământ. Din 1972, pensiunea este administrată de Academia de Științe a Moldovei. Din cele cinci spații de agrement instituționalizate de zonă („Laguna”, „Raduga”, „Pelican”, „Elena”) pensiunea „Știința” este cea mai veche. Cel mai vechi edificiu de zid din zona Balabanka se află la Pensiunea „Știința”, fiind vorba despre conacul boierului Balaban – o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are 12 camere mari și luminoase. Grosimea zidului este de un metru. Vara conacul este răcoros, iar iarna – călduros. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în clădire a fost cazată o unitate militară germană.

Ion V. Xenofontov, doctor în istorie

00166

În biroul de lucru al acad. Al. Ciubotaru. În spate pe raftul de jos – manuscrisele celor 11 volume ale Operelor alese. Foto: Ion V. Xenofontov, 14 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00165d

00165

Academicianul Ion Bostan prezintă raportul „Două paradigme ale științei inginerești. Exemple, caracteristici”. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00164d

00164

Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu în biblioteca privată a familiei Eșanu. Foto: Ion V. Xenofontov, 2 februarie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00163d

00163

Așezarea primei grile a gardului metalic al Grădinii Botanice. De la stânga la dreapta: dr. hab. A. Ciubotaru – directorul Grădinii Botanice, acad. Artem Lazarev – membrul Prezidiului Academiei de Științe, acad. Iachim Grosu – președintele Academiei de Științe, acad. Timofei Ursu, 1975. Arhiva privată a acad. A. Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00161d

00161

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Vasile Cândea, Mircea Degeratu, Doru Sabin Delion, Academia Oamenilor de Știință din România: 1935–2015: album aniversar, București, 2016, 448 p. ISBN 978-606-8516-10-3

[Donație Bibliotecii Academiei de Științe a Moldovei.

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, 27 iunie 2017, semnătură olografă]

 

Scan10001_001

Scan10002_001

 

 

Mottoul zilei: „O carte bună nu trebuie închisă niciodată, iar o carte proastă nu trebuie deschisă niciodată”.

Aurelian Silvestru, scriitor, pedagog, doctor în psihologie, cavaler al „Ordinului Republicii” (2009) și al Ordinului Meritul cultural în grad de ofițer din partea președintelui României Klaus Iohannis (2016).

2

Spații ale memoriei private și memoriei colective

 ZECE CURIOZITĂŢI DESPRE MUZEUL PRIVAT AL FAMILIEI JURAVSCHI

 

Motto: „Trebuie să-i mulțumim Domnului și celor care ne înconjoară.

Toți cei care ne înconjoară să fie sănătoși, să fie bine.

Iar noi să-i putem susține și încuraja”.

Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic

 

Casa privată a familiei Juravschi din sectorul Centru al municipiului Chișinău este una frumoasă și îngrijită cu mult suflet și inspirație de către stăpânii acesteia, Nicolae și Lucia Juravschi. Munca stăpânului – Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic – se observă în exterior: mica grădină inundată cu iarbă de gazon, flori și copaci (În sezonul cald aici se cultivă chiar roșii și castraveți), micul lac artificial și o fântână (Apa constituie acea materie care l-a propulsat pe marele sportiv spre culmile olimpice!). Atunci când gospodarul se află în afara Republicii Moldova, primul lucru de care se interesează este sănătatea celor dragi, apoi întreabă dacă mica grădină are nevoie de îngrijiri suplimentare. Este o condiție firească a omului care vine din eternitatea mediului rural, cel care vede rostul său pe pământ în faptul că trebuie să crească și să educe un copil (În cazul familiei Juravschi, acest rost este întreit!), să sădească un pom, să facă o casă și să zidească o fântână. Fântâna, de exemplu, în mentalul colectiv este asociată cu „un loc sacru și social”.

Dacă trecem în universul domestic mai apropiat, cel din interiorul domiciliului, constatăm rafinamentul și gustul unei doamne elegante, stăpâna casei, Lucia Juravschi. Toate lucrurile sunt bine aranjate și alese cu multă grijă. Vom poposi însă într-un segment aparte al casei, unul deosebit în spațiul pruto-nistrean. Este vorba de muzeul (din gr. mouseion – „templul muzelor”) privat al familiei Juravschi. Acesta constituie o spațialitate sacră pentru căminul familiei olimpice, dar și o memorie conservată și transmisă generațiilor pentru un succes unic atât în sportul autohton, cât și în cel mondial.

  1. Ideea și conceptul formării acestui muzeu îi aparține doamnei dr. în economie Lucia Juravschi, soția sportivului de performanță Nicolae Juravschi. Cunoscând valoarea și truda pe care a depus-o soțul – Nicolae Juravschi – în lungul și dificilul traseu olimpic, a dorit să fixeze tezaurul memoriei pentru familie, apropiați, dar și pentru publicul larg, atributele și exponatele victoriilor obținute de campionul invincibil. La întrebarea noastră referitoare la cadrul cronologic de instituire a muzeului doamna Lucia Juravschi ne-a răspuns prompt și cu demnitate: „Odată cu formarea familiei, iar pe parcurs s-a tot completat!”. Organizarea unui muzeu privat de acest gen constituie un element increat al tradițiilor din familiile de nobili occidentali. Recentele cercetări genealogice efectuate de dr. Alexandru Furtună de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei relevă faptul că, pe filieră paternă, Nicolae Juravschi este descendent din neam de nobili polonezi de la Cetatea Albă.

Zona centrală a muzeul privat al familiei Juravschi. Foto: Ion V. Xenofontov, 15 septembrie 20161

2. Inițial, medaliile olimpice, cele de la campionatele mondiale, ale URSS ș.a. erau păstrate în cutii pentru încălțăminte… Astfel, „consiliul familiei” prezidat de doamna Lucia Juravschi a decis instituirea unui muzeu privat la domiciliu. În acest sens a fost organizat un spațiu special și pregătit mobilierul necesar. Expoziția muzeală include un ansamblu de obiecte autentice etalate pentru vizualizare. După tipologia muzeografică, include mai multe dimensiuni și poate fi considerată una a familiei, didactică, culturală, ramurală (în domeniul sportului) etc.

Cele trei medalii olimpice – apogeul carierei sportive – captivează atenția. Sub medalii se află originalul compoziției sculpturale „Dubloul Olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”. Foto: Ion V. Xenofontov, 15 septembrie 2016

2

3. Cele circa 200 de medalii obținute în urma competițiilor sportive sunt grupate și plasate cronologic după tematica competițiilor sportive. Ansamblul de medalii olimpice (două din aur cucerite la Seul în 1988 și una din argint cucerită la Atlanta în 1996) din raza centrală a muzeului privat este cel care scoate în evidență importanța, valoarea și unicitatea acestui muzeu. Cele trei medalii olimpice – apogeul carierei sportive – captivează atenția și marchează un jalon esențial în destinul campionului invincibil.

Sculptorul Veaceslav Jigliţchi cu Trofeul CIO „Sport et Art/Sport and Art”. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 noiembrie 2016

3

4. Sub medaliile olimpice se află și originalul compoziției sculpturale „Dubloul Olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”, executată de cunoscutul sculptor Veaceslav Jigliţchi în anul 2014. Sculptura are o greutate de 15 kg, lungimea – 43 cm și înălțimea – 35 cm. Pe o parte laterală are reprezentate cercurile olimpice, iar pe alta – semnătura sculptorului Veaceslav Jigliţchi. Replici ale acestei sculpturi (mai mici ca dimensiune), realizate la fel în atelierul sculptorului Veaceslav Jigliţchi, au fost oferite în calitate de trofee învingătorilor Regatei Internaționale de Caiac-Canoe „Golden canoe – Juravschi, Reneiski” în anii 2015 și 2016. Compoziția sculpturală „Dubloul Olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” a fost recunoscută și apreciată de Comitetul Internațional Olimpic drept o lucrare de artă de înaltă valoare. Acest fapt a fost materializat prin înmânarea Trofeului CIO „Sport et Art/Sport and Art” sculptorului Veaceslav Jigliţchi în același an de executare a lucrării.

Cele 11 medalii de la Campionatele Mondiale ale lui Nicolae Juravschi. Foto: Lucia Juravschi, 3 iunie 2017

4

5. Epopeea sportivă este ilustrată și prin secvențe foto de la competițiile performerului. Fotografiile sunt plasate la nivelul superior al exponatelor și atributelor. Materialul ilustrativ este completat și de diplomele ce consemnează victoriile olimpice. Acestea sunt plasate în calitate de exponate.

În total, în spațiul memoriei și recunoașterii valorice sunt plasate circa 200 de medalii obținute în urma competițiilor sportive. Foto: Ion V. Xenofontov, 15 septembrie 2016

5

6. În muzeul privat al familiei Juravschi se păstrează următoarele lucrări artistice, oferite în dar cu ocazia unor evenimente marelui campion de către prieteni, instituții: a) Marina Grosu, Binecuvântarea mamei, ulei, pânză, 140 x 100 cm, 2014, dăruită de către dr. prof. univ. Boris Boguș și soția acestuia Elena cu ocazia jubileului de 50 de ani al „Leului Canoei”; b) Pascaru-Goreanu, Canoistul Nicolae Juravschi, ulei, pânză, 70 x 50 cm, 2014, dăruită de Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv, la fel, cu ocazia consemnării a 50 de ani ai lui Nicolae Juravschi. Are inscripționat pe verso următorul text: „Celebrului sportiv, fost elev LIRPS. Cu admirație, colectivul Liceului”; c) compoziția „Nicolae Juravschi și Victor Reneiski în barcă” (sus) și „Prietenia legendară dintre campionii Nicolae Juravschi și Victor Reneiski în barcă” (jos), lemn, 2013. Lucrarea a fost ofertă în calitate de cadou lui Nicolae Juravschi de către partenerul său de canoe Victor Reneiski cu ocazia consemnării a 25 de ani de la victoriile din Seul.

Compoziția „Nicolae Juravschi și Victor Reneiski în barcă” (sus) și „Prietenia legendară dintre campionii Nicolae Juravschi și Victor Reneiski în barcă” (jos), lemn, 2013. Foto: Ion V. Xenofontov, 15 septembrie 2016

6

7. O altă categorie de exponate sunt cele trei mascote de la Jocurile Olimpice de la Seul, Barcelona și Atlanta. Prezintă interes și ecusoanele ce atestă participarea „Leului Canoei” la competițiile sportive.

Atmosfera olimpică din muzeul privat este întreținută și de replici ale sculpturilor și ceramicii elene. Foto: Ion V. Xenofontov, 15 septembrie 2016

7

8

8. În calitate de exponat se păstrează Torța olimpică Vancouver 2010 și Torța olimpică de la Londra 2012.

Stema familiei Juravschi, 2016. Autor: Silviu Andrieș-Tabac, pictor: Tudor-Radu Tiron

10

9. În muzeu se află și o mică bibliotecă constituită din apariții editoriale (ziare, reviste, cărți etc.) referitoare la viața sportivă a lui Nicolae Juravschi.

Drapelul familiei Juravschi, 2016. Autor: Silviu Andrieș-Tabac, pictor: Tudor-Radu Tiron

 11

10. Tot aici se păstrează stema și drapelul familiei, elaborate în anul 2016 la inițiativa familiei de către doctorul în istorie Silviu Andrieș-Tabac, Heraldist de Stat, și desenată de pictorul-heraldist bucureștean Tudor-Radu Tiron. „Cele două noi simboluri au menirea să contribuie la consolidarea familiei în plan orizontal și vertical, punând accentul pe valorile spirituale nobile și demne de a fi transmise din generație în generație” (după Silviu Andrieș-Tabac).

 

Inițiatorul și fondatorul Regatei Internaționale de Caiac-Canoe „Golden Canoe – Juravschi, Reneiski” acordă un interviu. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

IMG_2766

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

 

Mottoul zilei: „Sportul te învață să înțelegi că este important să fii sănătos atât fizic, cât și mental. Aceste calități îți permit să-ți menții atât claritatea minții, cât și capacitatea de gândire”.

Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic (1988)

Inițiatorul și fondatorul Regatei Internaționale de Caiac-Canoe „Golden Canoe – Juravschi, Reneiski” imortalizează numele învingătorilor ediției a II-a, Lacul Valea Morilor. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

9

CĂRȚILE LUNII IUNIE

Recentele apariții editoriale din colecția „România – supraviețuire prin diplomație în anii Războiului Rece” 

Trei decenii de relații româno-americane 1955–1985. Documente I (1955–1972). Volumul 5; Documente II (1973–1978). Volumul 6; Documente III (1979–1985). Volumul 7. Colecția „România – supraviețuire prin diplomație în anii Războiului Rece”. /Editori: Nicolae Ecobescu, Constantin Moraru, Nicolae Ropotean, București, Fundația Europeană Titulescu, 2015
 
România și negocierea Tratatului de neproliferare a armelor nucleare. Documente. Volumul 8. Colecția „România – supraviețuire prin diplomație în anii Războiului Rece”. /Editor: Nicolae Ecobescu, București, Fundația Europeană Titulescu, 2016

1

2

3

4

Casa în care au locuit savanții Eugen Russev și Nicolae Corlăteanu (în prezent, mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt nr. 159). Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00159d

RUSSEV, Eugeniu (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina–
17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istoria medie,
arheografie şi filologia română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
 
CORLĂTEANU, Nicolae (14 mai 1915, com. Caracui, azi r-nul Hânceşti –
21 octombrie 2005, Chişinău) – lingvist, domeniul ştiinţific: lingvistica română
şi romanică. Doctor habilitat în filologie (1965), profesor universitar (1966).
Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe
a Moldovei.

00159

Mottoul zilei: „Regret foarte mult că nu-mi ajunge o viață de om pentru a citi cele mai bune din cele mai bune cărți. Am citit multe cărți și nu doar din domeniul sportului, ci și detective, literatură artistică. M-a marcat foarte multe romanele reginei-detectivilor Agatha Christie (1890-1976). Se pare că și viața noastră e un fel de roman-detectiv, trebuie numai să-l decodificăm”. Tudor Casapu, campion olimpic (1992)

 

Tudor Casapu, susținut de sportivul rus Vasili Alekseev (1942-2011), Barcelona, 1992. Arhiva personală a familiei Casapu

19

Mottoul zilei: „Egalitate nu există decât în matematică”, Mihai Eminescu (1850–1889), geniu

Mihai Eminescu,la Iasi

Mottoul zilei: „Noi eșuăm des nu din cauza că soluționam eronat problemele care ne stau în față, ci din cauza că nu stăm cu fața la problemele ce necesită a fi soluționate”.

Russell L. Ackoff (1919–2009), savant american

Russel_Lincoln_Ackoff

La 12 iunie 1946, în baza deciziei Sovietului Comisarilor Poporului al URSS din 11 martie 1946, Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești și Biroului Comitetului Central al PC (b) al Moldovei, a fost înfiinţată Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS. Data de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească.

Blocului central al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00158d

00158

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Membru corespondent Lazar Dorohov (1900–1964). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00149d

DOROHOV, Lazar (13 aprilie 1900, s. Aleksandriiskaia, ţin. Stavropol, Rusia – 11 martie 1964, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia şi biochimia plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1958), profesor universitar (1960). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00149

 

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Ion Dicusar (1897–1973). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00148d

 DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00148

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Aleksei Spassky (1917–2006). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00147d

SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

 

00147

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Iakov Prinţ (1891–1966). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00146d

PRINŢ, Iakov (28 septembrie 1891, s. Ciucea, reg. Crimeea, Ucraina – 23 mai 1966, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: entomologie şi protecţia plantelor. Doctor habilitat în biologie (1936), profesor universitar (1937). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00146

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

 

Academician Andrei Lupan (1912–1992). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00145d

LUPAN, Andrei (15 februarie 1912, s. Mihuleni, azi r-nul Şoldăneşti – 24 august 1992, Chişinău) – poet, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

 

00145

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Gheorghi Lazurievski (1906–1987). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00144d

LAZURIEVSKI, Gheorghi (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00144

 

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Boris Lazarenko (1910–1979). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00143d

LAZARENKO, Boris (11 noiembrie 1910, Moscova – 26 august 1979, Chişinău) – inginer, domeniul ştiinţific: prelucrarea electrofizică a materialelor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1949), profesor universitar (1950). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00143

 

 

Mottoul zilei:

„Știința pentru mine e o religie, căreia îi slujesc în orice condițiuni, iar țara în care trăiesc nu îmi este indiferentă, cu toate că n-am avut nici un sprijin din partea ei”.

Aristide CARADJA (1861-1955), entomolog şi jurist român, membru de onoare al Academiei Române

Aristide_Caradja_1

Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache

Coordonatorii volumului: dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Sergiu Bacalov

Responsabil de ediție: Daniela Hadârcă-Nastas

Bibliografie: Silvia Golban

Redactori: Vitalie Țurcanu, Tamara Osmochescu

Corectori: Elena Pistrui, Valentina Tifin

Copertă: Vitaliu Pogolșa

Paginare digitală: Valeriu Oprea

Fotografii: Arhiva personală a m.c. Demir Dragnev, Silvia CorlăteanuGranciuc, Andrei Emilciuc, Valentina Eșanu, Daniela Hadârcă-Nastas, Vlad Mischevca, Eugenia Tofan, Ion Valer Xenofontov

 

Lucrarea este editată cu ocazia aniversării a 80-a a membrului corespondent Demir Dragnev, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul istoriei. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, editorială, civică etc. Bibliografia savantului însumează circa 800 de titluri și participări la activități științifice, inclusiv 84 de monografii și culegeri de documente, 66 de manuale și materiale didactice, circa 120 de articole științifice, 126 referate la foruri științifice naționale și internaționale etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Membru corespondent Demir Dragnev : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.), Inst. de Istorie ; red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov, Sergiu Bacalov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Institut), 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 328 p.: fot. ISBN 978-9975-3131-4-8. 016:[94+92(478)] M 57

Mc Demir Dragnev_internet_001

Mc Demir Dragnev.Biobiliografie_

Editor și redactor științific: dr. hab. conf. univ. Constantin Manolache

Coordonatorii volumului: dr. Sergiu Bacalov, dr. Ion Valer Xenofontov

Responsabil de ediție: Daniela Hadîrca

Redactori: Vitalie Țurcanu, Valentina Tifin

Corector: Elena Pistrui Coperta: Vitaliu Pogolșa

Machetare: Nicoleta Bogdan

DISCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

© Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2016

© Autorii

Orizonturi medievale şi moderne în istoria românilor : (economie, societate, politică, cultură, istoria ştiinţei) : în onoarea profesorului Demir Dragnev / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.), Inst. de Istorie ; ed. şi red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Sergiu Bacalov, Ion Valer Xenofontov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “A. Lupan” (Institutul), 2016 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 816 p. Rez.: lb. engl. – Bibliogr. la sfârşitul art. ISBN 978-9975-4116-9-1. 94(=135.1)(092)(082) O-75

Print

Orizonturi medievale si moderne în istoria romanilor (economie, societate, politică, cultură, istoria științei_În onoarea profesorului Demir Dragnev_

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academicianul Prokofi Dvornikov (1905–1967). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00142d

DVORNIKOV, Prokofi (8 martie 1905, s. Novosiolovka, r-nul Borzeni, reg. Cernigov, Ucraina – 19 iunie 1967, Tiraspol) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi agrotehnica culturilor legumicole. Doctor în ştiinţe agricole (1944). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00142

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academicianul Vladimir Andrunachievici (1917–1997). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00141d

ANDRUNACHIEVICI, Vladimir (3 aprilie 1917, Sankt Petersburg, Rusia – 22 iulie 1997, Chişinău) – matematician, domeniul ştiinţific: algebră. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1958), profesor universitar (1961). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00141

Istoricul Ion Jarcuțchi (1948–2014) pe parcursul a mai mulți ani a fost cronicarul Academiei de Științe a Moldovei. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00140d

00140

Strada Academiei își justifică pe deplin denumirea. În raza acestei străzi se află mai multe instituții de cercetare și locuiesc mai mulți membri ai Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00134d

00134

Mottoul zilei: „Moldovenii nu numai că nu iubesc învățătura, dar aproape toţi o urăsc. Nici măcar numele ştiinţelor şi artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învăţaţii nu pot fi cu mintea întreagă în aşa măsură încît, atunci cînd vor să laude ştiinţa cuiva, spun că a ajuns nebun de prea multă învăţătură.“
(Dimitrie Cantemir – „Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae“/„Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei“)

Dimitrie Cantemir, domn al Țării Moldovei. După o stampă de epocă

1.

Academicianul Sveatoslav Moscalenco prezintă raportul „Dezvoltarea științelor fizice” la Conferința științifică „Academia de Științe a Moldovei: Evoluție, instituționalizare,  personalități (1946-2016)”, 16 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00131d

00131