Moara de la Nicoreşti, jud. Soroca, pe apa Căinarului. Foto: V. Orza, 1943

Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.

Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025

Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y

Mher Chatinyan, Amurg, 2025. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Copilărie, 2025. Ulei pe pânză, 80 cm х 60 см.

Mher Chatinyan, Măgăruşul, 2024. Ulei pe pânză, 50 cm х 50 см.

Poveste de toamnă cu trei alune. Foto: IVX, 7 septembrie 2025

Mher Chatinyan, În munţi, 2024. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Junimiştii: „Intră cine caută, rămâne cine găseşte”. Chişinău, Bookfest, 5 septembrie 2025. Foto: IVX

Mher Chatinyan, Viaţa privată, 2020. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

Mher Chatinyan, Zi însorită, 2020. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf

Dmitri Shibaev, Stradă, 2025. Ulei pe pânză, 100 cm x 100 cm.

80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMipoJleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFWU1hXUU1SN2hsbzlHdEVLAR5RtfUBGHv0uTxjT7wl675q7UxNovf1Sk2bjIdv_st8-DR5Sq0E59lnmZGU_A_aem__BYVj8f-tKe4aLxAbYMFHA

SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBRIE 2025
(ediție on-line)/
ANNUAL INTERNATIONAL SESSION OF SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
FĂGĂRAȘ, ROMANIA, 4-5 SEPTEMBER 2025
(on-line edition)

Vezi: PROGRAM final Sesiune Fagaras 2025

Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central

‍ Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie

Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

Eduard Stahi, La cules struguri. Creion, stilou.

Defilarea festivă în centrul Chișinăului a elevelor Liceului Eparhial, anii 1930. Fotografie din colecția lui Iurie Cojocaru. Sursa: Bessarabica.info

Andrei Negură, Solară, 120 cm x 100 cm, 2025.

Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

Luptătorul. Challenge Club. 1995. Qwan Ki Do. Galeria Colecţiilor Petru Costin a Consiliului raional Ialoveni. Foto: IVX, 27 august 2025

23 august, ora 12:00, în premieră, producția internă din surse regenerabile a acoperit integral consumul de electricitate a Republicii Moldova.

Sursă: https://www.jurnal.md/ro/news/64dcb8186ac12808/energia-regenerabila-a-acoperit-integral-consumul-intern-astazi-pentru-prima-data-in-republica-moldova.html

Marea, munţii, civilizaţia. Sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

Coroana verde. Foto: IVX

Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

Copii de la orfelinatul din s. Echimăuți, rn. Rezina, 1946.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Colectivarea%20agriculturii%201947_1950.pdf?fbclid=IwY2xjawMTAOxleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z1dNT0Y4UjRXUWMzMDdWAR6NyCv_L6JYjnv4GTs2RUbNKxkJPcPJTncnnpEamfFYxUNhlld2C1nYqQhg4A_aem_zhCWvW9zUUvhzC7e88T4Ww

Nocturna barceloneză. Foto: IVX, 11 august 2025

Casa Copilului. Chişinău, 1930

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-119_21.pdf

Răsărit mediteraneean. Foto:IVX, 11 august 2025

Clar de lună la Port-Vendres, sudul Franţei. Foto: IVX, 5 august 2025

ARCAŞII LUI ŞTEFAN
1945-1948

Organizaţie cu caracter antisovietic din RSS Moldovenească, înfiinţată în august 1945 la Soroca de elevi și profesori.
„Arcaşii lui Ştefan” a devenit o organizaţie cu statut, imn, crez, ștampilă etc.
Organizația a fost lichidată în 1948 de către organele represive sovietice, iar membrii ei condamnați la ani grei de pușcărie.

Sursă:http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

Iurii Șibaev, Casa de lângă apă, 1978. Ulei pe carton, 25 x 33 cm.

Fortăreaţa din Pirinei. Foto: IVX, 5 august 2025

Moşia Contelui de Monte-Cristo. Foto: IVX, 7 august 2025

Adolescenta (I). Foto: IVX, 4 august 2025

Maşina timpului. Foto: IVX, 5 august 2025

Elefterie SINICLIU (1895-1980)

Agronom, om politic, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României întregite,
viceprimar al Chișinăului, distins cu Ordinul „Ferdinand I”.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

FENOMENUL LITERAR BASARABEAN (1790–1940) ÎNTR-O ABORDARE MAI PUȚIN CUNOSCUTĂ

Lucrarea în două volume a istoricului literar Petre V. Haneș (1879–1966), „Scriitorii basarabeni”, recenta apariție editorială din cadrul colecției „Memoriile Basarabiei” a Editurii Știința, prezintă un tablou vast al mișcării și fenomenului literar din spațiul pruto-nistrean, de la sfârșitul sec. al XVIII-lea până la mijlocul secolului XX. Prin sintagma „scriitor basarabean” sunt desemnați autorii care au traversat ambele maluri ale Prutului și au abordat în scrierile lor tematica basarabeană.
Este demnă de atenție relatarea autorului referitoare la faptul că răspândirea cărții românești era realizată nu doar prin intermediul bisericii, ci și al ciobanilor ardeleni, „care trec cu oile pentru pășune în Basarabia și aduc de vânzare cărți”.

IVX

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/188-189_18.pdf

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Familia istoricului Ion Jarcuțchi (1948–2014)* – soția (Galina) și fiica (Elena), în vizită la Arhiva Știiințifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente aflată în subordinea Bibliotecii Ştiinţifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universităţii de Stat din Moldova.
După un drum lung parcurs din Statele Unite ale Americii, distinsele doamne au fost deosebit de emoționate și profund recunoscătoare pentru crearea și organizarea de către cercetătorii Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor și Grigore Andrei a Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) în perioada septembrie–octombrie 2023.
Fondul este alcătuit dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate (443 u.p.+53 u.p.); II. Reviste. Rapoarte. Anuare (94 u.p.); III. Literatură artistic-istorică (120 u.p.); IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice (49 u.p.+24 u.p.); V. Diverse (56 u.p.).

*Ion Jarcuţchi, istoric, specialist în domeniul istoriei naţionale din Epoca Modernă, a istoriei științei din Basarabia/RSS Moldovenească/Republica Moldova, doctor în istorie (1984), conferenţiar cercetător (1995). Autor a cca 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv patru studii monografice. Între 1977 şi 1995 a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Moldovei, în calitate de laborant superior, cercetător științific stagiar, cercetător științific superior, șef de sector. A exercitat funcţii ştiinţifice şi manageriale în aparatul Prezidiului (1995–2004), al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (2004) şi al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Științe a Moldovei (2005–2009). Director interimar (2009–2010), director adjunct interimar (2010), şef al Centrului de Studii Istorice (2011–2013) al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Între 2013 și 2014 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiințe a Moldovei

Despre Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf

Biografia ştiinţifică a istoricului Ion Jarcuțchi, vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

Aleea cu nori. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Zinaida Bolea. Problematica narcisică și relația cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Chişinău: Editura Lexon-Prim, 2025. – 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.

„Este o lucrare pe care o găsesc curajoasă din cel puţin două puncte de vedere. Primul se referă la modul în care autoarea foloseşte teoria psihanalitică şi noţiunile complexe de care se serveşte aceasta în legătură cu fenomene sociale şi istorice ample […]. Al doilea act de curaj se referă la abordarea unei teme care se circumscrie unor realităţi istorice şi la deschiderea unei perspective foarte promiţătoare despre cum ar trebui să fie înţeleasă istoria”.

Monica BALAŞA,
Psihanalist, membru IPA şi psihanalist formator al Societăţii Române de Psihanaliză

Corp de chilii cu aspect floral. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025