REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Monument dedicat persoanelor din serviciul salubrității publice care ridică periodic gunoiul depozitat în curți și pe străzi. Chișinău, str. 31 August 1989. Foto: IVX, 21 aprilie 2024
viber_image_2024-04-19_21-07-23-810

ZIUA DE COMEMORARE A VICTIMELOR FOAMETEI ORGANIZATE (1946–1947)

În Republica Moldova, în a treia sâmbătă din aprilie, se consemnează Ziua de comemorare a victimelor foametei organizate (1946–1947)

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DIN CHIȘINĂU ÎN „ANII DISTROFIEI” (FOAMETEI ORGANIZATE)

În raport cu abordarea generală a anilor foametei (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Lui Ipatie Cristofor Sorocean (1900–1964), directorul-fondator, numit și „ctitorul Ipatie Sorocean” sau „directorul-ctitor”, care a administrat instituția între 1 septembrie 1945 și 12 mai 1948, i se atribuie meritul personal de a fi ajutat studenții pe timpul foametei cu asigurarea acestora cu mai multe cartele pentru hrană, „adică pentru pâine și puțină untură de pește”.
Potrivit unor opinii, motivul real al destituirii lui I.C. Sorocean din funcția de director al instituției l-a constituit anume faptul că a ajutat studenții să se mențină în timpul foametei organizate din anii 1946–1947.
Amintirile studenților de la ISMC reflectă tabloul complex al condițiilor precare de nutriţie. „Alimentaţia era proastă, pâinea se dădea pe cartele, la cantină (găseai – n.n.) ciorbă cu varză plutitoare. Mi s-a întipărit.., că mergeam la cantină cu gamele de trofeu germane, să ne primim ciorba, deoarece consideram că în gamelă ne vor da o raţie mai mare decât aceea de la cantină”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

ISTORIA ÎN IMAGINI

Cinematograful „Patria”. Chișinău, 1951. Reconstruit pe locul fostului teatru municipal din interbelic de arhitectul Valentin Voițehovskii (1909–1977), absolvent al Academiei de Arhitectură din București (1938). Fondul fotografic al Arhivei Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
a8fb60ee-b354-4353-8ff1-e998bb7be902 - Copy

ISTORIA ÎN IMAGINI

4

Întâmpinarea ministrului Culturii al Republicii Populare România Сonstanța Crăciun de către ministrul Culturii al RSS Moldovenești A.M. Lazarev. Chişinău, Aeroport, 1956. Fondul fotografic al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

PRIMĂVARA 2024/2017

viber_image_2024-04-09_20-33-03-461

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copac plantat de Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015). Foto: IVX, 9 aprilie 2024.

viber_image_2024-04-04_12-52-04-375

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copaci plantați de: Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015), Mickaelle Jean, secretar general al Francofoniei (27 mai 2016), Excelența Sa Zdeněk Krejči, ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova (16 noiembrie 2016). Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00138d

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

CN_2024_page-0099
CN_2024_page-0100
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Valentin Burlacu (1959). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 99-100. ISSN 1857-1557.

ISTORIE

STRUCTURI MILITARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Intrarea Armatei Române în Chișinău în ianuarie 1918, solicitată de către membrii legislativului și executivului basarabean, a fost o prezență necesară restabilirii ordinii publice. Cantonarea militarilor români în urbe a fost generată de necesitățile de menținere a sistemului de securitate militară într-un spațiu contestat de către Uniunea Sovietică și aflat sub stare de asediu.
124. Cercul Militar

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Structuri militare în Chișinăul interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (180), 2023, pp. 21-34. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21-34_4.pdf

LANSARE DE CARTE

Material prezentat la lansarea de carte „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”(Chișinău, Lexon-Prim, 2023, 341 p.). Eveniment organizat sub egida Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova și Universitatea de Stat din Moldova. Locul și data desfășurării evenimentului: Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova, 29 martie 2024

Distinsă Doamnă Campioană Olimpică Larisa Popova!
Domnule Dublu Campion Olimpic Nicolae Juravschi!
Domnule profesor Igor Șarov, rector al Universității de Stat din Moldova!
Onorat Prezidiu!
Distinși profesori, antrenori!
Oameni ai educației, sportului, științei, culturii!
Dragi elevi și studenți!

Sunt onorat să prezint în fața unui public select lucrarea enciclopedică „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”. Cartea reprezintă munca unui grup de autori, pasionați și ahtiați de valorile autentice pe care le emană marile personalități dintr-un domeniu unde este imposibil să trișezi, cel al sportului olimpic! Vechii greci îi considerau pe campionii olimpici semizei, îi onorau cu abnegație și erau însuflețiți de faptul că trăiesc în epoca acestora.
Echipa editorială a fost consultată științific de doctorul în psihologia sportului, profesorul universitar, antrenor emerit al Republicii Moldova Boris Boguș, responsabil de ediție fiind doctorul în istorie Lidia Prisac, cercetător științific coordonator, subsemnatul, am avut onoarea să coordonez volumul. Referenții științifici ai lucrării sunt conferențiarul universitar Constantin Manolache și profesorii universitari Anatol Petrencu și Mihai Zabulică. Editorul cărții este domnul Eduard Potânga.
Atunci când a fost invitată la evenimentul la care asistăm cu toții, la prezentarea cărții, actrița Ninela Caranfil, prezentă în Aula „Regina Maria”, a exclamat: „Ce frumos! 28 de oameni s-au unit și au scris o carte minunată despre un om excepțional!”. Autor colateral poate fi considerată și Irina Bahtin (Cosnicean) care a susținut în anul 2020 la Facultatea de Istorie și Filosofie o teză de licență consacrată Marei Campioane. Interviul realizat de fosta studentă cu „Atleta pe care toată lumea vrea să o cunoască” a fost pe larg aplicat în carte. În lista autorilor care elabora un material inedit referitor la protagonista lucrării se înscrie și regretatul jurnalist Efim Josanu, care din păcate nu a reușit să ne prezinte materialul. Autorii cărții sunt: campioni olimpici, antrenori, sportivi, doctori în psihologia sportului, în istorie, în economie, în agricultură, în politologie, ex-miniștri, secretarul de stat actual în domeniul sportului și tineretului, jurnaliști, interpreți, poeți, rudele protagonistei. Cea mai tânără autoare are 28 de ani, iar cel mai vârstnic autor – 87 de ani.
Bibliograful-redactor Raisa Vasilache a alcătuit o bibliografie selectivă despre „Fata frumoasă și plină de șarm, care a ales un sport dificil și istovitor” (expresie utilizată de unul din autorii cărții, campionul mondial Dmitri Matveev).
Designul, redactarea tehnico-artistică și machetarea computerizată a fost asigurată de Natalia Berebiuc. Conceptul artistic ale colecției „Legendele sportului moldovenesc” aparține lui Valeriu Oprea și regretatului Vitaliu Pogolșa. Anterior, în cadrul acestei colecții au mai fost editate două cărți: una consacrată eternului campion Tudor Casapu și alta dedicată dublului campion olimpic sau campionului invincibil Nicolae Juravschi.
Laitmotivul care ne-a mobilizat pe toți să realizăm o carte este faptul că însăși Larisa Popova este ancorată în cultura lecturilor. Ni s-a destăinuit că anume cărțile referitoare la triplul campion olimpic maghiar Laszlo Papp și triplul campion olimpic sovietic la canotajul academic Veaceslav Ivanov i-au fost călăuză spre Olimp. Anul 2024 este unul olimpic, în sală sunt prezenți sportivi care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris. Echipa de autori se angajează să scrie cu multă pasiune despre viitorii campioni olimpici în onoarea cărora se va arbora tricolorul și se va intona imnul de stat al Republicii Moldova. Necesitatea de a (re)descoperi valoarea, omul este una recurentă în viața noastră tumultuoasă!
Lucrarea consacrată „sportivei care s-a antrenat total dezinteresat” este prefațată de Nicolae Juravschi. Carte include o Notă asupra ediției. Din perspectivă evolutivă și tematică, lucrarea este compartimentată în câteva părți, și anume: Larisa ALEXANDROVA (POPOVA). O biografie privată; Larisa ALEXANDROVA (POPOVA). O biografie olimpică; Olimpiada de la Moscova (1980). Context internațional și intern; Larisa POPOVA – univers polivalent; Mărturii, consemnări, evocări și dedicații. Ecouri de pe mapamond. Asemenea campionilor olimpici din Antichitatea grecească cărora li se dedicau versuri, poetul Vitalie Gaiceanu, student la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova i-a consacrat un poem „Pescărușului de la Tiras”.
Cartea include o galerie de surse iconografice, care întregesc biografia „Săgeții din Tiraspol”, ca să utilizez expresia sugestivă a jurnalistului și istoricului Andrei Prodan.
Lucrarea se finalizează cu rezumate în limbile română, rusă, engleză și franceză.
În mod cert, volumul reprezintă efortul colectiv la reliefarea atât a vieții private, cât și a celei sportive a Primei și Unicii Campioane Olimpice din Moldova, precum și la prezentarea contextului socio și geopolitic de desfășurare a Jocurilor Olimpice de la Moscova, inclusiv starea de spirit în Moldova sovietică în ajunul derulării marelui eveniment sportiv din capitala URSS.
Cercetările se bazează pe un bogat material inedit și adoptă metodologia interdisciplinară de cercetare prin plasarea eroinei cărții noastre și a activității acesteia în contextul și evenimentele istorice, atunci când „Regina Sportului Moldovenesc” (după expresia regretatului Leonid Bujor) se învrednicește de argintul și aurul câștigat în cadrul Jocurilor Olimpice de la Montréal și Moscova. Astfel, autorii au folosit o gamă variată de documente, depozitate în opt arhive și câteva colecții muzeale, după cum urmează: Direcțiile Generale ale Arhivelor Naționale și ale Organizațiilor Social-Politice ale Agenției Naționale a Arhivelor; Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei; Arhiva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”; Arhiva curentă a Agenţiei Teritoriale Olimpice şi Sportive, Sângerei; Arhivele Muzeului de Istorie și Etnografie din Hîncești și din Orhei, Colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
Un alt aspect important de remarcat este faptul că în lucrare a fost valorificat un bogat material memorialistic, inclusiv mărturiile de istorie orală, pentru care în istoriografie, așa cum atenționa istoricul K. Pomian, în anul 1999, în cartea sa „Despre istorie”, există un interes nemaiîntâlnit, întrucât se înscriu în ceea ce se numește „memorie națională, regională și comunitară”. În acest context, descifrarea istoriei pe dimensiunea activităților sportive în ultimele douî decenii de existență a URSS convoacă memoria colectivă și individuală la reconstituirea istoriei într-un domeniu în care memoria captează prin complementaritate și diversitate.
Subiectele care au necesitat cercetări pe sondarea memoriei prin metodologia istoriei orale, dar și prin intermediul memorialisticii, reconstituie secvențe din istoria trăită a anilor 1970–1980 de către actanții mediului sportiv, și nu doar din RSS Moldovenească, ci și din Ucraina, Belarus, Federația Rusă. Astfel, cercetările de istorie orală nu fac altceva decât să persevereze în clasificarea memoriei drept sursă de istorie care să producă, în cele din urmă, o „reconfigurare cognitivă a istoriei”.
Cartea ne duce în mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității, care au constituit factorii esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță. Biografia Marei Campioane la canotaj academic Larisa Popova poate constitui o bună sursă de inspirație pentru crearea altor cariere de succes în itinerarul olimpic („exemplu demn pentru generații”, cum afirmă interpreta Anișoara Puică), dar și celor care aspiră la emoții și trăiri olimpice.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

420197049_815482533947824_8415249279597708630_n
420203578_815482213947856_4744064331514823007_n
420242748_815482387281172_32257093815295566_n
420329280_815482660614478_804659547048595981_n
420496851_815482047281206_6824454887833118419_n

Foto: Olympic Moldova

Povestea campioanei olimpice Larisa Popova, în pagini de carte

Coperta_Popova (1)_page-0001

„Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru” este intitulată cartea despre prima reprezentantă a sportului autohton de profil, campioană la Olimpiada din 1980 de la Moscova. Volumul, apărut în colecția „Legendele sportului moldovenesc”, a fost lansat în Sala „Regina Maria” de la Universitatea de Stat din Moldova.

Numeroasele publicații, fotografii cu și despre celebra campioană au fost completate cu o carte, ce readuce în circuit file inedite despre calea sportivei spre podiumul olimpic, transmite Știri.md, cu referire la moldova1.md.

„Este o zeiță de aur, este prima reprezentantă a sportului autohton care a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic. Este o carte mai deosebită fiindcă la ea au participat 28 de coautori din domeniu și din afara domeniului”, susține redactorul științific al cărții, Boris Boguș.

Potrivit coordonatorului cărții, Ion Valer Xenofontov, cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii.

„Larisa Popova este unica campioană olimpică născută în spațiul actual al Republicii Moldova care se învrednicește de o medalie de aur în 1980, la Moscova într-o perioadă foarte dificilă. Ea i-a avut de adversari pe cei mai buni sportivi la proba de canotaj academic din lume”, a remarcat Ion Valer Xenofontov.

La documentarea cărții au fost mărturiile Larisei Popova, materiale din arhive și presa timpului, precum și comentariile colegilor din lumea sportului.

„Larisa Popova este o personalitate pentru sportul moldovenesc, dar și pentru sportul internațional fiindcă ea, în afară că este campioană olimpică în 1980, mai are și medalia de argint și plus la aceasta mai are câteva titluri de campioană mondială. Este o personalitate în canotajul mondial”, menționat președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv, Nicolae Juravschi.

Recunoașterea meritelor este importantă, a susține campioana.

„Când am oferit materiale pentru carte, mi-am amintit de tinerețe și de munca depusă. Cred că volumul este important nu doar pentru mine ci, în special, pentru tânăra generație de sportivi ca să-și pună scopuri, să atingă performanțe, să ajungă campioni olimpici”, a declara prima campioană olimpică, Larisa Popova.

Cartea „Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru” va fi distribuită școlilor sportive, bibliotecilor și antrenorilor.

Vezi: https://stiri.md/article/social/povestea-campioanei-olimpice-larisa-popova-in-pagini-de-carte/

MOTTO-UL ZILEI

viber_image_2024-03-09_08-17-31-876
„Nimeni nu pierde o altă viață decât cea pe care o trăiește și nici nu trăiește altă viață decât pe cea care o pierde. Așadar, viața cea mai lungă și viața cea mai scurtă înseamnă același lucru; căci prezentul este egal pentru toți și timpul care se pierde este, așadar, egal”.
Marcus Aurelius, împărat-filosof (121-180 d. Hr.), „Gânduri către sine însuși”, II:14.

NOUTĂŢI EDITORIALE

PROPAGANDA ÎN SERVICIUL ANEXĂRII

Recenta lucrare apărută la prestigioasa „Editură Militară” din București este deopotrivă ancorată în realitățile recurente, fiind una bine documentată, echilibrată, marcată de un puternic suport teoretico-științific. La baza monografiei elaborate de Daniela Șișcanu se află o teză de doctorat susținută cu brio în anul 2017 sub conducerea științifică a dr. hab. Gheorghe Cojocaru.

Lucrarea reprezintă o reală contribuție istoriografică în spațiul românesc, fiind necesară și o traducere a acesteia în limbi de circulație internațională pentru a fi cunoscută unui cerc mai larg de utilizatori.
12558600-0-240

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Propaganda în serviciul anexării. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (71), 2023, pp. 178-179. ISSN 1857-0461.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/178-179_26.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ISTORICULUI ION JARCUȚCHI

Cea mai recentă achiziție a Secției Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor (fosta Arhivă Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei), aflată în subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova o reprezintă donația familiei Jarcuțchi, care a dorit să ofere publicului interesat acces la biblioteca privată și de documente (manuscrise) ale istoricului și cronicarului științei din Republica Moldova Ion Jarcuțchi (1948–2014). Cercetătorul științific a deținut și diverse funcții administrative: locțiitor al secretarului general al Academiei de Științe a Moldovei, secretar științific al Secției Științe Umanistice și Arte, director al Institutului de Istorie, director al Centrului de Studii Enciclopedice al Institutului de Studii Enciclopedice. Fondul personal dr. Ion Jarcuțchi a fost creat în perioada septembrie-octombrie 2023. Este format dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate; II. Reviste. Rapoarte. Anuare; III. Literatură artistică cu conținut istoric; IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice.V. Diverse.

36

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian, Fondul de arhivă personal al istoricului Ion Jarcuțchi. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (71), 2023, pp. 121-128. ISSN 1857-0461.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf?fbclid=IwAR0MCgxC0Fi8gS94FIpXaQtleKNDUDEtotDL8b6iPD9qxoHvhXMiZd1jvuU

NEGRE ARME

Se-aude un ecou,
Pe Nistru, unde au murit,
Nevinovații din cavou,
Uciși de ursul răzvrătit!
Fără de milă, negre arme,
Sălbăticind au împușcat,
Soldații îngropați de mame,
La cimitirul înghețat!

Vitalie Gaiceanu

O CARTE DIN MÂNA SCRIITORULUI

Scriitorii Olga Căpățână, Anastasia Terentiev, Ileana Rusu și Vlad Grecu au prezentat recentele aparții editoriale și au oferit autografe la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul a fost binecuvântat de Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, și moderat de jurnalista Corina Cojocaru. Foto: IVX, 17 februarie 2024.
viber_image_2024-02-17_19-24-34-851

ARTĂ

Feeria magiei cromatice a plasticianului Andrei Negură a creat o atmosferă pe cât de incendiară, pe atât de suavă la Muzeul Național de Artă a Moldovei. Compozițiile sale reprezintă o explozie atomică a culorilor ce înscriu părți ale unui tot întreg. Creația artistului plastic este inspirată de motive bizantine, cosmogonice, lirice. Există însă și o dimensiune telurică, ruptă din cotidian. Creatorul transmite viață, spiritualitate, dinamism, atitudine.
În cadrul evenimentului a fost prezentată și apariția editorială:
Andrei Negură, Album, Chișinău, Editura Cartier, 2024, 319 p.
Felicitări, Andrei Negură!
Secvențe de la expoziția „Ars Metaphorica”, 16 februarie 2024.
IVX

viber_image_2024-02-17_18-18-06-031
viber_image_2024-02-17_18-18-15-957
viber_image_2024-02-17_18-18-03-699
fd8516a2-b465-4c28-a850-e32537c0dfda
96893b91-b25d-4f30-b419-7f6699787f3d

DIPLOMĂ DE ONOARE

Dr. în istorie, cercetător științific coordonator Lidia PRISAC, șefa Arhivei Științifice Centrale a AȘM din subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova, în contextul Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor din domeniul Științei, marcată anual la 11 februarie, a fost distinsă cu Diploma de Onoare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în semn de recunoștință și apreciere a activității prodigioase, precum și a contribuției substanțiale la dezvoltarea științei.

908a4fa0-c2d3-475a-8bb8-713fc715ee19
8b5c2fa5-5d1d-458c-8c6e-09e5439bed61
531c88f0-1e0a-4d98-a889-36d7be476c55
9e29063b-9b12-4306-830a-025085565927

PERSONALITĂȚI

Scriitoarea Olga Căpățână, autoare a șapte romane, textieră, filantroapă, veterană a războiului sovieto-afghan (1979–1989) și a celui de la Nistru (1992), fondatoarea Editurii C ʼ Arte, vorbește despre civilizația orientală și cea occidentală, despre comunicarea dintre generații, literatură, poezie. Secvență din Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova, 13 februarie 2024.
e89cda4c-befb-48f4-b5f8-c2c2d059ed3b

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).
viber_image_2024-02-08_09-24-01-350

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; redactor științific: Boris Boguș ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : fot color. – (Colecţia “Legendele sportului moldovenesc”, ISBN 978-9975-3044-2-9).
viber_image_2024-02-08_09-23-21-903

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

VI. Avram IANCU (1824-1872)
CN_2024_page-0346

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Avram IANCU (1824-1872). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 346. ISSN 1857-1557.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Latinitate_Romanitate_2023_2.pdf

viber_image_2024-02-05_12-50-29-086

DISTINCȚIE OLIMPICĂ

La 26 ianuarie 2024, în cadrul evenimentului „Cina Olimpică 2024”, desfășurată sub egida Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova, dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV a fost distins cu Medalia „Meritul Olimpic”.
Decorația a fost înmânată de campioana olimpică Larisa POPOVA, prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV este coordonator/responsabil de ediție și coautor al colecției „Legendele sportului moldovenesc” apărută în cadrul Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. În această colecție, inițiată în anul 2015, au fost editate trei lucrări consacrate campionilor olimpici din Republica Moldova: Tudor CASAPU (haltere, Barcelona, 1992), Nicolae JURAVSCHI (dublu campion, canoe, Seul, 1988) și Larisa POPOVA (canotaj academic, Moscova, 1980).

1
2
3
4
viber_image_2024-01-21_12-10-09-475

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

V. Alexandru Marghiloman (1854-1925)

CN_2024_page-0051

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Alexandru Marghiloman (1854-1925). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 51. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914)
CN_2024_page-0049

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914. În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 49. ISSN 1857-1557.

ISTORIE

Foaie de titlu a publicației Unirea. Revista elevilor Liceului de Băieţi nr. 3 „Alexandru Donici” /fondată de elevii clasei a V-a, anul şcolar 1932–1933, Chişinău, Tipografia Băncii Centrale Cooperative, an. I, nr. 3, 1933, p. 1.
Unirea_Revista

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf?fbclid=IwAR35DGZSFOFeed3o_Jl4XlmQ5s5npnVr45iEUv00P1v1rAaDfIICHhZwUr8

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Anatoli Kovarski (1904-1974)

CN_2024_page-0045
CN_2024_page-0046
CN_2024_page-0047

Sursă: Malcoci, Iulia; Xenofontov, Ion Valer. Anatoli Kovarski (1904-1974). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

III. Vasile Bârcă (1884-1949)
CN_2024_page-0021
CN_2024_page-0022

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Vasile Bârcă (1884-1949). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

II. Prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică. Popas aniversar

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Gheorghe Postică (1954). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 44-45. ISSN 1857-1557.

CN_2024_page-0044
CN_2024_page-0045

REPERELE ANULUI OLIMPIC 2024

Colecția de aur „Legendele sportului moldovenesc”

viber_image_2024-01-21_12-10-09-475

1. Tudor Casapu, eternul campion /red. șt.: Constantin Manolache; resp. ed.: Ion Xenofontov; coord.: Elena Baban; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercet. Enciclopedice. Ed. a 2-a, rev. şi ad. Chișinău, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), 2015. – 287 p. : fot color. – (Colecția „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.
2. Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil / Ed., coord. de proiect: Constantin Manolache; red. şt. şi coord. vol.: Boris Boguş; resp. ed.: Ion V. Xenofontov; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercetări Enciclopedice. Chişinău, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), 2017. – 496 p. : fot color. – (Colecția „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3131-6-2.
3. Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; red. șt.: Boris Boguș ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : fot color. – (Colecţia „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.

ISTORIE

LUMEA DE ALTĂDATĂ A CHIȘINĂULUI INTERBELIC

88. Bulat
Foto: Eleganță și rafinament în stilul vestimentar al citadinilor. Profesoara de liceu Maria Bulat și fratele ei, Alexe Bulat, șeful Serviciului Poștal al mun. Chișinău, pe str. Alexandru cel Bun, 1938.

Vezi: https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2023/12/4_Prisac.pdf?fbclid=IwAR18ZdFm_CpOeudl-9cUl9GT_Gzx-r6urEOhpUI2ZAp6uye-2lDrT6-w8ew

Lansarea Calendarului Național 2024

La 16 ianuarie 2024, în Sala „Alexei Rău” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM) a avut loc lansarea volumului enciclopedico-bibliografic „Calendarul Național 2024”[1]. Evenimentul științifico-cultural a fost moderat de dna Veronica Borș, director adjunct al BNRM, coordonatoarea publicației. Domnia sa a menționat: cartea lansată cuprinde peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, precum și informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale, comemorative, profesionale și sărbători, care vor fi marcate în anul în care am intrat. La acest important volum au muncit Doamnele Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță, dr. Elena Varzari precum și acad. Andrei Eșanu (președinte al Colegiului de redacție), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac, Eugenia Bejan, dr. Andrei Corobceanu, dr. Iulia Malcoci.

În cadrul evenimentului a vorbit dl academician Andrei Eșanu, care a făcut o prezentare generală a muncii colectivului de autori asupra acestui proiect științific și de informare: în volum au fost incluse nume ale personalităților ce au contribuit la dezvoltarea culturii, științei, sportului etc. în Spațiul Românesc și care, în 2024 împlinesc date „rotunde”. Au fort, de asemenea, incluse evenimente importante din trecutul poporului nostru. De ex., împlinirea a 35 de ani de la declararea limbii române (atunci „moldovenești”) ca limbă oficială a statului Republica Moldova (RM) și revenirea șa grafia latină.

La microfon a fost invitat conf. univ. dr. dl Vasile Șoimaru, deputat PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), care a avut cuvinte alese de apreciere înaltă a Calendarului Național, l-a amintit pe regretatul scriitor și om de cultură Vlad Pohilă, colaborator activ al Calendarului Național și a atins probleme stringente referitoare la biblioteci și bibliotecari/bibliotecare, între altele – la mizerabila salarizare pe care o au de la Statul R. Moldova.

Scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu a vorbit frumos despre BNRM, „un cămin primitor”, în care domnia sa a citit mult, inclusiv literatura română, stocată într-un depozit special al bibliotecii (era în anii comunismului sovietic).

Poeta, scriitoarea și publicista Nina Josu a vorbit despre săptămânalul „Literatura și Arta” (apare din octombrie 1954), despre rolul excepțional avut de redactorul-șef al publicației Nicolae Dabija, despre rolul săptămânalului în trezirea conștiinței naționale a românilor basarabeni și la Mișcarea de Renaștere Națională.

Scurt, la subiect, a vorbit regizoarea și scenarista Leontina Vatamanu (n. 1974).

În încheiere: Calendarul Național 2024 este rezultatul unui efort susținut, depus de colaboratoarele BNRM și a altor autori implicați. Volumul lansat este un instrument de lucru util nu doar istoricilor, ci și tuturor oamenilor de cultură, nu numai din RM, ci și din Spațiul Românesc în ansamblu. Calendarul Național 2024 (ca, de altfel și celelalte calendare din anii trecuți) este o „carte de vizită” nu doar a BNRM, ci și a RM în ansamblu!

Am așteptat ca la acest eveniment să fie prezent un reprezentant al Ministerului Culturii, BNRM făcând parte din organigrama acestei instituții. Nu că ministrul Culturii a fost absent, dar absenți au fost funcționari mai mărunți ai instituției respective (deși au avut invitații!).

BNRM este o instituție fundamentală de cultură și știință a RM. Este un centru de informare mult mai competentă și mai puternică decât Wikipedia! Asta pentru că colaboratoarele BNRM cunosc bine informațiile referitoare la orice subiect de interes public. În competiție cu Internetul BNRM iese învingătoare. Nu vă luați după aparențe, după slaba prezență a cititorilor în sălile de lectură, excelent amenajate (nu ca pe timpul rușilor sovietici). Școala adevărată se face la bibliotecă. Inclusiv, și în primul rând, la BNRM. În plus BNRM a devenit un centru în care se desfășoară evenimente prilejuite de diverse aniversări, comemorări etc. Și toate acestea în condițiile unei salarizări proaste, remarcate chiar și de dl Vasile Șoimaru, deputat PAS.

BNRM este unul din pilonii de bază ai Statului RM. Iată de ce angajații BNRM trebuie ridicați la statutul de funcționari publici, cu salariile respective. Statul RM ar face bine dacă ar oferi BNRM spații noi, confortabile, pentru noile achiziții de carte. Iar funcționarii Statului RM, cel puțin din când în când, să-i treacă pragul (BNRM).

Etc., dar închei aici.

PS. Tirajul Calendarului Național 2024 e de 150 de exemplare. Pentru o astfel de carte e foarte puțin. Puțin pentru că volumul ar trebui nu doar să ajungă în bibliotecile orășenești și raionale, ci și să fie pus în vânzare. Așa e democratic.

Dr. hab., prof. univ.

Anatol Petrencu


[email protected].

16.01.2024

[1] Calendar Național 2024, Chișinău, 2023, 355 p.

Sursă: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3943

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

I. Eroina

CN_2024_page-0038Xenofontov, Ion Valer. Ecaterina Teodoroiu (1894–1917). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 38. ISSN 1857-1557.

EVENIMENT CULTURAL

Lansarea Calendarului Național 2024

În cadrul suitei de evenimente prilejuite de celebrarea Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează lansarea Calendarului Național 2024.

Calendarul Național are un caracter enciclopedic, însumând o serie de nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități reprezentative din Republica Moldova și din întreg spațiul românesc (în special din Țara Moldovei și din România întregită), precum și din cultura și civilizația universală.

În cele 355 de pagini, lucrarea cuprinde descrierea a peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, prezintă informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale aniversare, comemorative, profesionale și sărbători care vor fi celebrate în anul 2024.

Echipa de autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță.

Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, dr. Maxim Melinti, Elena BALINSCHI (secretar).

Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Evenimentul cultural va avea loc la 16 ianuarie 2024, ora 14.00, în Sala de conferințe „A. Rău”, etajul I, blocul central, (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Banner Lansarea Calendar National 2024

Sursă: http://bnrm.md/

ISTORIE

ADMINISTRAȚIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC: TENDINȚE DE MODERNIZARE

11. Primaria 130

Primăria Mun. Chișinău. Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19068

Pentru obținerea unui post de funcționar la una din instituțiile din Chișinău se solicitau următoarele documente: 1) certificatul de șapte clase (Liceul); 2) actul de naștere; 3) Certificatul de bună purtare; 4) Actul de sănătate.
La 12 martie 1919, ministrului-delegat al Guvernului Central în Basarabia i se propunea ca „funcționarii necinstiții și care duc o politică primejdioasă pentru chestia națională să fie înlocuiți de preferință prin basarabeni”.
În contextul în care un funcționar public era învinuit în afaceri penale și era suspendat din funcția sa, nu i se plătea salariul pe timpul suspendării și numai în cazul când era achitat definitiv de judecător era reintegrat în funcția lui și i se plătea salariul pe timpul cât a fost suspendat. Această acțiune i s-a aplicat în octombrie 1923 funcționarului Lvov Gheorghe, agent perceptor comunal, pus sub învinuire de Parchetul Militar.

Condițiile de activitate ale funcționarilor în instituțiile publice au fost considerate precare pentru starea lor de sănătate. Cei mai expuși erau funcționarii de la sediul poștei și cei din Palatul Justiției. Aceste edificii erau considerate „adevărate cuști nearate și pepiniere de boli contagioase, în orașul nostru”. Astfel, poșta deținea recordul în ceea ce privește „insuficiența cubajului, aglomerația funcționarilor și publicului, lipsa de aer și lumină. Într-un astfel de local nu-i de mirare că-și găsesc îmbolnăvirea atâția funcționari derizoriu plătiți, extenuați de muncă zi și noapte!”. La fel, erau expuși bolilor sociale și lucrătorii de la Palatul Justiției unde era „veșnic forfotă de lume, nearat suficient niciodată, cu străvechi scuipători cu nisip și cu-un destul de mare procent de funcționari, magistrați și avocați tuberculizați”.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Administrația Chișinăului interbelic: tendințe de modernizare. În: Conferința „Latinitate, Romanitate, Românitate”. Ediția a VII-a /Coord.: Igor Șarov, Sorin Domițian Șipoș, Gabriel Moisa, Ion Eremia, Igor Bercu, Chișinău-Oradea, Editura „Lexon-Prim”, 2023, pp. 442-464. ISBN: 978-9975-172-14-1.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/442-464.pdf

COLECȚIA „LEGENDELE SPORTULUI MOLDOVENESC”

Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; redactor științific: Boris Boguș ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : foto color. – (Colecţia „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.

Coperta_Popova (1)_page-0001
Larisa_Popova_mic (1)_page-0005
Larisa_Popova_mic (1)_page-0006
Larisa_Popova_mic (1)_page-0007
Larisa_Popova_mic (1)_page-0008
Larisa_Popova_mic (1)_page-0009
Larisa_Popova_mic (1)_page-0010

Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată campioanei olimpice Larisa POPOVA, canotoare, maestră emerită a sportului (1980) la canotaj academic, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Montréal (1976), prima campioană olimpică în istoria Republicii Moldova prin medalia de aur cucerită împreună cu Elena HLOPŢEVA, Belarus, la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980).
Larisa Popova este laureată a Premiului Național în domeniul sportului (2017), decorată cu Ordinul Republicii (2020).
Cartea reprezintă efortul colectiv al celor 28 de autori și contributori la reliefarea atât a vieții private, cât și a celei sportive a Larisei POPOVA, precum și la prezentarea contextului socio- și geopolitic de desfășurare a Jocurilor Olimpice din capitala Uniunii Sovietice, inclusiv starea de spirit în Moldova sovietică în ajunul derulării marelui eveniment sportiv din capitala URSS.
În carte sunt prezentate opinii și omagii ale personalităților din domeniile sportului, culturii, științei, educației dedicate Larisei POPOVA, precum și percepțiile protagonistei despre sport, univers, țară.
Ediția este adresată sportivilor, studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor științifici, precum și unui cerc mai larg de cititori.

***
Книга Лариса ПОПОВА, Великая чемпионка, или Богиня академической гребли Днестра из сборника «Легенды молдавского спорта» посвящена олимпийской чемпионке Ларисе ПОПОВОЙ, гребец, заслуженному мастеру спорта (1980), серебряной призёрке Олимпийских игр в Монреале (1976 г.), первой представительнице молдавского спорта, поднявшейся на высшую ступень олимпийского пьедестала, единственной олимпийской чемпионке среди женщин в истории Республики Молдова, завоевавшей золотую медаль, вместе с Еленой ХЛОПЦЕВОЙ (Минск), на Олимпийских играх в Москве (1980 г.). Является лауреатом Национальной премии в области спорта (2017 г.), кавалером Ордена Республики (2020 г.). Основное внимание в работе уделяется биографии и биобиблиографии выдающейся спортсменки.
В предисловии, книгу представляет двукратный олимпийский чемпион Николае ЖУРАВСКИ.
Преподаватель университета Ася М. ТИМУШ обращается к частной биографии главной героини этой книги: дом, родители, брат, бабушка и дедушка, дошкольная и школьная образовательная среда, спортивный дух, чтения из детства и юности, общественная деятельность, светские и религиозные ритуалы из знакомой среды, этимология и ономастика имени и др.
Исследователи Борис БОГУШ и Ион Валер КСЕНОФОНТОВ, на основе прямых свидетельств, подлинных архивных материалов, изучения прессы и специальной литературы представляют панораму олимпийской биографии Ларисы ПОПОВОЙ. В качестве существенных факторов, повлиявших на особенное увлечение академической греблей, авторы подчеркивают генетическое наследие, выделяют частную, родную, природную, учебную и т.д. среду, которая гармонировала с трудом, талантом, темпераментом и характером личности, обозначивших профессиональный путь выдающейся спортсменки. Ведь биография олимпийской чемпионки является источником вдохновения для моделирования других успешных карьер в направлении олимпийского маршрута. В центре внимания исследования оказались Олимпийские игры в Монреале (1976 г.) и Москве (1980 г.).
В главе Московская Олимпиада (1980). Международный и внутренний контекст исследователи Светлана ЧЕБОТАРЬ и Ион Валер КСЕНОФОНТОВ проанализировали контекст бойкота Олимпийских игр в столице СССР и активизации социалистического блока на этих всемирных соревнованиях; освещение Олимпийских игр в печатных СМИ Кишинева; участие Советской Молдовы в Олимпийских играх, проявившееся в прохождении Олимпийского огня по всей республике, но и в активизации социальной, художественной, экономической сфер, в том числе сферы безопасности и т.д., что было необходимо для поддержания олимпийской инфраструктуры на высоком уровне.
В главе Лариса ПОПОВА – поливалентный мир были представлены: структура характера и личность «золотой стрелы» на водах Тираса (Борис БОГУШ), комплексное исследование личности первой и единственной олимпийской чемпионки в нынешней Республике Молдова (Валериу РОГОЗЕНКО), картина из прошлого, но и из настоящего об олимпийской чемпионке (Андрей ПРОДАН), значение олимпийской победы (Николае АМБРОСИ), значимость реки Днестр во пути главной героини к Олиму (Леонид БУЖОР), этиконравственные характеристики спортсменки (Григоре ПОПОВИЧ), резонанс имени в мировом спорте (Анна АЛЕШИНА [ПАСОХА], воспоминания из-за кулис учебных занятий (Татьяна ДЕРЕВЕНКО).
Деятели спорта, образования, культуры и СМИ приносят различные свидетельства, записи, воспоминания, и посвящения Богине Днестровской академической гребли.
Библиограф-редактор Раиса ВАСИЛАКЕ составила выборочную библиографию о Ларисе ПОПОВОЙ.
Библиография была структурирована следующим образом: рукопись, публикации, интервью, редактор, кадры, электронные ресурсы, олимпийские и государственные награды, призы, трофеи.
Работа завершается галереей иконографических источников, отражающих личную и общественную биографию олимпийской чемпионки Ларисы ПОПОВОЙ.

ISTORIE

LICEUL MILITAR „REGELE FERDINAND I” DIN CHIȘINĂU – „UZINĂ DE ENERGIE NAȚIONALĂ”

74. Liceul Militar 34

Liceul Militar din Chișinău a fost creat împreună cu alte două licee militare din România, prin Înaltul Decret nr. 3613 din 21 august 1919, semnat de regele Ferdinand I. Din perspectiva sistemului de învățământ, liceele militare se subordonau Direcției liceelor militare, iar din punct de vedere administrativ – corpurilor de armată în raza cărora se aflau. În cazul Liceului Militar din Chișinău, acesta se subordona Corpului III de Armată. La mijlocul anilor ʼ30, directorul liceelor militare era generalul Dumitru Marțian, iar generalul S. Ion Demetrescu era subdirector.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău – „uzină de energie națională”. În: Gândirea Militară Românească. Lucrările conferinței științifice internaționale de studii de securitate și știință militară „Reziliență, dezvoltarea capabilităților militare și cooperare la nivelul NATO-UE pentru realizarea unei strategii a securității la Marea Neagră”, organizată de Statul-Major al Apărării, Ediția a V-a, 2023, 14–16 noiembrie 2023, București, 2023, pp. 582-591. Print: ISSN 2668-7410, ISSN-L 2668-7410. Online: ISSN 2668-7623, ISSN-L 2668-7410.
XENOFONTOV

https://gmr.mapn.ro/webroot/fileslib/upload/files/arhiva%20GMR/2023%20gmr/Proceedings%202023/XENOFONTOV.pdf