14 OCTOMBRIE – HRAMUL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

SISTEMUL DE APROVIZIONARE CU APĂ AL CHIȘINĂULUI INTERBELIC

46. Fantana arteziana

Aflat în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, baza mun. Chișinău a fost formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca 1 150 m sub nivelul mării. Partea superioară a acestei structuri geologice este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului. De la nord la sud mediul urban este înzestrat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul urbei, au o adâncime de la 2 până la 30 m.
Din perspectivă geologică, Chișinăul se află deasupra unui lac subteran. O groapă săpată la o adâncime de un metru te putea duce spre surse de ape generând, deseori, igrasie pe pereții caselor și inundând pivnițele. În pofida acestei constatări, nu se putea vorbi de cantitatea și calitatea apei din oraș. Apele de suprafață nu puteau fi utilizate, deoarece în ele se revărsau dejecțiile și diferite resturi menajere. La fel, în izvoarele subterane pătrundeau mizeria din gospodăriile citadinilor. Chișinăul avea 49 de fântâni arteziene și ordinare.

Foto: Fântâna arteziană nr. 3 din mun. Chișinău.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Sistemul de aprovizionare cu apă al Chișinăului interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (174), 2023, pp. 24-31. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi:

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2023/08/04_I_V_Xenofondov.pdf

RĂZBOIUL ÎN LITERATURĂ ȘI ARTĂ

„La război ești pe jumătate om și pe jumătate animal sălbatic…”

Svetlana Aleksievici, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2015),
fragment din cartea „Războiul nu are chip de femeie”
Fotofixare: Graffiti Art, Chișinău. Foto: IVX, 12 octombrie 2023
viber_image_2023-10-13_22-27-16-511

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Luni, 2 octombrie 2023, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, Ivan Duminică, cel mai tânăr doctor habilitat în istorie din Republica Moldova (35 de ani), a fost încadrat în cohorta cercetătorilor științifici seniori. Ivan Duminica este autor a șase monografii, sute de articole științifice, participări la zeci de manifestări științifice naționale și internaționale, autor de simboluri heraldice. Doctorul în istorie Andrei Prohin afirmă despre Ivan Duminica că este „cercetătorul fără Duminici”. Pentru elaborarea materialelor științifice, Ivan Duminica studiază ani de zile în arhive, biblioteci, se documentează la fața locului (de visu). Scrie și vorbește fluent în limbile română, bulgară, rusă și engleză. Mai nou, este și autorul unui volum de poezie. Este o personalitate carismatică. Inteligența nativă îi permite să discute, atât cu un copil, persoană în etate, academician, călugăr, sătean, cât și cu un conducător de stat. Are un simț rafinat al umorului. Odată i s-a oferit în dar un set de dame și șah și a spus că iubește damele!

IVX

viber_image_2023-10-04_23-07-05-591

DONAȚIE BIBLIOTECII ȘTIINȚIFICE (INSTITUT) „ANDREI LUPAN” A UNIVERSITĂȚII DE STAT DIN MOLDOVA

Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și libertate. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru; ref. șt.: Demir Dragnev, Sorin Domițian Șipoș, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, 295 p. ISBN 978-9975-3454-5-3.

viber_image_2023-09-25_11-09-54-214

FOTOISTORIA

Înmormântarea unei bătrâne din Poienița Voinii, jud. Hunedoara. Foto: D. Galloway, 1926. Arhiva foto-document a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.

380064008_10161317507189697_1160010181907479109_n (1)

PATRIMONIU

Poarta a treia a Cetății Alba Carolina construită între 1715 și 1738 în stil baroc. Foto în amurg. Fotogrtafie: IVX, 22 septembrie 2023

378508220_10161316322039697_2257506290970236734_n

LECTURI

viber_image_2023-09-19_08-52-14-746

Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine. Lilana Corobca în dialog cu Radu Negrescu-Șuțu. București: Corint Books, 2019 480 p. ISBN 978-606-793-642-1.

Asemenea crenguței uscate, lipsite de frumusețe, transformată însă într-o bijuterie botanică, în urma înzestrării cu cristale, se pare că dialogul scriitoarei și cercetătoarei Liliana Corobca cu poetul, genealogistul, pictorul amator Radu Negrescu-Șuțu, plecat în exil din cauza regimului comunist, deși abordează subiecte dificile, incomode, ale unei perioade nebuloase, gradual, prinde conturul unui tablou polimorf.
Cititorul surprinde polemici socratice, poetice, filosofice, discuții despre cenzură și autocenzură. Se prezintă o viziune din interior a exilului românesc. Transcendent unui narativ al cotidianului banal oferă explicații pe dimensiunea unui univers în universuri.
IVX

LECTURI

ETERNUL ÎNDRĂGOSTIT

Poezia lui Vitalie Gaiceanu este alchimia diferitor stări. De data aceasta e starea agitată a unui etern îndrăgostit care se rupe de lumea existențială (materială) și evadează în neant cu iubita sa. Iubita mai este nimită muză, regină, crăiasă, zână, tânără, preafrumoasă, mireasă, soție, lumină, dulce inimioară, primăvara, ea, tu. Dihotomismul este al celor doi artiști, al creatorului mixt – unul îl crează pe celălalt. Este reflecția în oglindă a fiecăruia în parte („Să înflorim ca două flori”). E singuraticul în căutarea ființei dragi configurat spre final „în două stele”. Geografia parcursă de amorizați este una imensă: de la galaxii de aur și până la Ungheni…
Universul poetic este tacticos aranjat pe substratul teluricului, al habitatului aflat în deplină armonie cu sensul evadării din cotidian și transcenderii spre/din dincolo. Dialogul este în monolog, iar monologul este o reflecție a trăirilor sublime cu ființa iubită, redescoperită prin alter ego. Versul poetului transcende spre esența ontogonică, cea a dorului.
Coloritul poetic e unul încărcat și marcat de imagini de: purificare (ghiocel, fulgi de nea, lacrimă), contemplare (monolog, gânduri, romanticul singuratic, melancolicul), contraste (cer-pământ, vară-iarnă, noaptea sumbră-scânteie de lumină, zâmbetul plânge), metafizică (fata-floare), gastronomie (cafeaua), metafore (curg cuvinte, ochi de foc, metafore ce înfloresc), tranzit existențial (nucul), rațional („hipotalamusul s-apinde”), emoțional (afecțiune), carnal („ne măsurăm cu buze corpul”, orgasm), comunicațional (scrisori), războinic (ostașii, haita), suferință (simnt, lăcrimioara, durere).
Lugimea versurilor este una mică (3 strofe), medie (5 strofe) însă poate ajunge și cote uriașe (110 catrene!).
Cel de-al treilea volum de poezie a lui Vitalie Gaiceanu – marcat simbolic de trinitatea de cuvinte „Dor de tine” – marchează un salt uriaș spre lumea îndrăgostăților. Este doar lumea lor! Una plină de sensibilități și de taine. Da, în timp cei doi devin trei:
„Doar tu și eu
Și anii cei
Când ne iubeam ca niște zei”.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

ISTORIE

293-300_3_page-0001
293-300_3_page-0002
293-300_3_page-0003
293-300_3_page-0004
293-300_3_page-0005
293-300_3_page-0006
293-300_3_page-0007
293-300_3_page-0008

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, O instituție de învățământ elitistă: „Liceul Țăranilor”. În: Conferința „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, Moldova, 7 iunie 2023, Cahul, Tipografia „CentroGrafic” SRL, 2023, Vol.10, Partea II, pp. 293-300. ISSN: 2587-3563. ISSN: 2587-3571.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf

SPORT

În 2006 a fost inaugurat Stadionul FC „Zimbru” din Chișinău, care corespunde tuturor cerințelor stipulate de Federația Internațională a Asociaților de Fotbal (FIFA) și Uniunii Europene a Asociaților de Fotbal (UEFA). Foto: IVX, 12 septembrie 2023.

viber_image_2023-09-13_10-24-36-545

ISTORIE

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Creștinismul social în Basarabia interbelică. În: Art, theology and civilization in the Romanian monastic spaces – From monastery schools to theological schools / coord.: Cristinel Ioja, Daniela Popescu, Nicolae M. Tang, Tiberiu Ardelean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaic”, 2023, pp. 76-86. ISBN 978-606-37-1776-5. ISBN 978-973-752-913-8.

Simpozion UNESCO web final_page-0076
Simpozion UNESCO web final_page-0077
Simpozion UNESCO web final_page-0078
Simpozion UNESCO web final_page-0079
Simpozion UNESCO web final_page-0080
Simpozion UNESCO web final_page-0081
Simpozion UNESCO web final_page-0082
Simpozion UNESCO web final_page-0083
Simpozion UNESCO web final_page-0084
Simpozion UNESCO web final_page-0085
154. Masa pentru saraci
Masă pentru săraci la Asociația „În numele lui Hristos”.
Simpozion UNESCO web final_page-0086

ISTORIE

ACTIVITATEA UZINEI ELECTRICE DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Uzina Electrică din Chișinău a fost construită în 1909. Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău a continuat și după Unirea Basarabiei cu România, potrivit noilor denumiri de străzi din anii 1920 fiind localizată în centrul urbei, pe str. General Broșteanu, nr. 58, amplasament considerat neavantajos în contextul în care edificiile din vecinătatea întreprinderii electrotehnice erau mereu zguduite de trepidațiile ce le producea aceasta. În urma unor procese juridice, Primăria Chișinău a fost nevoită să plătească despăgubiri majore pentru daunele materiale, iar uzina a fost obligată să renunțe la două motoare din cele 10. Din această cauză, la mijlocul anilor 1920 se căutau soluții de construcție a unei noi uzine la periferia orașului.

Foto: Noul motor de 840 HP instalat la Uzina Electrică, cca 1935.
42. Noul motor

Xenofontov Ion Valer, Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău în perioada postbelică. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (69), 2023, pp. 131-139.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/131-139_12.pdf

NATURA

Copacul secular „Populus alba L” din preajma Castelului Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023

12.

PICTURĂ

Valentina Brâncoveanu, Fereastra trecutului, 49 X 35, u.p., 1995. Expoziție de pictură (1 iunie – 31 august 2023). Biblioteca Națională a Republicii Moldova
366076300_10161229617874697_2547631096412694926_n

LIRICĂ IMPERIALĂ

PUTEREA SĂNĂTĂȚII

MAXIM_Limba-turco-osmana-Curs-practic_1984_page-0270

„În ochii lumii, nimic nu-i mai de preţ ca puterea,
Dar mai presus chiar și de-o putere mondială
E-o clipă de sănătate…”

Versuri de Kanuni Sultan Süleyman (1520-1566)
(Traducere după Mihai Maxim)

RSS MOLDOVENEASCĂ

REZINA: PROBLEMA SPAȚIULUI LOCATIV

În anul 1979 în centrul raional Rezina au fost construite cinci case cu 85 de apartamente la prețul de 535 000 ruble. Era un spațiu mai mult decât insuficient comparativ cu solicitările „oamenilor muncii”. Norma sovietică prevedea oferirea a 6 m2 pentru o persoană. La mijlocul anilor 1980, autoritățile centrale erau inundate cu scrisori de la persoane care așteptau mai mult de un deceniu ca să li se ofere spațiu locativ.
Foto: imagini din Rezina, 1984. Sursă: Agenția Națională a Arhivelor, Direcția Generală a Arhivelor Naționale

Dr. Ion Valer XENOFONTOV

viber_image_2023-07-11_23-19-58-850
viber_image_2023-07-11_23-20-12-329 - Copy

PATRIMONIU

Muzeul de Arheologie și Etnologie, 1980. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a AȘM.

Notă istorică:
Conform Dispoziției nr. 216-p din 11 iulie 1979 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești clădirea cu o suprafață totală de 1477 m2, estimată la un preț de 223,5 mii ruble, aflată pe str. N. Gogol (în prezent, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni), nr. 35, a trecut de la balanța Ministerului Culturii al RSS Moldovenești la cea a Academiei de Științe a RSS Moldovenești.viber_image_2023-08-01_17-39-42-624
viber_image_2023-08-01_17-38-56-903

26 IULIE 1980 – LARISA POPOVA DEVINE PRIMA ȘI UNICA CAMPIOANĂ OLIMPICĂ DIN MOLDOVA

Larisa Popova s-a născut la 9 aprilie 1957 în orașul Tiraspol într-o familie de muncitori. Mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității au constituit factori esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță.
La 26 iulie 1980, Larisa Popova împreună cu Elena Hlopțeva (Belarus) au fost medaliate cu aur la Jocurile Olimpice de la Moscova la schif dublu, fiind singura medalie cucerită de canotorii sovietici la Olimpiadă. Totodată, canotoarele au stabilit un nou record al canalului Krîlatskoe.
La cea de-a XXII-a ediție a Olimpiadei de la Mosciva, principalele concurente ale canotoarelor sovietice erau sportivele din RDG (campioanele lumii în anul 1979), România, Bulgaria (campionii Olimpiadei-76), Polonia și Ungaria. Favoritele cursei olimpice erau sportivele din Leipzig Cornelia Linzze și Haydi Westfell, ambele aveau câte 21 de ani și făceau parte din același echipaj mai bine de doi ani, fiind campioane mondiale.
În fața unui public format din 19 000 de spectatori, startul final la disciplina olimpică de canotaj academic a fost dat în dimineața zilei de 26 iulie 1980. Era a opta zi a Olimpiadei. Pentru luna lui cuptor, timpul era deosebit de răcors, fiind înregistrate 16-17 ºC. La toate acesta s-a mai adăugat și un vânt puternic, o ploiță și valurile neliniștite ale canalului Krîlatskoe. Suporterii se aflau sub o paradă de umbrele colorate.
Clasamentul echipajelor câștigătoare a fost hotărât în ultimele două secunde și jumătate: Dubloul Popova–Hlopțeva au oprit cronometru la indicele 3 min.16,27 s; echipajul Linzze–Westfell la 3 min. 17,63 s, lăsându-le pe pozia a treia pe româncele Homeghi–Roșca-Răcilă (3 min. 18,91). Pe locul patru s-a plasat Bulgaria – 3 min. 23,14 s. Pe poziția cinci – Polonia – 3 min. 27,25 s. A șasa barcă a aparținut Ungariei – 3 min. 35,70 s.
Astfel, putem constata faptul că la Olimpiada-80 la proba sportivă de canotaj academic dublu s-a ajuns la o îmbunătățire substanțială a performanțelor comparative cu Olimpiada-76. Pentru comparația, la Olimpiada de la Montréal (1976) au fost obținute următoarele rezultate: 1. Bulgaria – 3 min. 44,36 s. 2. RDG – 3 min. 47,86 s. 3. URSS (Leonora Kaminskaite și Genovate Ramoșkene) – 3 min. 49,93 s. 4. Norvegia – 3 min. 52,18 s. 5. SUA – 3 min. 58,25 s. 6. Canada – 4 min. 06,23 s.
Ajunse la final, cele două canotoare sovietice au oferit publicului entuziasmat un spectacol plin de emoții și de afectivitate umană: „Obosită de efortul maxim Larisa Popova și-a aplecat capul pe genunchii prietenii sale de echipă, iar Elena Hlopțeva și-a îmbrățișat colega mai experimentată”.

Dr., prof. univ. Boris BOGUȘ
Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

din partea stîngă la dreaptă (echipa Germaniei - argint, echipa US -aur, echipa României - bronz).

Premianții Olimpiadei-80 la disciplina sportivă canotaj academic, proba schif dublu. De la stânga la dreapta: echipa RDG (medalia de argint), echipa URSS (medalia de aur), echipa României (medalia de bronz). Arhiva privată Larisa Popova

1 C

Victoria olimpică a dubloului Popova-Hlopțeva anunțată a doua zi pe prima pagină a ziarului „Sovetskii sport” nr. 172 (9991), duminică, 27 iulie 1980.

17834337_10155266055959697_939779811780693646_o

Campioana olimpică Larisa Popova împreună cu partenera belarusă Elena Hlopţev, 23 septembrie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov

CHIȘINĂUL INTERBELIC

Cel de-al doilea oraș (după numărul populației) al României interbelice, în str. Alexandru cel Bun
se înfățișează o urbă occidentală.

Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19057
8. Str. Alexandru cel Bun 160

JAPCA, MĂNĂSTIREA REZISTENȚEI

„Călugării dacă au o scârbă, numai la Dumnezeu aleargă”.
(Egumena Parascheva, stareța Mănăstirii Japca)

viber_image_2023-07-16_12-47-33-546

Foto: Secvență din cimitirul lăcașului monahal Japca. Foto: IVX, 13 iulie 2023

JUSTIȚIA MEMORIEI

Expoziția „Basarabeni în Gulag. Destine frânte din colecția Agenției Naționale a Arhivelor” reprezintă expresia muzeului în aer liber (fiind amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău) ce îmbină artefactul istoric, documentul, cartea, sonorizarea, video, mediul ostil, intemperia etc., cu justiția memoriei. Pe 11 iulie, între orele 13:00 și 16:30 am discutat cu un public divers: tineri, mame cu copii, bunici cu nepoți, turiști, urmași ai deportaților, deportați, profesori, studenți, carabinieri. Unii dintre deportați au fost asistați de specialiștii Agenției Naționale a Arhivelor pentru a se familiariza cu dosarul părinților, bunicilor.

Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

viber_image_2023-07-11_22-36-17-360
viber_image_2023-07-11_22-36-21-742
viber_image_2023-07-11_22-36-24-958
viber_image_2023-07-11_22-37-07-119
viber_image_2023-07-11_22-36-53-837
viber_image_2023-07-11_22-36-29-372
viber_image_2023-07-11_22-36-31-679
viber_image_2023-07-11_22-36-38-160
viber_image_2023-07-11_23-12-00-451
viber_image_2023-07-11_22-36-40-478

BIOGRAFII ȘTIINȚIFICE

ION JARCUŢCHI (1948–2014): ISTORIC AL EPOCII MODERNE ȘI CRONICAR AL ȘTIINȚEI

12401808_10153905063694697_4151300720963634815_o

Ion Jarcuţchi s-a născut la 29 iunie 1948 în satul Bocșa (Risipeni), raionul Fălești, într-o familie de țărani-colhoznici. Mama Ecaterina și tata Ion, părinți a trei băieți – Ion, Gheorghe și Tudor –, erau oameni axați pe valori ale muncii fizice, cu un bun simț al datoriei civice și morale. Anul 1948, anul nașterii lui Ion Jarcuțchi, a fost puternic marcat de urmările pe care au avut a le îndura sătenii – al foametei organizate de sovietici (foametecid) în anii 1946–1947, al deportărilor staliniste și al colectivizării.
Colegii care au activat alături de Ion Jarcuțchi au scos în evidență profilul său complex de personalitate: „Dispune de bune capacități organizatorice”; „Serios, harnic și ambițios în realizarea cercetărilor științifice. […] disciplinat, este respectat de colegi”; „De seriozitatea Domniei sale ne-am convins şi noi în vara anului 1969, când am fost împreună la lucrările de construcţie din Kazahstan, unde s-a manifestat ca o persoană harnică şi disciplinată. Anume, aceste două calităţi remarcabile îl vor caracteriza pe Ion Jarcuţchi peste tot unde va activa şi îl vor ajuta să facă o carieră frumoasă”.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, „Ion Jarcuţchi (1948–2014): istoric al Epocii Moderne și cronicar al științei”. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (68), 2023, pp. 114-123.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

DONAȚIE DE CĂRȚI

Dr. hab. Cosmin Budeancă a oferit Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova o nouă donație de cărți. Anterior, cercetătorul științific de la București a mai donat seturi de publicații Bibliotecii. Mulțumim!!!

viber_image_2023-06-27_14-00-17-559

OLIMPIADA DE LA MONTRÉAL (1976) ÎN IMAGINI

Colecționar de insigne și timbre poștale, călătorind timp de 30 de ani prin lume, vizitând toate capitalele Olimpiadelor de vară. De data aceasta a fost surprins la cea de-a XXI-a Olimpiadă din „țara frunzei de arțar” de Dumitru Coval, primul ziarist moldovean acreditat la Olimpiadă.

348649165_10161109745394697_8507534974004433565_n

ROMANUL „DUBLULUI AUTOR”

353098342_186169671073282_4945237254215216309_n

Lucrarea „Maestrul și Makarenko. Roman științific” (2023) este elaborată de scriitoarea și de cercetătoarea Liliana Corobca. Deopotrivă, „ambele” autoare îmi sunt dragi. Dacă romanciera a acționat asupra paroxismului emoțional, sensibilităților creative, atunci cercetătoarea m-a temperat; s-a apropiat mai degrabă de spirtul hegelean, al triadei „teză-antiteză-sinteză”.
Subiectul este unul dihotomic: unul ancorat în „laboratorul (re)educațional” al secolului XX, de sorginte stalinistă, și altul al judecății divine, post-existențiale. Temporalitatea este jonglată cu dibăcie prin diferite regimuri ideologice însă corelate armonios cu linii de subiect aflate deseori în antiteze existențiale. Polemicile, controversele, intrigile etc., constituie acea osatură ce ține în suspans cititorul, surprins deseori de inversațiile de situații. Coloritul lucrării este întreținut de elemente simbolice (motanul, carul), paralele (Bulgakov versus Makarenko) ș.a.
Romanul științific al „dublului autor” ni se prezintă drept o ficțiune a realității, dar și o realitate a ficțiunii.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

ISTORIA ȘTIINȚEI

UN SAVANT SUB TREI REGIMURI: ACADEMICIANUL NICOLAE CORLĂTEANU (1915–2005)

Academicianul Nicolae Corlăteanu s-a născut la 14/27 mai 1915 în satul Caracui, judeţul Chişinău (azi raionul Hânceşti), Basarabia, Imperiul Rus În Fişa personală, completată la 26 septembrie 1946, scrie că este «молдаванин» (moldovean) şi provine dintr-o familie de ţărani, care până la revoluţie se ocupau de activităţi agricole. Referitor la ocupaţiile părinţilor după revoluţie nu scrie nimic. În Autobiografia sa notează că părinţii săi aveau 6 ha de pământ, imobil, considerăm obţinut în urma reformei agrare.

Fondator al şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova a publicat cca 600 de lucrări ştiinţifice (monografii, studii, dicţionare, programe didactice, manuale, crestomaţii) şi alte zeci şi zeci de articole în periodice.

A contribuit la pregătirea cadrelor de înaltă calificare. Sub îndrumarea sa 28 de persoane au susţinut teza de doctorat şi 18 – teza de doctor habilitat în filologie. A fost un om de litere cu o temeinică pregătire profesională în domeniul filologiei române.

Mii de specialişti au trecut şcoala universitară a academicianului Nicolae Corlăteanu, fiind elogiat de numeroşii săi discipoli. Printre aceştia se numără academicianul Haralambie Corbu (1930–2021), membrul corespondent Anatol Ciobanu (1934–2016), dr. hab. Anatol Eremia, dr. Maria Cosniceanu ş.a.

Sursă: Iulia Malcoci, Ion Valer Xenofontov, Un savant sub trei regimuri: academicianul Nicolae Corlăteanu (1915–2005). În: Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism. Conferință națională cu participare internațională. Ediția a 2-a, Chișinău, 14–16 octombrie 2021 /Coord.: Liliana Rotaru, Chișinău, Lexon-Prim, 2023, pp. 133-149. ISBN 978-9975-163-90-3.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/133-149.pdf

download

TEATRU

PIESA „TAKE (ION MOCANU), IANKE (VITALIE RUSU) ȘI CADÂR (NICOALE GHEREG)” scrisă în anul 1932 de Victor Ion Popa și jucată cu măiestrie de actorii de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” pune în discuție problemele politice ale societății românești interbelice. Se prezintă și soluția cea mai eficientă: indeferent de etnie/națonalitate, credință trebuie să rămânem OAMENI.
FELICITĂRI ACTORILOR! FELICITĂRI SPECTATORILOR!

Foto: IVX, 15 iunie 2023

352846409_1998541177159519_6367368909548790939_n

MOLDOVA ÎN EUROPA SPORTIVĂ

Proiectul editorial „O istorie a sportului în Europa în 100 de obiecte” constituie o inițiativă pan-europeană la care au participat 110 autori din 39 de state.
După lungi dezbateri, argumentări, redactări au fost identificate 100 de obiecte reprezentative ale diversității sportului, jocurilor sportive și ale educației fizice din Europa. Cartea reprezintă o primă încercare de a crea o istorie caleidoscopică a sportului european prin intermediul culturii sale materiale bogate.
Lucrarea a apărut la editura germană Arlete Verlag, fiind coordonată de Daphne Bolz și Michael Kruger.
Republica Moldova este prezentată în această lucrare cu un singur obiect. Este vorba de compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”, simbol al unei performanțe olimpice unice, o operă artistică și o piesă-trofeu acordată sportivilor la proba caiac-canoe din Republica Moldova. De notat că această lucrare valoroasă este prezentă și pe coperta cărții.
Lucrarea îi reprezintă pe sportivii de performanță Nicolae Juravschi (născut la 8 august 1964, satul Chrcăiești, raionul Căușeni, RSS Moldovenească) și Victor Reneiski (născut la 24 ianuarie 1967, Babruysk, RSS Bielorusă). Tandemul sportiv a cucerit două medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Seul, Coreea de Sud (1988), canoe dublu, probele 500 m și 1 000 m și medalia de argint (prima medalie de argint din istoria recentă a Republicii Moldova) la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA (1996), la canoe dublu, proba 500 m. La fel, Nicolae Juravschi și Victor Reneiski au obținut de opt ori titlul de campioni mondiali și de zece ori ai URSS.  În anii 1989–1991 cei patru canoiști sovietici – Nicolae Juravschi, Victor Reneiski, Iuri Gurin și Valeri Veșko, supranumiți „cei patru muschetari” – au fost campioni invincibili în lume. Cu rezultatul de 1.30,210 minute obținut la Moscova în 1989, imbatabilii sunt până în prezent în topul ierarhiei mondiale a rezultatelor tuturor timpurilor la proba canoe patru 500 m, bărbați (ocupă poziția nr. 2), și rezultatul 3.15,760 minute la canoe patru 1 000 m, bărbați (ocupă poziția nr. 5), în pofida faptului că bărcile la canoe între timp au fost modernizate.
Pornind de la enunțul că Nicolae Juravschi și Victor Reneiski sunt simboluri ale sportului de performanță mondială și națională, în contextul aniversării a 50 de ani de la nașterea lui Nicolae Juravschi (2014), în semn de omagiu al tandemului legendar, Vladislav Rojnov, maestru internațional al sportului, a conceput un cadou artistic original, apelând la un autor de referință, pe măsura celor sculptați. Tot, canoistul filantrop Vladislav Rojnov a jucat un rol important în asigurarea logistică a dubloului Nicolae Juravschi și Victor Remeiski pentru pregătirile la Olimpiada din Atlanta (1996), fiind unul dintre cei care și în prezent susține material sportivii canoiști din Republica Moldova.
Autorul Veaceslav Jiglițchi, cel care a realizat compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” este un nume consacrat în domeniul artei. Este autorul unor sculpturi de bronz aflate în colecțiile particulare ale unor lideri mondiali (Nicolas Sarkozy), ale unor interpreți de talie mondială (Toto Cutugno) ș.a. V. Jiglițchi este autorul trofeelor Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova „Excelența Olimpică” și „Sportul și Femeia” (2015). La dezvelirea lucrărilor executate de sculptorul V. Jiglițchi participă șefi de state, ambasadori, oameni de cultură ș.a.
Compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”, realizată în urma mai multor schițe-portret (varianta finală a fost promovată de Vl. Rojnov), reprezintă imaginea în bronz a celui mai titrat tandem olimpic din Republica Moldova. Autorul a surprins simbolic canoiștii în plină acțiune de ghidare a bărcii. Sportivii, stând în genunchi, conduc cu ajutorul pagaielor canoea. Mișcarea grațioasă și plastică a corpului redă concentrare, spirit de observație, luciditate, planificare mentală, memorie motrice, coordonare, tehnicitate, tenacitate etc. Este realitatea pe care ne-a prezentat-o elocvent N. Juravschi într-un interviu: „Caiac-canoea este o probă destul de dificilă din punctul de vedere al volumului de efort, tehnicității, concurenței…”. Locul și spațiul de acțiune al probei sportive este reflectat cu elocvență de ambarcațiunea cu care N. Juravschi și V. Reneiski au parcurs zeci de mii de kilometri la stagiile de pregătire sportivă și cea care i-a adus pe culmile olimpice și consacrării mondiale. Cercurile olimpice, de pe partea laterală a sculpturii, reflectate la baza ambarcațiunii, poziționate între cei doi mari sportivi, contextualizează universul olimpic al vâslașilor. „Cei trei” – Nicolae Juravschi, Victor Reneiski și ambarcațiunea – reprezintă triada segmentată comportamental, însă coagulată într-un tot întreg.
Sculptura a fost elaborată pe baza materialelor foto existente, deoarece a fost executată ca o lucrare surpriză pentru Nicolae Juravschi. După cum a afirmat V. Jeglițchi, nici nu a fost nevoie de ședințe foto suplimentare, deoarece cei doi sportivi „sunt într-o formă fizică bună până în prezent, puțin s-au schimbat în timp. A fost elaborată în baza arhivei foto a lui Vladislav Rojnov”. Artistul afirmă că niciodată n-a mai executat o lucrare de acest gen, nu știa cum arată o canoe, o pagaie, fiind ajutat în această privință de Vl. Rojnov, care a adus chiar o canoe în atelierul de creație al sculptorului. O fotografie nu poate oferi imaginea multidimensională a ambarcațiunii.
La realizarea lucrării, V. Jiglițchi a fost asistat de soția sa, Tatiana (la fel sculptor) și profesorul său, Veaceslav Zaițev. În activitățile logistice și tehnice de realizare a lucrării artistice au mai fost implicați și cei 12 angajați ai atelierului de creație.
Sculptura are o greutate de 15 kg, lungimea – 43 cm și înălțimea – 32 cm. Are inscripționată lateral semnătura sculptorului Veaceslav Jiglițchi.
Compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” a fost recunoscută și apreciată de Comitetul Internațional Olimpic drept o lucrare de înaltă valoare artistică și simbolică. Acest fapt a fost materializat prin înmânarea Trofeului Comitetului Internațional Olimpic „Sport et Art / Sport and Art” sculptorului V. Jiglițchi, în același an de executare a lucrării.
Începând din anul 2015 replici ale acestei sculpturi (mai mici ca dimensiune), realizate la fel în atelierul sculptorului V. Jiglețchi, sunt oferite în calitate de trofee învingătorilor Regatei Internaționale de Caiac-Canoe „Golden Canoe: Juravschi and Victor Reneiski”, organizate anual în capitala Republicii Moldova, în cadrul festivității Olimpic Eco Fest. În primul an, de exemplu, au fost oferite 16 trofee.
Originalul compoziției sculpturale „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” se păstrează în muzeul privat al familiei Juravschi, care se află în casa familiei din sectorul Centru al municipiului Chișinău.

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, The sculpture Nicolae Juravschi and Victor Reneiski, the Olympic Doubles’ by Veaceslav Jigliţchi. În: A History of Sport in Europe in 100 objects /Daphné Bolz & Michael Krüger (Eds.), Arlete Verlag, 2023, pp. 420-423, ISBN 978-3-96423-107-9.

Credit foto: dr. Pompiliu Nicolae Constantin, Cornel Josan.

348912360_1032826347996538_2617802085414512832_n
100Objekte_Inh_221207b_doppelseitig_page-0208

LECTURI

„FRAIERUL”: ROMANUL ADOLESCENTULUI

După „Rebela” (2018), povestea adolescentei din zilele noastre, scriitoarea Claudia Partole abordează și tema adolescentului, în „Fraierul” (2021).
Este vorba de un roman-confesiune îmbinat cu elemente de psihologie, pedagogie, medicină, conflictologie. „Fraierul” depășește nivelul de inteligență al semenilor, își ajută colegii în susținerea evaluărilor (mai mult însă pentru a-și potoli propriul egou!) însă este și un mare singuratic. Se simte evitat de colegi, neînțeles de părinți. E un suferind al dragostei. Devine ținta „băieților răi”, care profită pe deplin de naivitatea acestuia, ceea ce generează, în final, un accident soldat cu moartea clinică.
Romanul pătrunde în cele mai intime gânduri și acțiuni ale unei ființe aflate în căutări. Abordează mai multe subiecte inerente unei societăți: a drogurilor, parveniților în societate, a mediocrităților versus celor inteligenți însă lipsiți de un pragmatism ajustat la „noile timpuri”. Sunt tratate și problemele de ecologie (catastrofa nucleară de la Cernobîl), război (a celui mai extins război dus de Uniunea Sovietică, cel din „țara munților”, Afghanistan). Din vizor nu scapă nici tema inițierilor intime, a primelor experiențe de sexualitate.
Autoarea ne propune o carte destinată nu doar minorilor, ci și adulților, bunicilor, străbunicilor. Este o pistă de la care pornesc concomitent mai multe dialoguri menținute atât pe dimensiune orizontală (cu reprezentații aceleiași generații), cât și pe cea verticală (discuții între părinți, bunici). Aceste convorbiri sunt animate de interpretări, contradicții, sfaturi, monologuri, dialoguri toate însă converg spre subiectul cărții – în înțelegerea adolescentului. Până la urmă autoarea oferă un sfat prețios care și reprezintă chintesența lucrării: „Fiecare trebuie să-și caute lumea sa, iar dacă n-o găsește, e bine să și-o croiască singur”.

Dr., conf.univ. Ion Valer XENOFONTOV

viber_image_2023-06-03_22-03-23-488

Covorul „Kotovski”. Executat în anul 1979. Foto: IVX, 27 mai 2023

345288520_800200481489533_3182969413918690880_n

MOLDOVA EUROPEANĂ

„Cu Moldova, Europa va fi mai puternica”.
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Piața Marii Adunări Naționale, 21 mai 2023.
Foto: IVX

345229151_988572842507517_5457056596326774589_n