Author Archives: admin

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Casa părintească a academicianului Mihai Popovici din satul Podoima, azi raionul Camenca, Republica Moldova. A fost edificată de bunici, în anul 1928. În curte (partea stângă) se construia fântâna, care are 21 m adâncime. În partea dreaptă a casei se vede un fragment din fostul stat-major al grănicerilor, care păzeau hotarul URSS cu cel al României. Casa, aflată în proximitatea fluviului Nistru, este protejată din toate părțile de stânci. Atașamentul față de cuibul părintesc este redat în textul viitorului academician de pe verso fotografiei făcute de M. Popovici: „Căsuța în care mi-am petrecut cea mai mare parte a tinereței mele ușoare, căsuța care totdeauna mă încălzea și mă bucura cu ce putea. Fotografiată în ajunul iernii anului 1956”. Arhiva privată a acad. Mihai. Popovici. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00308.

00308

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Mihai Popovici felicitat cu ocazia zilei de naștere de acad. Gheorghe Rusnac și dr. hab. Constantin Manolache din partea colectivului Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 30 octombrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00307.

POPOVICI, Mihai (n. 29.10.1942, s. Podoima, r-nul Camenca) – medic, domeniul ştiinţific: cardiologie. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

 

00307

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Teza de doctor (doctor habilitat) în științe biologice (în volum de 880 p.) susținută în 1965 de Lidia P. Spassky (conducător științific: acad. K.I. Skriabin), soția acad. Alexei Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 4 septembrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00299

00299

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Dumitru Erhan (stânga), doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, cercetător științific principal, discipolul acad. Al. Spassky, și doctor în biologie, conf. cerc. Ștefan Rusu (discipolul prof. D. Erhan), șeful Laboratorului de parazitologie și helmintologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, în fostul birou al acad. Al. Spassky. Foto: I.V. Xenofontov, 5 septembrie 2017. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00298

 

5

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Hotărârea nr. 325 din 1 august 1961 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești privind numirea lui Alexei Spassky în calitate de membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Prezentată de dr. hab. D. Erhan. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00295

00295

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie de-a vikingilor. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

IMG_5705

 

Cetățuie (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

1. Echimauti sec IX-X neg Muz Etno nr 30892 Apud Hincu Drevneiie pam 1987 p51469

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Diploma eliberată pe numele lui Alexei Spassky, absolvent al Facultății de Biologie a Institutului Pedagogic din or. Gorki. Prezentată de dr. hab. D. Erhan.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00292

SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00292

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Toma Simion, anii 1970. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00289

Simion TOMA (30 august 1936, s. Mârzaci, azi r-nul Orhei – 11 noiembrie 2015) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie şi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru co­respondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00289

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Eva Gudumac, una dintre puținele doamne membre ale Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00288

Eva GUDUMAC (n. 6 mai 1941, s. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca) – medic, domeniul ştiinţific: chirurgie pediatrică. Doctor habilitat în medicină (1986), profesor universitar (1987). Membru corespondent (2000) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00288

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Boris Gaina (al doilea din stânga), personalitatea anului 1993 în lume în domeniul oenologiei, în regatul vinului, anii 1990 (I). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00286

Boris GAINA (n. 17 august 1947, s. Chiţcanii Vechi, r-nul Teleneşti) – oenolog, domeniul ştiinţific: biotehnologia alimentară şi tehnologia vitivinicolă. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1992). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00286

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Canoistul Victor Reneiski, împreună cu partenerul său de ambarcațiune Nicolae Juravschi, au câştigat două medalii de aur la Olimpiada din 1988 de la Seul, Coreea de Sud, în componenţa echipei URSS, şi o medalie de argint la Olimpiada din 1996 de la Atlanta, SUA, în componenţa echipei Republicii Moldova. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 septembrie 2016

IMG_2922

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Biserica  „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Carahasani, rn. Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 8 august 2017

Notă: Potrivit Recensământului general din 1897, în Carahasani locuiau 1 473 de oameni, 1 454 dintre aceștia erau creștini ortodocși. Numărul mare de creștini a generat edificarea,  lângă vechiul lăcaș de cult, în anii 1903–1906, a bisericii de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Acest lăcaș sfânt funcționează neîntrerupt de la fondare. În 1941, președintele sovietului sătesc Anisim Ceaicovschi a respins ordinul de a distruge podeaua bisericii și de a arde cărțile sfinte. Pentru aceste acțiuni a fost omorât. În perioada sovietică biserica era frecventată de creștini din tot raionul. În 1973, de exemplu, în lăcașul sfânt s-au botezat 225 de suflete și s-au oficiat 54 de cununii. Din anul 1999, parohul instituției religioase este Valeriu Cușcenco, născut la 25 martie 1966 în satul Răscăieții Noi. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț (1993). IVX

 

IMG_2797

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Ședința grupului de lucru pentru elaborarea concepției ediției enciclopedice „Mănăstirile și schiturile din Republica Moldova”. Mănăstirea Curchi. De la stânga la dreapta: acad. Ion Tighineanu, acad. Teodor Furdui, acad. Gheorghe Duca, m. c. Mariana Șlapac, dr. Constantin Manolache, Mihai Vieru, cerc. Valentina Eșanu, acad. Andrei Eșanu, dr. Vadim Cheibaș, ÎPS Vladimir ș.a. Foto: Ion Vârțanu, 7 iunie 2011. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000283

00283

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

O întrunire a trei președinți de academii – a Ucrainei, Belarusului și Moldovei: acad. B. Paton, N. Borisevici și I. Grosul. Se discută posibilitățile de coordonare ale celor trei forumuri științifice. Anul 1975. Arhiva privată a Ludmilei Grosul. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000281

00281