Author Archives: admin

Enciclopedia de economie şi drept economic

Enciclopedia de economie şi drept economic / Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea
de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; alcătuitori: Alexandru
Armeanic [et al.] ; editor: Constantin Manolache ; redactori științifici: Grigore Belostecinic,
Valeriu Cuşnir. – Chişinău : [S. n.], 2023 ([Blitz Poligraf]). – 472 p.
Bibliogr.: p. 472. – [300] ex.
ISBN 978-9975-62-652-1.
Enciclopedie de economie_PRINT

Enciclopedia Moldovei. Registrul general de termeni

Enciclopedia Moldovei. Registrul general de termeni / Ministerul Educației şi Cercetării al
Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan” ;
colegiul ştiinţifico-redacţional: Constantin Manolache (redactor-şef) [et al.] ; alcătuitori: Constantin
Manolache [et al.] ; editor: Constantin Manolache. – Chişinău : [Biblioteca Științifică (Institut)], 2023
([Blitz Poligraf]). – 988 p.
[300] ex.
ISBN 978-9975-62-653-8.
EM_Registrul general_2023 PRINT

Matematica : Registrul tematic adnotat

Matematica : Registrul tematic adnotat / Ministerul Educației şi Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan” ; alcătuitori: Constantin Manolache [et al.] ; editor: Constantin Manolache. – Chişinău : [S. n.], 2023 ([Blitz Poligraf]). – 108 p. – (Enciclopedia Moldovei, ISBN 978-9975-62-632-3 ; 1).
[80] ex.
ISBN 978-9975-62-643-9.
01_registrul matematica

ARTA FILMULUI

„Constantin de Basarabia” (un film de Constantin Rusu).
Eveniment găzduit de TeleFilm Chișinău şi Tersite Film la Cinematograful „Odeon”.
Pe scenă, protagonistul filmului documentar Constantin Rusu și echipa TeleFilm Chișinău.

– Nici Constantin de Basarabia, nici Constantin de Italia;
– În căutarea propriei identități;
– În căutarea rădăcinii;
– Decodificarea;
– O poveste adevărată.

viber_image_2024-10-04_21-24-43-972

TEATRU

Secvență din piesa „Storcătorul de fructe” în regia lui Vitalie Drucec. Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 1 octombrie 2024
– peștera din oameni;
-strigătul taciturnului.
– spectacolul vieții.
viber_image_2024-10-01_20-11-18-241

LANSARE DE CARTE LA BUDAPESTA

La 25 septembrie 2024, Arhiva Istorică a Serviciilor Secrete de Stat din Ungaria (instituție aflată sub egida Parlamentului din Budapesta) și Editura Zrínyi au lansat lucrarea „Războiul din Afganistan (1979–1989)” a doctorului în istorie, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova Ion Valer Xenofontov.
În limba română, lucrarea dedicată celui mai extins război purtat de Uniunea Sovietică a apărut în două ediții la Editura „Lumen” din Iași (2010; 2020). Traducerea monografiei din limba română în limba maghiară a fost realizată de cercetătorul István Bandi, prezent în ultimii ani la mai multe evenimente științifice și științifico-didactice organizate de Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.
Sala de protocol a Arhivei Istorice ale Serviciilor Securității Statului a fost arhiplină cu cititori dornici să participe la un eveniment științific de rezonanță.
Discursuri referitoare la subiectele abordate în monografie au fost susținute de dr. Gergő Bendegúz Cseh, director general al Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de Stat, dr. Zoltán Oszkár Szőts, director de marketing al Editurii Zrínyi. Cartea a fost elogiată de dr. general-locotenent Romulusz Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Ungariei, care a subliniat importanța lucrării în înțelegerea esenței conflictului și mentalității afgane.
Autorul, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și traducătorul István Bandi, și-au împărtășit publicului gândurile cu privire la cartea ce abordează războiul sovieto-afgan prin prisma memoriilor veteranilor din RSS Moldovenească.
Manifestarea s-a finalizat cu un discurs rostit de Oleg Țulea, ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria, care a subliniat valoarea colaborării academice internaționale.
Lansarea de carte a fost moderată de István Papp, șeful Departamentului Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de Stat, iar participanții nu au putut să rateze niciun gând grație interpretării de înaltă calitate a domnului Tibor Szász.
La 26 septembrie 2024, cercetătorii științifici Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac și István Bandi au fost primiți de ambasadorul Oleg Țulea la sediul Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria.
2
Oleg Țulea, dr. Ion Valer Xenofontov, István Bandi, dr. Szőts Zoltán Oszkár, dr. Ruszin-Szendi Romulusz és dr. Cseh Gergő Bendegúz.
3
István Bandi, Oleg Țulea, Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac.
4
5

TEATRU

Secvență din piesa „Grădina de sticlă” după Tatiana Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 29 septembrie 2024
– O posibilă transformare a Lastocikăi în Grâu;
– Despre trecutul care ne macină prezentul, despre prezentul care ne macină viitorul.
viber_image_2024-09-29_21-16-28-652

ISTORIA RECENTĂ

CTITORI ȘI BINEFĂCĂTORI AI MĂNĂSTIRII MARTA ȘI MARIA (S. HAGIMUS, RAIONUL CĂUȘENI)
IMG_8405

Comunitatea religioasă Mănăstirea cu hramul Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova este amplasată în partea de sud și de sud-est a Republicii Moldova. Se află la 75 km de mun. Chișinău, cca 10 km de centrul raional Căușeni, la 400 m de traseul Căușeni-Tighina, în apropierea s. Hagimus. Edificarea complexului monahal Hagimus constituie o operă complexă a mai mult credincioși, care și-au adus aportul material și moral la zidirea mănăstirii. În lista ctitorilor trebuie pusă obștea monahală a Mănăstirii Noul Neamț, diriguită de Prea Sfințitul Dorimedont, întreaga comunitate a călugăriților de la Hagimis îndrumată de protoiereul Andrei Cotruță. Au contribuit financiar mai mulți credincioși din diverse localități ale Republicii Moldova, unii dorind chiar să rămână în anonimat. Au ajutat material locuitorii din Hagimus, Tocuz, Tănătari, Feștelița, Căușeni ș.a. După mai multe căutări, ctitori ai complexului monahal au fost identificați de părintelui Andrei, duhovnicul Mănăstirii Hagimus. Din perspectiva ariei geografice,
aceștia sunt din România și Federația Rusă.

Foto și text: Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/127a.pdf

TEATRU

Secvență din piesa „Antologia dispariției” (regie: Radu Afrim).
Distribuție: Firea lui Cuza se mărită de Lorina Bălteanu. Foto: IVX, 22 septembrie 2024
Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași.
viber_image_2024-09-22_13-55-53-500

ARTĂ

viber_image_2024-09-22_10-21-56-583
Liviu Șoptelea. Dialog între doi îngeri, acrilic, pânză, 100 x 100 cm, 2024, Iași

PREZENTARE DE CARTE

Profesorul universitar Anatol Petrencu prezentă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova lucrarea elaborată de 28 de autori dedicată unicei Campoane Olimpice din spațiul actual al Republicii Moldova Larisa Popova.
De la stânga la dreapta: profesorul universitar Anatol Petrencu (referent științific al lucrării), Campioana Olimpică Larisa Popova, secretarul de stat în domeniul sportului și tineretului Sergiu Gurin (coautor al cărții) și profesorul universitar Boris Boguș (redactorul științific și coautor al volumului). Foto: Vitalie Gaiceanu, 21 septembrie 2024.
460588341_26782029051441841_8276489208372747182_n

DIDACTICA ASTRONOMIEI

460726903_1059250716205570_4106255186124020120_n (1)

Sursă: Iulia Malcoci, Rolul astronomiei ca disciplină de studiu. În: Făclia. Săptămânal de informație și opinie a pedagogilor și copiilor, nr. 30 (3810), vineri, 20 septembrie 2024, p. 6.

INVITATIE LA DIALOG ÎN CONTEXTUL ZILELOR EUROPENE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL

Joi, 19 septembrie, la Academia de Științe a Moldovei se va desfășura cea de-a 10-a ediție a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine” („Cultural heritage of yesterday – implications in the development of tomorrow’s society”). Evenimentul este organizat în perioada 19-20 septembrie în contextul Zilelor europene ale patrimoniului cultural.

Activitățile pe secțiuni științifice, ateliere de lucru se vor desfășura în data de joi, 19 septembrie, începând cu ora 14.00, și vineri, 20 septembrie, de la ora 10.00.

Ateliere:
Arta și mitopoetica orașului în context național şi international și Abordări contemporane în educație – dr. Natalia PROCOP ([email protected]), dr., conf. univ. Larisa SADOVEI ([email protected]).
Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice – dr. habil., prof. Nicoleta VORNICU ([email protected]).
Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale – dr. Diana DEMENTIEVA ([email protected]).
Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală – dr. Marina MIRON ([email protected]) și Folk decorative and applied art: problems of research, representation and accounting of authentic artifacts – dr. hab. Оlena FEDORCHUK ([email protected]).
Știința istorică între provocări și perspective – dr. Liliana ROTARU ([email protected]).
Atelier Istoria științei din Republica Moldova – dr. Ion V. XENOFONTOV ([email protected]).

Atelier Sportul în viața noastră: personalități și performanțe – Sergiu GURIN ([email protected]).

Orașul Bălți: istorie, memorie și patrimoniu – dr., conf. univ. Ludmila D. COJOCARU ([email protected]).
Promovarea patrimoniului prin turism: oportunități și perspective – dr. Viorel MIRON ([email protected]).
Design: istorie și modernitate – dr. Liliana PLATON ([email protected]).
Științe exacte și inginerești în serviciul patrimoniului cultural – dr. Mirela ZALTARIOV ([email protected]).
Tradiție și evoluții în știința juridică națională – dr. hab. Rodica CIOBANU ([email protected]).
Sănătate: condiție primordială a dezvoltării durabile a societății – dr. Alina FERDOHLEB ([email protected]).

SECȚIUNEA
Știința istorică: între provocare și perspective
Historical science between challenges and perspectives
Vineri, 20 septembrie, ora 14.00. AULA 530,
Universitatea de Stat din Moldova (str. A. Mateevici 60)

https://meet.google.com/fwg-bvjw-nsb

Lansare de carte: Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru /Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova; redactor științific: Boris Boguș; coordonator: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.]; bibliograf: Raisa Vasilache. Chişinău: Lexon-Prim, 2023. 341 p.: fot color. (Colecţia „Legendele sportului moldovenesc”, ISBN 978-9975-3044-2-9. Prezintă: dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU (USM)

Programul integral al conferinței:

program site_actualizat

ISTORIA ȘTIINȚEI

PROFESORUL BLAJIN

459364358_1053360640127911_1671118683591677194_n

Sursă: Iulia Malcoci, Ion Valer Xenofontov, Cercetător și cultivator al limbii române: Anatol Ciobanu (1934-2016). În: Făclia. Săptămânal de informație și opinie a pedagogilor și copiilor, nr. 29 (3809), vineri, 13 septembrie 2024, p. 5.

APARIȚIE EDITORIALĂ

Лариса Попова – Великая Чемпионка, или Богиня академической гребли с берегов Днестра / Министерство образования и исследований Республики Молдова, Государственный университет Молдовы, Центр энциклопедических исследований научной библиотеки (института) “Андрей Лупан”, Национальный олимпийский и спортивный комитет Республики Молдова ; научный редактор: Борис Богуш ; координатор: Ион Валер Ксенофонтов ; научные рецензенты: Константин Манолаке [и др.] ; библиограф: Раиса Василаке ; перевод с румынского и адаптация: Андрей Продан. – Кишинэу : Lexon-Prim, 2024. – 369, [3] p. : fot. color. – (Легенды молдавского спорта, ISBN 978-9975-172-79-0). Rez. paral.: lb. rom., engl., fr., etc. – Bibliogr.: p. 258-312. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-80-6.

Coperta_Popova_rus (1)_page-0001

Работа из коллекции «Легенды молдавского спорта» посвящена Олимпийской чемпионке Ларисе ПОПОВОЙ, гребчихе, заслуженному мастеру спорта по академической гребле (1980), серебряной призерке Олимпийских игр в Монреале (1976), первой олимпийской чемпионке в истории Республики Молдова, завоевавшей золотую медаль вместе с Еленой Хлопцевой (Беларусь) на Олимпийских играх в Москве (1980). Лауреат Национальной премии в области спорта (2017), награжденная орденом Республики (2020).
В книге представлены общественные мнения и воспоминания деятелей спорта, культуры, науки, образования, посвященные Ларисе ПОПОВОЙ, а также личные мнения главной героини о спорте, стране и Вселенной.
Издание адресовано спортсменам, студентам, магистрантам, докторантам, научным сотрудникам, а также широкому кругу читателей.

PATRIMONIU

Sighișoara. Turnul Cizmarilor. Datează din timpuri mai vechi însă forma actuală și-a căpătat-o din anul 1681. Foto: IVX, 6 septembrie 2024.
viber_image_2024-09-13_11-07-09-810

ISTORIA RECENTĂ

Participarea României în Misiunea Internațională din Afganistan

Romanian_TAB-77_Armored_Personnel_Carriers_in_Afghanistan.JPEG
Un convoi americano-român în Afganistan

Din cei 60.000 de militari români care au participat la misiuni și operații internaționale începând cu anul 1994, 32.000 de persoane au fost implicate în misiunile din Afganistan (a șasea poziție ca număr de militari).
Implicarea în aceste misiuni a reprezentat, pentru România, o probă a angajamentului față de sistemul de securitate internațională din care face parte statul român și a sacrificiilor pe care este dispus să le facă în calitate de parte a noilor structuri în care s-a integrat. Dimensiunea inestimabilă a acestui sacrificiu constă în pierderile umane: în Afganistan au căzut la datorie 29 de militari români (primul din acest șir a fost sublocotenentul Iosif Silviu Fogorași, căzut la 11 noiembrie 2002, iar ultimul – sublocotenentul Ciprian-Ștefan Polschi, care și-a pierdut viața la 5 septembrie 2019) și 227 au fost răniți. În Afganistan și-au pierdut viața nu doar militari, ci și reprezentanți ai personalului civil.
Se estimează că, între 2004 și 2020, România a exportat în Afganistan tehnică militară în valoare de 83 mil. euro, adică, în medie, circa 5 mil. euro pe an. Apogeul l-a constituit anul 2011, cu o valoare totală a exporturilor de cca 19,3 mil. euro (fiind exportate 529 de mitraliere pe trepied, 75 de puști cu lunetă, piese de schimb, cartușe și zale pentru mitraliere, 30 de autocamioane militare).
Participarea României în misiunea internațională din Afganistan a reprezentat un motiv adițional pentru SUA să sprijine aderarea ei la NATO, majorând, totodată, prestigiul internațional al statului român.

Sursă: Ion Valer Xenofontov. Participarea României în misiunea internațională din Afganistan. În: Cohorta. Revistă de istorie militară, nr. 1, 2023, pp. 136-142
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/136-142_33.pdf

PATRIMONIU

Fântâna cetății Rupea. A fost edificată în jurul anului 1613 și are o adâncime de 41 m. Foto: IVX, 6 septembrie 2024.
viber_image_2024-09-10_09-53-17-198

CHIȘINĂUL INTERBELIC

ACTIVITATEA SERVICIULUI CENTRAL DE SIGURANȚĂ DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Serviciul de Siguranță a fost una din primele instituții ale statului român create la Chișinău după Unire. Obiectivul major al activității Siguranței ținea de identificarea și neutralizarea mișcării subversive bolșevice activizate în capitala Basarabiei.
În anul 1925, şeful Siguranţei din Basarabia Zaharia (Zinovie) Huzărescu (numit în această funcție la 6 iulie 1920) a editat la Atelierele Imprimeriei Statului din Chişinău lucrarea „Mişcarea subversivă în Basarabia”.

145. Zaharia
Zaharia Husărescu, inspector general al Siguranței Statului din Basarabia

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, Lidia PRISAC, Activitatea Serviciului Central de Siguranță din Chișinăul interbelic. În: Cohorta. Revistă de istorie militară, nr. 2, 2023, pp. 85-97.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/85-97_2.pdf

ATITUDINI

Declarația Congresului Național al Istoricilor Români privind susținerea intergării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Noi, participanții la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 27-31 august 2024, specialiști în domeniul studierii trecutului, afirmăm că istoria trebuie să fie o forță edificatoare a societății, o punte de înțelegere și apropiere între popoare, un îndemn la acțiune pentru asigurarea păcii și a progresului social.
Denunțăm practicile de falsificare și denaturare a trecutului ca mijloc de justificare a războiului agresiv purtat de Rusia împotriva poporului și statului ucrainean. Istoria ne învață că orice cedare constituie doar un îndemn pentru noi agresiuni, care ar putea să meargă dincolo de Ucraina spre alte state, inclusiv spre Republica Moldova; de aceea, este datoria noastră comună să ajutăm victimele să respingă agresiunea.
Congresul Național al Istoricilor Români susține parcursul european al Republicii Moldova și îndeamnă cetățenii să participe la Referendumul din 20 octombrie 2024 și să susțină integrarea Republicii Moldova în familia unită a popoarelor europene.
Experiența istorică a României este deosebit de relevantă pentru mizele opțiunii pe care o au de făcut cetățenii Republicii Moldova. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost o șansă istorică de progres economico-social și de asigurare a protecției împotriva oricăror amenințări externe. Pentru cetățenii Republicii Moldova, confirmarea susținerii pentru aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o opțiune fermă pentru progres economico-social, pentru bunăstare, pentru valorile europene și consolidarea propriei securități.

CNIR, Chișinău-Suceava,
30 august 2024

Sursă: https://usm.md/?p=30954…