Author Archives: admin

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Iachim Grosul (unicul din rândul trei), președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961–1976), la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS, 9-14 decembrie 1963. Kremlin,  Moscova. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00524

00524

ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI ION TODERAȘ

(Per aspera ad astra)

Motto: „Viaţa însăşi este magie, iar dacă nu crezi asta,

măcar încearcă să o trăieşti ca pe ceva magic”.

Albert Einstein (1879–1955), fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1921)

„Viața este o ciudataă comedie care amestecă împreună și dureri

și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns”.

 Alexandru Macedonski (1854–1920), poetul rondelurilor,

membru post-mortem al Academiei Române (2006)

 

Academicianul Ion Toderaș este fondatorul şcolii Biogeochimia ecofiziologică a animalelor, care a deschis noi frontiere vizând fundamentarea unor principii necunoscute antecedent în cuantificarea funcţionării populaţiilor de animale în ecosistemele acvatice şi cele terestre. A pregătit 10 doctori habilitaţi şi 30 doctori în ştiinţe. Este autor a circa 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 25 de monografii publicate în ţară şi peste hotare, coautor a 46 de brevete de invenție.

4

Cercetători științifici de la Institutul de Zoologie al AȘM în discuții referitoare la „Cartea Roșie a Republicii Moldova”, ediția a doua, 2001. De la stânga: profesorul universitar Andrei Munteanu, membru corespondent Ion Toderaș, doctorul Mircea Vicol, doctorul habilitat Anatol David, doctorul habilitat Dumitru Erhan, doctorul habilitat Valeriu Derjanschi. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00053

Savantul Ion Toderaș este cunoscut în mediul științific drept o personalitate sobră, echilibrată, întotdeauna cu o poziție fermă, argumentată și bine conturată în problemele cardinale ale managementului academic. În mediul privat, într-o atmosferă distinsă, cu rudele și prietenii se prezintă ca un om bine dispus, plin de vorbe înaripate, uneori pus pe glume… Din amintirile celor trei surori (lelea Elena, Dora, mezina Veruța) și ale fratelui mai mic Dumitru, desprindem crâmpeie inedite din biografia privată a notoriului zoolog. Omul de știință își amintește cu mult drag de copilărie și de micile șotii, pe care le comentează cu o vorbă din bătrâni: „copil cuminte și babă frumoasă nu există”.

5

 Ion Toderaș analizând strategic programul de activitate pentru anii 2014–2018 în calitate de candidat la postul de director al Institutului de Zoologie al AȘM, 2014. Foto: Eugenia Tofan

  1. Tata academicianului Ion Toderaș, Chirică Ion Toderaș (20.10.1921–05.02.2005), era un „om vesel și isteț”, sufletul petrecerilor, nu-i plăceau oamenii ursuzi și bârfitori. Avea „patru clase românești” și nu-l întrecea nimeni la capitolul cultură generală și vorbe de duh. Găsea replici spirituale la orice expresie. Învățătorii din școala medie din Logănești îl ocoleau „pentru a evita încurcătura cu înțeleptul satului”. Odată a intrat chiar în polemici socratice cu poetul Iulian Filip, oaspete de onoare la Logănești. Chirică Ion Toderaș avea un bagaj bogat de exemple de înțelepciunea populară încât sătenii îl numeau „Ion Creangă de Logănești”. Făcea zilnic naveta, pe jos, la serviciu, aflat la o depărtare de 4-5 km de casă. Consuma o mâncare modestă și practic nu a fost bolnav. Nu avea încredere în nimeni ca să-i lucreze ogorul privat.

1

Chirică Toderaș (tatăl acad. Ion Toderaș), Mihai Toderaș (fratele tatei) și Alexandru (?) în armata română. Arhiva privată Ion Toderaș

2. Mama, Maria Mihail Toderaș (15.01.1924–18.01.1995) nu avea școală, însă avea o înțelepciune nativă, își iubea familia și avea grijă să nu le lipsească nimic copiilor. Vorba mamei despre sănătate și pace în țară și acuma este laitmotivul vieții copiilor. Academicianul Ion Toderaș a împrumutat armonios aceste calități native de la părinți.

2

Ion Toderaș cu feciorul Alexandru la Baza de Odihnă „Știința” a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Satul Nikolaevka (Balabanovka), raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată), 1980. Arhiva privată Ion Toderaș

3. Viitorul academician a trecut prin mari greutăți pentru a ajunge la realizările arhicunoscute de toată lumea. Mama vindea câte o desagă de varză pentru a întreține cheltuielile studentului, iar tata muncea câte o vară întreagă ca să aducă o mașină de lemne pentru a crea condiții elementare tinerei familii Toderaș, care sta în gazdă la Chișinău.

3

Portretul acad. Ion Toderaș la 50 de ani, executat de nepotul Nicolae Catan. Arhiva privată Ion Toderaș

4. Cunoscuții îl descriu pe academicianul Ion Toderaș ca pe un om dependent de muncă („workaholism”). Veruța, sora mai mică a savantului, își amintește: „Numai la lucru stătea, venea acasă, ca să plece… Mama zicea că trebuie să se mai oprească din munci. Deseori era lipsă de la evenimentele de familie: nunți, cumetrii, botezuri…”

5. În copilărie, frații Ion și Dumitru Toderaș deseori improvizau în gospodărie. Odată au încercat să pregătească, după exemplul mamei, niște plăcinte. Lucrul la bucătărie le-a fost însă încurcat de o pisică șireată, care a răsturnat vasul cu amestecul de făină și apă și a reușit să „picteze” cu aluat toată casa… și perdelele, și așternutul de pe jos, și păretarele… Sărmana mama… abia a putut salva băieții de furia justițiară a tatei.

6. O tradiție de familie, în ziua de Crăciun, a fraților Ion și Dumitru era vânătoarea de vrăbii. Acestea erau fripte la foc și constituiau un deliciu la masa de sărbătoare a întregii familii…

7. Pentru oamenii apropiați, academicianul Ion Toderaș este considerat un exemplu de disciplină. Surorile consideră că ordinea spartană creată de fratele lor renumit pot fi considerate „elemente extrase din perimetrul vieții cazone”. Abia sosit acasă, Ion Toderaș își anunța cu grijă familia că trebuie să plece, deoarece îl așteptau noile experimente de laborator…

8. Pe când frații Toderaș învățau la „școala veche”, încercau să trișeze drumul peste podul de peste Cogâlnic. Îl treceau direct. Odată însă s-a întâmplat un mic necaz. Frații n-au reușit să treacă râul, umplându-și cizmele cu apă. În așa stare era dificil să ajungi acasă și să nu fii pedepsit de mama. Colacul de salvare a fost bunica Vera, care a trecut nepoții direct pe cuptor, la cald. Cizmele le-a umplut cu cenușă pentru a se usca, deoarece a doua zi copiii trebuiau să plece la școală. Astfel, bunica și-a salvat nepoții fără a spune despre mica ispravă nimănui.

9. Odată frații Toderaș împreună cu un băiat mai mare pășteau vacile în zona Bucium a satului Logănești. Spre seară au trecut prin pădurea din apropiere. Deodată băiatul a început a țipa ca din gură de șarpe și să arate într-o direcție. Copiii și-au îndreptat ochii spre locul respectiv și li s-a ridicat părul în cap… au văzut un lup… care se orienta spre ei. Copiii s-au ascuns în mijlocul vitelor timorate… însă lupul avea calea lui… spre turma de oi. Drept urmare a acestei situații, s-a decis ca cireada de vite să fie adusă mai devreme acasă.

10. Într-o toamnă elevul Ion Toderaș, aflat la lucrări agricole, și-a fracturat mâna. A stat vreo două luni cu mâna bandajată în ghips. După ce i-a fost extras ghipsul, era necesară o perioadă de recuperare. De masare se ocupa o doamnă în vârstă. Tata a venit cu o idee ingenioasă. A cumpărat un acordeon rusesc (garmoșkă). Ținta a fost atinsă: s-a asigurat un exercițiu benefic al mâinii și, totodată, pacientul s-a învățat a cânta bine. Mai mult ca atât, dexteritățile de muzicant au fost testate cu mare succes, într-o toamnă tardivă și friguroasă, la o nuntă în sat. Munca i-a fost răsplătită pe măsură, căci nuntașii i-au majorat la maximum plata – 10 ruble. Ulterior, cu mare inspirație și talent interpreta melodii la nunți la „dezbrăcatul miresei” și la petrecerile flăcăilor din sat „la armată”. Această situație l-a făcut și pe fratele Dumitru să învețe a cânta la instrumente muzicale… n-a reușit însă să-l întreacă niciodată pe fratele său mai mare, care între timp s-a învățat să interpreteze bine și la chitară.

Ion Valer Xenofontov,

doctor în istorie

 

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-biografia-academicianului-ion-toderas-per-aspera-ad-astra_25097

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Costum pentru rolul actorului Constantin Constantinov (1915-2003) în piesa „Dimitrie Cantemir”. Sala de expoziții a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 9 noiembrie 2018

IMG_4502

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Placa comemorativă „Constantin Constantinov (1915-2003) şi Ecaterina Kazimirova (1921-2012)”. (Mun. Chișinău, str. Alexei Șciusev nr. 71). Foto: IVX, 27 ianuarie 2019

Notă: Placa comemorativă în memoria iluştrilor actori de teatru şi cinema Constantin Constantinov şi Ecaterina Kazimirova a fost instalată la 10 iulie 2018 pe faţada clădirii în care au locuit. Cheltuielile pentru executarea şi instalarea plăcii comemorative au fost asigurate de familia Constantinov şi alte donații. Cei doi actori au stat la bazele constituirii primului teatru dramatic național din spațiul actual al Republicii Moldova.

IMG_5088

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Casa în care au locuit artiștii poporului din Moldova Constantin Constantinov (1915-2003) și Ecaterina Kazimirova (1921-2012). (Mun. Chișinău, str. Alexei Șciusev nr. 71). Foto: IVX, 27 ianuarie 2019
IMG_5090

CARTEA LUNII IANUARIE 2019

Valentin Burlacu, Unirea Basarabiei și recunoașterea ei internațională  /Recenzenți: Gheorghe Cojocaru, Nicolae Enciu, Nicolae Cibotari, Ion Valer Xenofontov, Chișinău, Tipogr. „Cavaioli”, 2018, 394 p. ISBN 978-9975-59-168-3

Proclamarea, la 24 ianuarie 1918, a independenței Republicii Democratice Moldovenești  față de Rusia  a constituit un eveniment extrem de important în viața românilor basarabeni, care a pus începutul unei noi etape a mișcării de renaștere și eliberare națională din ținut. Grație faptului că între Rusia și Basarabia se afla Ucraina independentă, populația a început să înțeleagă că trecutul Basarabiei îi indică altă direcție, în componența României.

Dr. conf. univ. Valentin Burlacu

1

2

 

DIN PATRIMONIUL SPIRITUAL ROMÂNESC

Psaltire, Râmnic, Tipografia Episcopiei, 1784

Însemnări:

F. 1 (jos): Ilie Tuluc

F. 2v-3r : „Sia Sfiataia kniga Mihaila Vasile Dubina”.

F. 3 (jos): „VLupașcu”.

F.  4r -9: „Această Psaltire este a mea dată de la moșu meu Isaia de la Mănăstirea Neamțu la anul 1884 siptimvrie în 15. V. Lupașcu”

F. 10-15: „Această Psaltire este cumpărată de la un evreu în preț de 4 franci la anul 1894 Ma… de semnatul N. Ioanovici”.

Deținător: Biblioteca privată a unei familii din satul Echimăuți, raionul Rezina.

Depistată în timpul cercetărilor de teren la 1 septembrie 2017 în satul Echimăuți, raionul Rezina.

Starea cărții: bună.

 

IMG_5775

CARTEA ANULUI 2018

Cercetătorul Ioan Lisnic este absolvent al Academiei Teologice din Moldova. Este doctor în teologie. A fost hirotonit preot în 1993, iar din 2006 a fost ales și numit în funcția de duhovnic al protopopiei Florești. Este autorul mai multor studii și articole de învățătură creștină și de istorie a Bisericii.

În anul 2018 protoiereul Ioan Lisnic a editat lucrarea „Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste” [1]. În același an, Ioan Lisnic a publicat și un studiu de sinteză referitor la soarta preoților din Basarabia anexată de URSS în urma înțelegerilor din protocolul adițional secret Molotov-Ribbentrop (august 1939)[2] .

3

Protoiereu Ioan Lisnic, Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste. Centenarul Marii Uniri, 1918–2018. Chișinău, Cuvântul ABC, 2018, 330 p.: fig. ISBN 978-9975-3216-1-7

Redactor coordonator al volumului „Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste” este Angela Levința, iar redactor literar – Larisa Erșov. Macheta a fost elaborată de Maria Bondari, iar coperta de Elena Bocancea.

Lucrarea include un Cuvânt-înainte semnat de diaconul, lector universitar, doctor, Vasile M. Demciuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Universitarul menționează faptul că „puterea politică era hotărâtă la acea vreme să extermine orice religie, credința în Dumnezeu era definită drept «opiu pentru popor». Erau dărâmate bisericile de zid, dar nu și Biserica din sufletul oamenilor”[3].

De menționat faptul că tatăl autorului lucrării, preotul Grigore Lisnic (1930–2006), a fost deportat împreună cu soția sa și membrii familiei socrului în Siberia, în localitatea Muhino, rn. Șimanovsk, regiunea Amur. Probabil, intuim, de aici rezidă și metafizica lucrării, de a prezenta destinul părinților condamnați fără vină, deoarece autorul este „descendent dintr-o familie de slujitori care au suferit în urma prigoanelor din secolul trecut”[4]. În Introducerea volumului[5], autorul prezintă contextul istoric general al teroarii comuniste duse împotriva clericilor ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord. Autorii specifică faptul că lucrarea tinde să reconstituie „biografiile acelor preoți și cântăreți bisericești care au fost supuși represiunilor în timpul ateismului sovietic, arestați și condamnați la ani grei de temniță, de unde mulți nu s-au mai întors, fiind omorâți fără judecată sau exterminați prin muncă silnică. Identificarea preoților-martiri din Basarabia și Bucovina de Nord din timpul stăpânirii  sovietice rămâne o sarcină importantă pentru posteritate, avându-se în vedere rolul pe care politicile anticlericale represive ale autorităților sovietice l-au avut în proiectul de arhitectură socială, aplicat de regimul totalitar comunist, precum și valoarea spirituală a memoriei celor care și-au jertfit viața pentru credința în Dumnezeu”[6].

Regimul politic stalinist n-a cruțat clerul, considerându-l drept un element al trecutului. În realitate, noul stat sovietic, chiar de la începuturile existenței, n-a admis o coabitare cu alte mentalități, religii, sentimente, elemente sociale. S-a pus în aplicare cunoscutul principiu bolșevic: „Cine nu-i cu noi este împotriva noastră”, iar acest fapt i-a vizat, în primul rând, pe clerici. S-au aplicat diverse forme de înlăturare a slujitorilor bisericii: de la cele extreme (de decimare, maltratare) până la unele mai moderate (deportare). Trimiterea forțată a clericilor în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice ca măsură represivă a vizat depersonalizarea, marginalizarea, înlăturarea sentimentului religios etc.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

[1] Protoiereu Ioan Lisnic, Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste. Centenarul Marii Uniri, 1918–2018. Chișinău, Cuvântul ABC, 2018, 330 p.

[2] Idem, Tributul martiric al preoţilor basarabeni în primul an de prigoană atee (1940–1941), în Reconstituiri istorice: Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi: In honorem academician Valeriu Pasat / Ed. şi red. şt.: Constantin Manolache; coord.: Gheorghe Cojocaru, Nicolae Enciu; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov,  Silvia Corlăteanu-Granciuc, Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „A. Lupan”, 2018, pp. 316-336.

[3] Idem, Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste.., p. 3.

[4] Ibidem, p. 4.

[5] Ibidem, pp. 5-7.

[6] Ibidem, p. 7.

IVX

 

4

Secvență de la prezentarea cărții „Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste. Centenarul Marii Uniri”, 5 decembrie 2018.

De la dreapta la stânga: preotul Octavian Moșin, doctor în teologie, conferențiar universitar; protoiereul Ioan Lisnic, doctor în teologie; Ioan (Moșneguțu), episcop de Soroca, vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, doctorand; Demir Dragnev, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei; Diana Ețco, doctor în istorie; Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie. Foto: arhiva personală a preotului Octavian Moșin

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Gheorghe [Trofimovici] Patic (dreapta), cel mai respectat profesor al tuturor timpurilor din satul Echimăuți, raionul Rezina. Anii 1950. Foto: Arhivă privată

Notă: Gheorghe [Trofimovici] Patic a fost profesor de istorie și director de școală. Avea un prestigiu social înalt. Oamenii îl respectau, considerându-l un exemplu de OM și CETĂȚEAN. Veneau la el acasă bătrâni ca să-l consulte. Atunci când venea la alimentara din localitate, să procure ceva, în plină criză economică din anii 1980, oamenii din localitate îi făceau rând, prioritar, să cumpere ceva. Niciodată n-a abuzat. Stătea în rând cu toată lumea. Personal îl ocoleam. Nu că îmi era frică de el, ci pentru că îl RESPECTAM foarte tare. Să nu greșesc cu ceva!!! Am îndrăgit ISTORIA grație acestui OM MINUNAT. Istoricul englez Arnold Toynbee (1889–1975) spunea: „Nimeni nu poate fi istoric dacă nu este însoțit de curiozitate”. Ochii curioși ai profesorului Gheorghe [Trofimovici] Patic demonstrează că era un MARE ISTORIC.

IVX

IMG_5796

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Fierari de Echimăuți (de la stânga la dreapta): Afanasii Surdu ține plugul [plugul îi aparținea gospodarului Gheorghe Gârlea], Ștefan Cebotari se pregătește să lovească cu ciocanul, iar Alexandru [Lionidovici] Cojocaru lucrează la nicovală (ilău). Instantaneu foto realizat în afara fierării. Anii 1960. Arhivă privată

IMG_5810

 

ZECE CURIOZITĂȚI

Pașaportul localității

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE SATUL LOGĂNEȘTI, RAIONULUI HÂNCEȘTI

 

Motto: „Cu un murmur de izvor ne amintește/

Să nu uităm de vatra strămoșească/

 De cuibușorul nostru „Logănești”/

Să mai venim la casa părintească”.

Fragment din Imnul satului Logănești.

Versuri și muzică de Viorel Martin

Satul Logănești este situat în nordul raionului Hâncești, la o distanță de 9 km de centrul raional și la 46 km de stația de cale ferată Chișinău. Localitatea, amplasată pe o regiune de deal, este traversată de râul Cogâlnic, cunoscut și cu formele Kogâlnic, Cohâlnic sau Cunduc. Fondul apelor din Logănești este format din 32 ha – râul Cogâlnic și un iaz.

În 1973, localitatea număra 3 796 de locuitori. Din anii 1990, numărul populației din sat este relativ stabil. În 1994 în localitate trăiau 4 149 de oameni, iar în 2004 – 4 117 locuitori. La 24 iulie 2018, numărul total al populației era estimat la 4 200 de locuitori. Peste hotare activează peste 1 000 de persoane, ale căror bani sunt utilizați la procurarea tehnicii agricole, construcția caselor de locuit și alte activități. În localitate sunt 1 476 case de locuit cu o suprafață de 229 ha. La 1966, școala a obținutp statutul de școală medie, iar în 1981 instituția de învățământ din localitate a fost transferată într-o clădire de trei etaje cu 1100 de locuri. În prezent, în Gimnaziul „Logănești” învață 270 de elevi. Grădinița de copii „Andrieș” este frecventată de 160 de copii. În Centrul de Sănătate activează doi medici cu studii superioare și șase surori medicale. Timp de șase zile pe săptămână, medicul de familie este prezent în localitate. Viața socioculturală este întreținută de două biblioteci înzestrate cu calculatoare din proiectul „Novoteca”, un stadion cu teren de fotbal etc. Fondul funciar al localității are o suprafață de 4 403 ha. Fondul forestier gestionat de Agenția de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” este constituit din 1 543 ha, cel al APL „Logănești” – 120 ha. În sat funcționează 11 întreprinderi comerciale/SRL-uri: SRL „IMD” dispune de 25 ha de plantații cu prune și o secție de uscare și prelucrare a prunelor; SRL „Crist-Valg” activează în domeniul agricol și al comerțului, dispune de brutărie; SRL „Dovimar-Trans” activează în domeniul transportului peste hotare; SRL „Tehnostel-Car” dispune de 94 ha de teren agricol, iar în or. Hâncești deține o fermă cu 3 000 de capete de bovine pentru carne și un abator modern; SRL „V.V. Valster” are 43 ha de teren agricol pe care cultivă culturi agricole ș.a. Populația satului lucrează peste 1 300 ha de teren agricol. Se pune accent pe creșterea animalelor. Carnea este comercializată la abatorul din or. Hâncești, iar laptele este colectat la Cooperativa „Lăptișor Com” din localitate. Viața economică este animată și de alte unități: o moară pentru procesarea cerealelor și una pentru procesarea florii-soarelui, șapte magazine alimentare, două magazine de materiale de construcții, un magazin agricol. Prin sat trece drumul național R 44 Hâncești–Ungheni, 25 km, drumuri locale, din care 1,2 ha asfaltate, 10 km cu pietriș. Anual din fondul primăriei se repară 1,5 km de drum în variantă albă. Mai nou, în sat este cunoscut „drumul Gaburici”, care trece pe lângă casa părintească a actualului ministru al Economiei și Infrastructurii a Republicii Moldova. La capitolul comunicații menționăm activitatea „Moldelectrica”, cu rețele electrice cu tensiune înaltă (10 KV); SA „Moldtelecom” deține o stație ce asigură activitatea serviciilor de telefonie fixă a satului, cu peste 1200 de telefoane și internet; SA „Voxtel”, „Moldcell”, care asigură funcționarea telefoniei mobile. În sat derulează proiectul „Aprovizionarea cu apă potabilă și sistemele de evacuare și purificare a apelor uzate în s. Logănești”. Rețeaua de apă este de 11 km, cu 267 de conexiuni pentru 560 de persoane. În paralel, se efectuează și lucrări la instalarea rețelelor de canalizare constituite din 3 km. Lungimea totală a rețelelor sistemelor de canalizare este formată din 16 km. În anul 2006 a început gazificarea localității. În prezent sunt instalate 12,8 km cu rețele de tensiune medie și joasă la care sunt conectate peste 600 de case, toate instituțiile administrative, trei agenți economici. Săptămânal prin localitate trec 105 rute regulate. Suprafața totală a celor opt clădiri publice este de 8 038 m². Una din clădirile publice utilizează surse de energie regenerabilă.

1Școala primară din Logănești, în construcție, 1936. Sursă: Mihai M. Voia, Județul Lăpușna. 1934–1937, București, „Cartea românească”, 1937, vol. II, p. 124

  1. Așezarea are vestigii istorice milenare. În 2017, în proximitatea satului Logănești, specialiștii au descoperit un sit arheologic, care se întinde pe o lungime de 500 m și lățime de peste 250 m. Un strat arheologic este datat cu sec. XII î. Hr. O altă conexiune istorică este descoperirea unui cimitir medieval. În urma alunecărilor de teren, mormintele au ieșit la suprafață. În zonă au fost descoperite două monede medievale de origine suedeză, ceramică din sec. XVI–XVII.2Proiectul de edificare a bisericii din s. Logănești. Pânză, dimensiunile 70×60 cm. Arhiva curentă a Bisericii „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil”
  2. În profilul unei justiții a istoriei, sfidând istoriografia, localnicii consideră că anul de întemeiere a localității începe din timpul domnului Țării Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt. Într-un uric din 1457 al voievodului Ștefan se amintește numele boierului Lohan, împroprietărit cu câteva fălci de pământ, vatra numită „siliștea Lohanului”. În anul 1600, urmașii boierului au vândut pământul logofătului Patrașco. Pe parcurs, „siliștea Lohanului” s-a contopit cu „Pulberenii din matca Cogâlnicului”, devenind moșie a Mănăstirii Neamț. La 5 aprilie 1655, în Divanul Moldovei s-a judecat neînțelegerea dintre localnici și clericii lăcașului sfânt. Într-un zapis de hotărnicire din 28 iulie 1667 a câtorva boieri moldoveni despre împărțirea satului Stolniceni, în ținutul Lăpușna, se amintește „di ocină… dinspre Lohănești”. La 25 aprilie 1740, din indicația lui Grigore Ghica Vodă, Ștefan, pârcălab de Lăpușna împreună cu căpitanul Onofrei Pojoga și vornicul Ursu din Stolniceni urmau să cerceteze cazul lui Nicolae Grosul din Ciuciuleni, care susținea că a avut scrisori de recomandare de răscumpărare a satului de la Postolache Covrig și alte rude de-ale lui, de la care pretindea că le-ar fi pierdut atunci când „i-au arsu casa lui de vreo 5 ani”. Ulterior, la 20 iunie 1740, Nicolae Grosul răscumpără cu 50 de lei de la Sandu și feciorul său, Constantin, Cărăbăț, „seliștea cu loculu Lohăneștii pe Cogâlnicu la ținutul Lăpușnii. Potrivit istoricului Sergiu Bacalov, acești Cărăbăț ar fi fost urmașii lui Ion Cărăbăţ, pârcălabul Lăpușnei. Neamul Cărăbăț a avut un rol însemnat în istoria medievală a Țării Moldovei.                     3Parohul Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Leontie Lilicu în fața ușilor împărătești. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 iulie 2018
  3. Potrivit cercetătorului Alexandru Cerga, prima biserică cu hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil” din Logănești a fost atestată în 1797. Lăcașul sfânt era din lemn, acoperit cu stuf, îndestulat cu podoabe, veșminte și cărți. În 1862, în localitate funcționa o școală elementară, transferată în 1876 într-un nou edificiu. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 258 de case, în care locuiau 1 324 de oameni. În localitate funcționa o școală de băieți cu o clasă, unde se învăța în limba rusă. Sătenii dețineau împreună cu țăranii din Pulbereni, 1 440 desetine de pământ. Armeanul Grigore I. Manuc Bey avea o proprietate funciară mai mare de două ori – 3 238 de desetine. Printre participanții la Marele Război sau Primul Război Mondial (1914–1918) menționăm logăneștenii Afteni I. Ababii, Teodor Gh. Antohi, Afteni I. Bulac, Toma I. Bunesco, Gheorghe I. Butnariu, Vasile A. Gaburici, Nistor Gh. Guba, Ion Gh. Morariu, Ion Gh. Sturzu. În anul 1923, în sat erau 520 de clădiri locuite, 484 de menage, o moară de vânt, poștă rurală. Primăria se afla în Șișcani. În anii 1930, în localitate s-au efectuat lucrări de construcții ale noilor obiective sociale și de reparație a infrastructurii. Astfel, între 1936 și 1937 au fost alocate 300 000 lei pentru construcția a două săli de clasă și locuința directorului școlii, edificându-se astfel o nouă școală. În 1936, s-au executat lucrări cu mașinile „Caterpillar” pe segmentul Dahnovici–Stolniceni–Logănești pe un segment de 12 km. Iar peste un an, în 1937, la Logănești s-a edificat un pod de 7 m în valoare de 42 000 lei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locuitorii din satul Logănești au participat în marea conflagrație mondială atât în componența Armatei Române, cât și a celei sovietice.                               4Secvențe de la sărbătorirea a 560 de ani ai satului Logănești. Foto: 27 august 2017. Arhiva curentă a Primăriei Logănești
  4. Ca și în alte localități din Moldova sovietică, locuitorii din Logănești au fost supuși deportărilor, foametei. Meletie Moraru, primarul comunei Logănești în anii 1995–2003, își amintește că părinții lui în timpul foametei au fost nași de cununie la o familie „care au făcut o nuntă cu un castron de zeamă… asta a fost toată nunta”.                                 5Gospodari din satul Logănești în ambianța unui covor moldovenesc. De la stânga la dreapta: Natalia Movilean, Elena și Chiril Catan, Meletie Moraru (primarul s. Logănești în anii 1995–2003). Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 iulie 2018
  5. Între 1949 și 1953, în localitate au activat trei colhozuri: „Cuibîșev,” „Mikoian” și „Stalinistul”. După moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin (1878–1953), secretar general al PC al URSS (1922–1953) și prim-ministru al Uniunii Sovietice (1941–1953), în perioada 1953–1980, în Logănești a activat colhozul „Дружба” („Prietenia”). Primul președinte al colhozului „Drujba” (1953– 1959) a fost bunicul lui Chiril Gaburici (care poartă numele și prenumele bunicului), prim-ministru Republicii Moldova în perioada 18 februarie 2015 – 22 iunie 2015. În anul 1972, producția globală a satului a constituit 1,2 mil. ruble, producția realizată – 819 mii ruble, inclusiv viticultură și pomicultură – 287 mii ruble, creșterea vitelor – 205 mii ruble, culturi tehnice – 131 mii ruble, cereale – 65 mii ruble. Venitul net constituia 180 mii ruble. La 1 ianuarie 1973, mijloacele fixe valorau 2,0 mil. ruble. În gospodărie erau 35 de tractoare, 17 autocamioane, 7 combine. În anii 1980–1994 gospodăria colectivă din localitate s-a numit sovhozul „Logănești”, iar între 1994 și 1998, CAP „Logănești”.                     6Maria și Chirilă Toderaș (născuți în anul 1933), părinți a șapte copii, oameni respectați în localitate. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 iulie 2018
  6. Sub aspect toponimic al satului Logănești desprindem următorii termeni: Bucium (3 km de la Hâncești), Ciuta, Cloanța, Șiereni, Șucvenil. Ciută, de exemplu, semnifică „căprioară” . Sunt cunoscute Mahala de Jos, Mahala de Sus. În partea de răsărit a localității sunt râpi cu următoarele denumiri: Budăi, Cornul (în formă de corn), Irești (în proximitatea iazului) ș.a. Sunt izvoare care se revarsă în Cogâlnic. Mai există râpile Valea Cailor, Clanța (unde erau stânele, acolo sunt izvoare), Grosu (unde există o stână). Într-o zonă de pâraie există râpa Șuierenilor, care duce în Cogâlnic. În altă direcție se află râpile Mărculesei, Laiu, Mitocul, Fâneței, Ciuta (era și o băltoacă unde se scăldau copiii). Moș Nistor Topală a fost un gospodar care avea grijă de toate izvoarele din sat. De la el a rămas în memoria colectivă izvorul lui Topală, în locul numit Fântâna Tâlharului, o topofobie, spațiu unde „lucra echipa lui Cotovschi”. În zona respectivă „sunt niște spini că nici vrăbiile nu pot intra prin ei”. La Cramă a existat o fântână frumoasă.78Secvențe din s. Logănești, rn. Hâncești. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 iulie 2018
  7. Lângă stâna de oi, aflată la marginea satului, „întotdeauna dădeau târcoale lupii”.
  8. Sătenii sunt oameni veseli, spirituali, fac haz de necaz. De exemplu, la băutura fermentată din mure îi zic „muriovka” .
  9. Odată cetățenii „autohtoni” ai satului, aflați la munci agricole, au întocmit o listă a tuturor „veneticilor” (celor neoriginari din localitate), au pus-o într-o sticlă de șampanie și au îngropat-o în pământ pentru ca generațiile viitoare „să afle de unde a venit vița”.DCIM100MEDIADJI_0088.JPGSatul Logănești, frumos în orice anotimp. Foto: 22 martie 2018. Arhiva curentă a Primăriei Logănești
  10. Spre deosebire de alte localități din împrejurimi (Stolniceni, Ciuciuleni ș.a.), logăneștenii nu prea au porecle. „Mai cu seamă au porecle cei din Mahala de Sus… acolo nu-l găsești fără porecle”. Toți locuitorii din Logănești numiți Rusu, în realitate, în documente, sunt trecuți ca Rotaru. Se presupune că sunt de origine etnică rusă. În localitate exista o tradiție ca numele bunicilor să-l poarte nepoții.

 Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

 

NOUTATE EDITORIALĂ

_2018_DEP (1)

Bibliografie: Janna NIKOLAEVA, Lidia ZASAVIȚCHI

Editor și redactor științific: conf. univ., dr. hab. Constantin MANOLACHE

Coordonator: dr. Ion Valer XENOFONTOV

Responsabil de ediție: dr. Lidia PRISAC

Corectori: Elena Pistrui, Vitalie ȚURCANU

Procesare computerizată: Mariana RUSU

Coperta: Vitaliu POGOLȘA

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 169 p.

ISBN 978-9975-3283-2-6.

016:94(478)

D 32

O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR

 DIN RSS MOLDOVENEASCĂ

 Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională. S-a pornit de la premisa că, în perioada recentă, în mediul instituțional științific s-au editat mai multe lucrări referitoare la subiectul deportărilor organizate de autoritățile sovietice instalate în Basarabia. Bogăția și complexitatea acestor produse s-a diversificat ca tematică și abordare, iar cititorului interesat, deseori aflat într-o penurie de timp, îi este dificil se le cunoască în amploare. Totodată, demersul științific poate fi afectat în cazul în care lucrările de bază – fiind necunoscute – nu pătrund în spațiul public sau în cel de cercetare. Titlurile de monografii, articole din reviste și volume tematice sunt o expresie a realizărilor științifice referitoare la subiectul valurilor de deportări din Moldova sovietică. Tabloul cognitiv este completat și cu informații din spațiul instituțional-juridic. Actele normative și legislative se referă la subiectele privind statutul social al victimelor represiunilor politice, organizarea instituțională a unor organizații, acte de justiție a memoriei (de edificare a unor monumente consacrate comemorării evenimentelor traumatizante) etc.

Tematică pusă în discuție nu a aparținut doar mediului științific, ci se repertoriază și la spațiul publicistic. Mass-media a avut un rol de mediere între victimele deportărilor și societate, mediu instituțional public. Povestea celor deportați a fost transmisă în spațiul public și a oferit o imagine directă, netriată.

Alături de discursul „prelucrat” în atelierul cercetătorului, istoricului etc., există și un discurs „brut”, prezentat nemijlocit de martorii direcți ai faptului istoric realizat. Din această perspectivă, sursele documentare de arhivă, mărturiile audio și video sunt relevante în acest sens. Ele întregesc imaginea deportărilor și transmit prin releu emoțional mesaje complexe ale dimensiunii umane.

Fenomenul deportărilor, ca parte componentă a istoriei românilor din spațiul actual al Republicii Moldova, este asumat în mediul educațional prin lecțiile de prezentare a memoriilor celor deportați, prin materialele didactice prezentate în cadrul lecțiilor de istorie, educație civică etc. Or, lucrarea de față poate constitui un suport didactic pentru profesori, elevi, dar și pentru publicul studios – studenți, masteranzi, toți cei interesați de subiectul pus în discuție.

În esență, materialele acumulate, printr-un efort profesional și instituțional, creează un monument consacrat memoriei, istoriei traumatizante. E vorba de un fapt istoric major din istoria spațiului pruto-nistrean, care urmează să fie asumat în complexitate de societate.

Aceste achiziții editoriale constituie un rod al unei experiențe valoroase în domeniul cercetărilor bibliografice, fiind sistematizate cu grijă de două bibliografe consacrate din Republica Moldova, Lidia Zasavițchi și Janna Nikolaeva. În final, alcătuitoarele au realizat 1 234 de înregistrări. Lucrarea oferă o accesibilitate a informației prin intermediul indicelui de nume.

Cercetarea bibliografică este emblematică și reprezentativă pentru istoria contemporană marcată profund de ingerința factorului politic și ideologic în destine individuale și colective.

 

Dr. hab. Constantin MANOLACHE,

Dr. Ion Valer XENOFONTOV

Vezi Deportări_Bibliografie_

CARTEA LUNII DECEMBRIE 2018

Anatol Leșcu, Basarabia și asigurarea logistică a trupelor ruse în anii 1812-1874, București, Editura Militară, 2018, 302 p. ISBN 978-973-32-1070-2

Lucrarea elucidează rolul jucat de organismele militare imperiale în istoria ținutului dintre Prut și Nistru, precum și costurile reale pentru susținerea lor, suportate de populație, de societate, pe timp de pace și război.

Lescu

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Petru Ungurean(u) la vârsta de 5 ani cu părinții. Muzeul Științei al AȘM. Fotografie prezentată de acad. Boris Gaina. Fond foto. Cota arhivistică: 00507d

Notă: UNGUREANU, Petru (26 august 1894, s. Boghiceni, azi r-nul Hânceşti– 12 decembrie 1975, Chişinău) – oenolog, domeniul ştiinţific: vinificaţie. Doctor în ştiinţe tehnice (1940). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00507

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Monument consacrat participanților celui de-al Doilea Război Mondial (în terminologia din epoca sovietică, „Marele Război pentru Apărarea Patriei”). S. Echimăuți, rn. Rezina, 1987. Arhivă privată

12

Motto-ul zilei:

„Citești o carte și la sfârșit, în loc să vezi că ai citit un autor, găsești un om”.

Blaise Pascal, savant francez, sec. XVII

CARTEA LUNII DECEMBRIE 2018

Diana Ețco, Școala teologică din Basarabia (1812-1917), Chișinău, 2018

Investigațiile minuțioase întreprinse de cercetătoare pe parcursul a peste un deceniu, privitoare la tema în cauză, s-au încununat cu elaborarea monografiei enunțate, originalitatea și caracterul novator al căreia rezidă din tentativa reușită de a prezenta o imagine integră a evoluției învățământului teologic din Basarabia în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea în condițiile dominației autocratice a Imperiului Rus și a impactului asupra evoluției societății basarabene prin studierea și reflectarea componentelor principale ale activității școlii teologice, a politicii Sf. Sinod și a Cabinetului din Sankt-Petersburg în domeniul respectiv.

Lucrarea se bazează pe un substanțial suport documentar, fiind selectate, generalizate și studiate diverse materiale inedite din fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova, precum și pe variate informații statistice și descriptive, colectate din diferite surse documentare publicate, din lucrările unor autori din secolul al XIX-lea – prima jumătate al secolului al XX-lea, ceea ce evident sporește valoarea ei științifico-cognitivă. Bazându-se pe acest important suport factologic, autoarea a reflectat exhaustiv procesul de constituire a segmentului teologic al sistemului de învățământ din Basarabia în perioada respectivă și a părților constituante ale acestuia, evoluția politicii autorităților țariste în domeniul instruirii populației imperiului în ansamblu și, în special, a celei de la periferiile naționale ale acestuia, consolidarea tendințelor de centralizare a sistemului de dirijare a învățământului, menit să fortifice baza politico-ideologică a bisericii ruse țariste.

 Prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev,

membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei

Scoala-teologica-din-Basarabia-1812-1917-Diana-ETCO-coperta_001

 

CARTEA LUNII NOIEMBRIE 2018

Gheorghe Baciu, Zece nume marcante ale neamului, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2018, 134 p. ISBN 978-9975-129-44-2

    În volum se prezintă informații referitoare doar la 10 nume de familii eminente, specifice neamului românesc, reprezentanții cărora s-au răspândit pe parcursul secolelor pe toate continentele, lăsând urme profunde și în dezvoltarea societății în noul loc de trai însă, deseori, dați uitării la baștina istorică.

Autorul

Scan1_001Scan10001_001

Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare 2018

Teatrul Național „Mihai Eminescu”, 9 noiembrie 2018.

Secvență de la festivitatea consacrată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica BABUC înmânează Diploma de gradul I a Guvernului Republicii Moldova doctorului habilitat Constantin MANOLACHE, directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

IMG_4528

COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Academician Ion Toderaş : Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan”, Inst. de Zoologie ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Laurenţia Ungureanu ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Lidia Zasaviţchi, Janna Nikolaeva. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 520 p.: fig., fot. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr.: p. 371-471. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. şi în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-3183-8-9.

Lucrarea este consacrată academicianului Ion Toderaș, personalitate marcantă, cunoscută și apreciată în țară şi peste hotare, pentru realizările sale în domeniul zoologiei funcţionale și hidrobiologiei. Academicianul Ion Toderaș este fondatorul şcolii Biogeochimia ecofiziologică a animalelor, care a deschis noi frontiere vizând fundamentarea unor principii necunoscute antecedent în cuantificarea funcţionării populaţiilor de animale în ecosistemele acvatice şi cele terestre. Savantul a pregătit 10 doctori habilitaţi şi 30 de doctori în ştiinţe. Portretul protagonistului este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia omului de știință însumează circa 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 25 de monografii publicate în ţară şi peste hotare. Este coautor a 46 de brevete de invenție. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Toderas

Medalia AȘM „Nicolae Milescu Spătarul”

pentru omagiatul Constantin Manolache

Conducerea Academiei de Științe a Moldovei l-a felicitat, la 1 noiembrie 2018, cu ocazia zilei de naștere pe doctorul habilitat Constantin Manolache, conferenţiar universitar, colonel (r), director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. „Este un om stimat, apreciat și dorit. Constantin Manolache este un bun prieten al unei lumi întregi”, a menționat președintele Duca, iar pentru că îl știe de o persoană onestă și se împăca cu toți, l-a invitat la Academie. Aici a adus contribuții substanțiale la dezvoltarea și consolidarea Bibliotecii Științifice, iar cu ajutorul persoanelor care activează în acest institut, a obținut rezultate, de care astăzi se bucură toți, a mai spus academicianul, precizând că bunătatea sufletească a dlui Manolache constă în aceea că el lucrurile bune le acceptă.

Pentru rezultate deosebite în cercetarea științifică, managementul eficient și promovarea imaginii științei pe plan național și internațional, precum și cu prilejul aniversării a 65-a, Prezidiul AȘM i-a conferit dr.hab. Constantin Manolache Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”.

„Este o zi deosebită nu doar în viața dl director, dar pentru noi toți, o vârstă foarte frumoasă atinsă”, a remarcat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, subliniind în contextul aniversar două aspecte, care rezultă, inclusiv, din conlucrarea de mai mulți ani. Primul aspect e că dl director a demonstrat că ceea ce formulează ca obiectiv, realizează cu exactitate și în termenii stabiliți. Al doilea – că dumnealui găsește modalitatea de dialog, de conlucrare, practic cu toți, iar asta îl ajută, îl apropie de comunitate, lucru ce aduce și acea imagine pozitivă și bună, pentru care este apreciat. Acad. Tighineanu i-a dorit omagiatului multă sănătate și să continue activitatea cu aceeași energie și elan tineresc.

A venit să-l ureze de sănătate și să-i dorească La Mulți Ani și acad. Teodor Furdui, prim-vicepreședinte de onoare al AȘM. „Grație activității sale cu dăruire de sine, dr.hab. Constantin Manolache, astăzi a devenit cunoscut ca fondator și promotor al științei enciclopedice și ca om de știință ce a studiat principiile și structura sistemului național de securitate și de apărare a țării, prin aceasta omagiatul înscriindu-și numele în istoria științei și culturii autohtone”, a menționat acad. Furdui, subliniind că în Academie e foarte greu să te manifești, iar dl Manolache a reușit. I-a dorit colegului omagiat sanogenitate, longevitate, prosperitate și noi realizări, pentru că știința și cultura au nevoie și în continuare de cunoștințele, intelectul și inteligența Domniei Sale.

Felicitări și cuvinte de gratitudine i-a adresat președintele Uniunii Ofițerilor RM, consilier prezidențial, general de brigadă Victor Gaiciuc. În semn de apreciere, dar și pentru spiritul civic pe care îl manifestă de-a lungul anilor, colonelul Constantin Manolache a fost decorat cu Medalia UO „Ștefan cel Mare”.

Un mesaj de felicitare a venit și din partea primului său discipol,Ion Coropcean, Consilier principal de stat al prim-ministrului,general de divizie în rezervă, ex-șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale.Discipolul i-a mulțumit mentorului său pentru toată susținerea de care s-a bucurat, chiar din momentul când l-a cunoscut, la zorile creării Armatei Naționale. Și dacă acele timpuri aveau nevoie de personalităţi, precum Dl Manolache, cu multă dedicaţie, patriotism şi profesionalism pentru a proiecta corect viitorul Armatei, acum îi mulțumește pentru că prin intermediul lui a înțeles că în cercetările științifice ca și în luptă, de unul singur nu poți face prea multe. „Am avut nevoie de susţinereşi îndrumare, iar Dumneavoastră mi-aţi oferit-o cu toată deschiderea şi priceperea, drept pentru care Vă mulţumesc”, a spus cu gratitudine și admirație consilierul Coropcean, dorindu-i sărbătoritului mulți ani, multă sănătate, noi realizări și fericire de la minunata familie.

Omagiatul a fost felicitat cu căldură de colectivul pe care îl are în responsabilitate nu doar managerială, dar și de alt conținut, în numele căruia a vorbit acad. Gheorghe Rusnac. Mesaje și adrese au venit și din partea acad. Grigore Belostecinic, rector ASEM, m.c.DemirDragnev, conducerea Institutelor de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Patrimoniului Cultural, Filologie, Fiziologie și Sanocreatologie, secțiilor de științe ale AȘM, prieteni, colegi.

„Am vrut să vă spun, dragi colegi, că eu îmi știu lungimea nasului și știu ce prezint eu, dar astăzi aș vrea să vă mulțumesc tuturor pentru cuvintele pe care le-ați spus în adresa mea. Mă simt onorat și îmi doresc să avem o colaborare pe care s-o menținem și în continuare”, a spus cu modestie aniversarul Manolache, cu titlu special mulțumind președintelui AȘM, acad. Gheorghe Duca, pentru acordarea distincției, care, de asemenea, îl onorează foarte mult.

Și dacă tot i-am răscolit viața și anii, îi dorim omagiatului zilei să facă încă mulți ani loc bucuriei, bunătății, eticii și integrității academice, iar verbul a ajuta să fie la zi!

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

 

LA MULȚI ANI!

 La Mulți Ani, Domnule Constantin Manolache – cercetător, editor și enciclopedist

 E toamnă iar. Și parcă a mai trecut pe aici. Atâția ani la rând. Dar această toamnă frumoasă și caldă, lungă și colorată, dragă și nostalgică, cu miros de gutui și bunătăți puse pe iarnă a venit pentru a 65-a oară peste creștetul și umerii unui Om frumos, cu fața blândă, precum e anotimpul, cu cea mai frumoasă paletă de nuanțe, de la un verzui cald, galben ruginiu, până la un arămiu fabulos de-ți ia privirea.

 Este o toamnă specială pentru doctorul habilitat Constantin Manolache, conferenţiar universitar, colonel (r), director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Omul, colegul și prietenul, soțul și bunelul pentru care încerc să ilustrez un frumos mesaj de aniversare, care să vină ca un dar în această arămie toamnă, când se bucură că trăiește într-o lume în care există un 1 Noiembrie, iar frunzele încă cad lin, de parcă s-ar îndrăgosti de pământ. Cu arămiul pe umeri și cu argintiul la tâmple, dar și cu cel mai frumos surâs, dincolo de toate cuvintele frumoase pe care le putem aduna pentru această aniversare, vrem să-i spunem omagiatului Constantin Manolache că îl admirăm pentru consecvența lui, seriozitatea cu care ne-a obișnuit, rigurozitatea, originalitatea, devotamentul, responsabilitatea în tot ce face, dar și căldura, prietenia și omenia cu care ne tratează pe noi, cei care facem echipă,  dar chiar și pe cei care nu prea merită. Și cu siguranță, acestea sunt doar câteva din calitățile incontestabile, cu care este hărăzit sărbătoritul. Dar, vorba vine, să nu mai credem în vorbe și să ne lăsăm surprinși de fapte.

 După cum spuneam, Constantin Manolache se naște la 1 noiembrie 1953, în satul Hiliuţi, raionul Râşcani. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1977), Institutul de Ştiinţe Politice din Leningrad (1989) și Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshal”, Garmisch, Germania (2002). Dl Constantin Manolache activează în domeniul cercetării şi editării circa 40 de ani, acumulând o bogată experienţă ştiinţifico-organizatorică. Pe parcursul a 14 ani de muncă la Editura „Lumina”, în calitate de redactor, şef de redacţie, redactor-șef adjunct, a adus o contribuţie substanţială la asigurarea instituţiilor de învăţământ cu manuale şi materiale didactice. În această perioadă a organizat şi a condus două redacţii tematice.

Serviciul militar în cadrul Ministerului Apărării, cu începere din 1992, a coincis cu etapa de organizare a Armatei Naţionale. În contextul lipsei totale de literatură de specialitate, lui Constantin Manolache i-a revenit obligaţiunea să asigure armata cu ediţiile necesare pentru instruirea militară in limba română. A instituit Centrul de Editare şi Cercetări Știinţifice Militare. L-a completat cu cadre şi s-a aflat în fruntea lui până la trecerea în rezervă în 2006.

Pe lângă numeroasele  recomandări  metodice şi regulamente interne, colonelului (r) Constantin Manolache îi revine meritul deosebit de a conduce elaborarea şi editarea regulamentelor militare generale pentru Forţele Armate, activitate de pionierat pentru Republica Moldova. A fost iniţiatorul şi redactorul-coordonator al ediţiei în 8 volume Cartea Memoriei, apărute pentru prima dată şi cuprinzând informaţii despre persoanele decedate în cel de-al Doilea Război Mondial, originare din Republica Moldova. Deţinând concomitent, din 2003, şi funcţia de consilier al Ministrului Apărării pentru activitatea editorială şi ştiinţa militară, C. Manolache a pus începutul cercetărilor militare în Armata Naţională. A iniţiat activitatea de cercetare în Academia Militară, unde a fondat Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, în care activează, prin cumul, în calitate de cercetător științific coordonator. În 2009 fondează, în aceeași instituție, prima publicație științifică în domeniul științelor militare și securității, Revista Militară, pe care o conduce, in calitate de redactor-șef, până în prezent. Este conducător de doctorat în cadrul școlii doctorale militare.

După doi ani de cercetare în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, din ianuarie 2008, dl  Manolache este directorul Institutului de Studii Enciclopedice nou-creat. În această funcţie şi-a manifestat din plin calităţile profesionale şi organizatorice. În scurt timp a reuşit să completeze şi să consolideze o echipă de specialişti, care s-au inclus activ în realizarea cercetărilor ştiinţifice privind elaborarea şi editarea ediţiilor enciclopedice cu tematică actuală. Sub egida Institutului de Studii Enciclopedice au apărut o serie de publicaţii ştiinţifice interesante. La Saloanele Internationale de Carte au fost distinse cu premii mai multe lucrări. Edițiile enciclopedice Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova si Republica Moldova. Enciclopedie, prin Hotărâre de Guvern, au fost difuzate în bibliotecile din republică. Astfel, doctorul habilitat Constantin Manolache a reușit să readucă în aria preocupărilor academice cercetările enciclopedice. Un alt aspect important în activitatea instituției îl constituie cercetările de istorie a științei și ale biografiilor științifice ale savanților din Republica Moldova abordate prin prismă inter/trans/multidisciplinară.

În 2015 Institutul de Studii Enciclopedice a fost comasat, prin absorbție, cu Biblioteca Științifică „Andrei Lupan”, Constantin Manolache devenind directorul noii entități. Cercetătorul C. Manolache desfăşoară şi o vastă activitate ştiinţifico-didactică. Este fondatorul și redactorul-șef al Revistei  „Enciclopedica”, autor a circa 150 de publicaţii, inclusiv șapte monografii, conducător  ştiinţific a opt teze de doctorat în cadrul școlii doctorale de științe umaniste, două dintre care au fost susținute cu succes. Membru al colegiului de redacție a patru reviste științifice de peste hotare. Cavaler al Ordinului de Onoare, deținător al titlului onorific „Om Emerit”. A fost distins cu Medalia „Dimitrie Cantemir” si Diploma „Meritul Academic”. Este laureat al Premiului Academiei de Științe a Moldovei.

 se zice că dacă doreşti să fii binecuvântat cu tot ce este mai bun în viaţă, învaţă să-i binecuvântezi în tăcere pe cei din jur, ajutându-i să obţină tot ce este mai bun în viaţă. Lasă urme și în suflet, iar în suflet – viață. Lasă urmele modului de a trăi pe care îl consideri nobil, bun, onest și demn.

 E toamnă iar, miroase peste tot a frunze multicolore ce cad domol și c-un pic triste peste noi, iar noi, cei prinși de rutina cotidiană și prea ocupați cu cele lumești, facem azi un popas, chiar dacă legile toamnei nu pot fi schimbate, și îi spunem Omului Constantin Manolache La Mulți Ani cu urări de bine şi de sănătate. Zilele de naștere vin și trec, iar noi îi dorim omagiatului să rămână mereu un model de profesionalism, inteligenţă și bunătate. Puterea exemplului propriu să rămână a ține de cald celor dragi inimii și demnitatea urmașilor, iar atingerea tandră a urărilor noastre să-l încurajeze  de a face și în continuare cât mai multe lucruri înălţătoare.

 Cu prilejul aniversării, am adunat și câteva cuvinte și gânduri de felicitare de la colegi, prieteni, discipoli, în speranța de a-i întregi acest popas aniversar și de a-l surprinde frumos pe sărbătoritul zilei, Constantin Manolache. Mulțumesc tuturor pentru complicitate.

 

A consemnat:

Eugenia Tofan,

șef Serviciul de Presă al AȘM

 

Conducerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării exprimă sincere felicitări cu ocazia zilei de naștere. Apreciem elogios pe omul care, la vârsta de 65 de ani, este activ şi, în calitate de director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, este în continuare conducător de doctorat şi referent oficial în comisii de evaluare şi de susținere publică a unor teze de doctorat.

Cu o aleasă cultură, energic, exigent, dar drept, Domnul Manolache se bucură de apreciere sinceră, admirație şi stimă din partea celor pe care i-a format, cu care a colaborat şi colaborează.

Aducem domnului Director, omagiul cel mai cald, fiind convinși că şi în continuare va desfășura aceeași nobilă muncă, pentru prosperitatea instituțiilor pe care le-a ctitorit şi condus cu minte clarvăzătoare şi cu o energie de neegalat.

 Academician Gheorghe DUCA, 

Preşedinte al AŞM,  

Stimate Domnule Director Constantin Manolache,

Cu prilejul frumoasei aniversări, Vă adresez sincere felicitări, însoțite de cele mai frumoase urări de sănătate și gânduri nobile. La vârsta împlinirilor, la care ați ajuns, Vă doresc noi realizări, multă sănătate și energie!

Comunitatea academică Vă prețuiește pentru rezultatele frumoase cu care s-au soldat cercetările în materie de ştiinţe politice, securitatea statului, ecologie pe care le-ați obținut de-a lungul anilor. Ați devenit un lider recunoscut în domeniu, autor de lucrări substanțiale, contribuind la dezvoltarea conceptelor fundamentale ale securităţii statului.

Sunteţi cel care vă identificaţi cu cercetările enciclopedice actuale, iar vasta activitate de editor, îngrijitor, coordonator şi autor pe care o desfăşuraţi la elaborarea acestei monumentale ediţii Vă aduce gratitudinea cititorilor şi consideraţia  colegilor.

Apreciem mult efortul pe care-l depuneți în mod constant și consecvent pentru promovarea idealurilor academice, pentru cauza comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova.

La Mulţi Ani!

 Academician Teodor FURDUI,

prim-vicepreședinte de onoare al AȘM, academician

Dr. șt. biol., conf. Valentina CIOCHINĂ,

director al Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie

Vârsta de 65 de ani ai doctorului habilitat în științe politice Constantin Manolache, director general al Bibliotecii Științifice Centrale ,,Andrei Lupan” (Institut) prezintă o deosebită ocazie de a aprecia semnificația și rolul Dumnealui în știința și cultura națională. Grație activității sale cu dăruire de sine, dr.hab. Constantin Manolache, astăzi, a devenit cunoscut ca fondator și promotor al științei enciclopedice și ca om de știință ce a studiat principiile și structura sistemului național de securitate și de apărare a țării, prin ce omagiatul și-a înscris numele în istoria științei și culturii autohtone.

Studiile originale cu caracter interdisciplinar i-au permis fondarea în cadrul științelor politice a unei noi direcții științifice – politica și principiile construcției militare în Republica Moldova, ca țară independentă, conform căreia securitatea națională trebuie să includă și componența militaro-ecologică, ce prevede prevenirea, localizarea, înlăturarea pericolelor ecologice și protecția mediului ambiant, ca una din atribuțiile armatei naționale.

Mult stimate doctor habilitat Constantin Manolache,

Știința și cultura are nevoie și în continuare de cunoștințele, intelectul și inteligența Dumneavostră.

Vă dorim sanogenitate, longevitate, prosperitate și noi realizări!

Acad. Grigore BELOSTECINIC,
rector ASEM,

președintele Consiliului Rectorilor

O viaţă de om nu poate fi parcursă fără griji şi fără piedici. Ea presupune şi multă răbdare, insistenţă, curaj şi înţelepciune. Profesorul Constantin Manolache ne-a demonstrat că este înzestrat cu asemenea calităţi. Or, Domnia Sa a luat de la poporul nostru  tot ce este mai scump: dragostea de neam, cumsecădenia, înțelepciunea, îngăduința, hărnicia, modestia… Iar principialitatea, lipsa de indiferență, sinceritatea, curajul și măiestria profesională, dezvoltate prin educație, bunul simț, cultură și morală  i-au permis să se manifeste  ca o personalitate științifică de valoare și un manager iscusit.

În aceste zile de sărbătoare deosebită, îi adresăm Dl profesor Constantin Manolache cele mai cordiale urări de bine cu prilejul frumoasei aniversări, sănătate inepuizabilă, prosperitate, pace şi linişte în căminul familial, noi realizări în activitatea pe care o desfăşuraţi, respect şi recunoştinţă din partea celor care-i sunt alături. Primiţi, domnule director, înaltele noastre consideraţiuni şi aprecieri pentru eforturile notabile pe care le-aţi manifestat plenar în experienţa de organizator şi manager al cercetării ştiinţifice, pentru promovarea constantă a dialogului ştiinţelor în diseminarea cunoştinţelor cu caracter local, național, dar și universal.

Vă dorim din toată inima, stimate Dle Manolache, să duceţi şi mai departe aprinsă flacăra cunoştinţelor şi dăruirii de sine, să tindeţi mereu spre realizarea scopurilor nobile pe care Vi le propuneţi, iar prietenii să Vă răsplătească prin fidelitate şi sinceritate. Să aveţi parte de belşug în toate, sănătate, fericire, dragoste din partea celor dragi!

 

 Academician Ion TODERAȘ,

director al Institutului de Zoologie

 dr.hab., prof. Laurenția UNGUREANU,

director adjunct pentru probleme de știință

 al Institutului de Zoologie

 Aniversarea zilei de naştere a Domnului Constantin Manolache, conf. univ. dr.,  director al Institutului de Studii Enciclopedice, ne prilejuieşte bucuria de a ne alătura comunităţii ştiinţifice care îi cunosc personalitatea şi îi apreciază opera, pentru a-i transmite toate gândurile noastre de înaltă preţuire, împreună cu urările de sănătate deplină, viaţă lungă și izbândă în eforturile ce le depune pentru prosperarea științei.

I-a fost dat să fie marcat de un destin cu adevărat neordinar, îngemănat și sincronizat cu istoria țării, biografia lui Constantin Manolache ilustrând o implicare totală în evenimentele care s-au produs în Țara noastră. Deși a absolvit Facultatea de Biologie și Pedologie la USM, realizează o importantă carieră în domeniul editorialist, iar mai târziu, în cadrul Institutului Militar „Alexandru cel Bun”, deţinând titlul ştiinţific de doctor în politologie obține gradul militar de Colonel (R). La toate etapele drumului străbătut de-a lungul vieții s-a manifestat drept o fire viguroasă și fidelă acelor principii de viață pe care și le-a stabilit încă de la debutul carierei sale profesionale.

I-a reușit să se manifeste drept un manager de excepție în cadrul funcțiilor de răspundere pe care le-a deținut. În calitate de director conduce cu competenţă, iscusință, responsabilitate şi bune rezultate Institutul de Studii Enciclopedice – unitate de cercetare reprezentativă pentru ştiinţa din Republica Moldova, preocupându-se pentru crearea şi menţinerea unui climat ştiinţific şi moral deosebit, pentru dezvoltarea şi modernizarea institutului.

Oriunde s-ar fi aflat, a crezut în ceea ce face și a muncit cinstit și cu toată dăruirea, convins că trudește pentru binele oamenilor. Cu înaltă gratitudine menționăm că, atunci când s-a întâmplat incendiul devastator din 20 aprilie 2018, Domnia Sa a fost primul dintre directorii instituțiilor academice, care nu doar a propus ajutorul, dar a și contribuit substantial la înlăturarea consecințelor nefaste, prin implicarea Armatei Naționale, chiar din primele zile.

Frumoasa aniversare a celor 65 de ani de viaţă Vă găseşte, stimate coleg şi prieten, în plină maturitate şi putere de muncă. Să aveţi mult succes în nobila Dumneavoastră activitate, să Vă dea Domnul ani mulţi şi luminoşi şi să aveţi sănătate deplină, alături de cei dragi ai casei, ai ţării şi ai comunităţii ştiinţifice din care faceţi parte.

Academician Mihai POPOVICI, vicedirector al Institutului de Cardiologie

Nebănuite sunt căile Domnului am zis, când viața m-a apropiat frontal de un om, pe care, parcă   îl cunoșteam, el fiind nelipsit la toate manifestările de la Academie, având mereu a spune ceva cald și la esență. Dar abia când a venit cu ideea de a încropi ediția de bilanț a activității mele cu atașamentul bibliografic complet, când a insistat cu probe că este necesar o atare cronică a vieții mele profesionale și nu numai, s-a apucat cu îndemânarea unui meșter de vocație să schițeze compartimentele, să modeleze forma de prezentare, să specifice în detaliu aspecte pe care eu parcă nu le credeam atât de importante, mi-am dat seama că am în față un om cu harul rarisim de a descoperi mesajul fiecărei fapte și a detaliului din planul doi.

Exemplific: anul trecut de ziua mea, Domnul Manolache îmi deschide ușa și îmi aduce în dar nici mai mult nici mai puțin – icoana sufletului meu – un tablou înrămat al casei mele părintești. Cum a simțit acest ales spirit, că astfel va atinge coadele sufletului meu?

Domnule Manolache, în ziua când primiți atâtea felicitări și sunteți mângâiat cu vorbe de admirație de floarea lumii academice, vreau și eu să vă strâng bărbătește mâna și să vă mulțumesc pentru maniera specială, în care înțelegeți verbul a fi. 

La Mulți Ani!

 

Demir DRAGNEV,

membru corespondent al AȘM

 La începutul cavalcadei popasurilor jubiliare ce vor urma mulți ani înainte, profit de ocazia pentru a-mi exprima admirația față de eminentul om de știință, editorul consacrat și excelentul manager Constantin Manolache, doctor habilitat în politologie și colonel. În toate funcțiile pe care le-a exercitat a fost un deschizător de drumuri în diferite domenii. În anii 1990, când l-am cunoscut prima dată, fiind la conducerea unui centru editorial al Ministerului Apărării, Domnia Sa a inițiat studierea istoriei militare a Moldovei și a pus bazele cercetării ecologiei militare, susținând teza de doctor pe această tematică. Venind la Academia de Științe a Moldovei a organizat o structură academică nouă de studii enciclopedice și a pus bazale direcției științifice – istoria științei, unde m-a atras și pe mine să colaborez. Personal, Domnia Sa, a continuat studierea politologiei militare, susținând în acest domeniu teza de doctor habilitat.

Prin spiritul de inițiativă și organizare ce posedă, prin pasiunea care-l însuflețește și competența desfășurată în arta de a conduce, a păstra și cultiva corelațiile științifice și umane, cunoscutul om de știință și cultură Constantin Manolache se bucură de profundul nostru respect.

Îi dorim cu această frumoasă ocazie bucuria împlinirilor, multă sănătate, noi realizări în activitatea științifică, organizatorică și publică, adresându-i prietenosul îndemn „Vivere militare est, Per aspira ad astra”!

M.c. Svetlana COJOCARU,

director al Institutului de Matematică și Informatică „V. Andrunachievici”,

 

m.c. Constantin GAINDRIC,

cercetător științific principal

 

Colaborarea noastră cu dr.hab. Constantin Manolache, în calitatea dumnealui de director al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan”, a avut un început marcat printr-un eveniment de importanță majoră pentru noi – Conferința dedicată aniversării a 50-a  a Institutului de Matematică și Informatică. Ședința în plen a forului științific, cu participarea savanților notorii de pe diferite continente, cu înalți oaspeți din conducerea țării, a fost organizată impecabil, în mare măsură grație implicării personale, extrem de responsabile a domnului director Manolache. A luat în considerare zeci de detalii, ne-a criticat pentru un panou lipit cam strâmb și s-a apucat el însuși să-l refacă, în ziua ședinței la ora 7 dimineața era deja la bibliotecă, aranjând ultimele detalii. De atunci am zis, că dacă se va cere să definim foarte succint calitățile domnului Constantin Manolache, vom apela la un singur cuvânt: perfecționismul. Dar nu poate lipsi din această definiție bunătatea dumnealui, disponibilitatea imediată de a veni în ajutor, sufletul mare, pasiunea și dedicația profesiei de enciclopedist.

Îi dorim – și ne dorim și nouă – să ne bucure în continuare cu ediții de valoare, ctitorite cu suflet întru promovarea și prosperarea științei din țara noastră.

Dr.hab., prof. Valeriu CUȘNIR,

director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Cu prilejul frumoasei aniversări de 65 ani, adresez dlui Constantin Manolache, doctor habilitat, conferențiar universitar, sincere felicitări, urări de sănătate, prosperitate, noi realizări și viață lungă împreună cu cei dragi.

Afirmarea Domniei Sale ca veritabil editorialist și enciclopedist a fost precedată de mai multe încercări în alegerea unei profesii – studiile făcute la Facultatea de biologie şi pedologie a Universităţii de Stat din Moldova, inițierea unei cariere de specialitate în cadrul Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor. Dar adevărata vocație și pasiune pentru cercetare și știința fundamentală a domnului Constantin Manolache urma să apară după ce pășise pe calea de redactor, urmată de redactor superior, de şef de redacţie şi de redactor-şef adjunct la Editura „Lumina”. O etapă definitorie a devenirii sale umane și profesionale este serviciul militar în Forțele Armate ale Republicii Moldova, exercitând mai multe funcții – de conferenţiar universitar la Institutul Militar „Alexandru cel Bun”, de redactor-șef al ediției științifice a Ministerului Apărării Naționale, dar și alte atribuții aferente cercetării și editării, dezvoltându-și calitățile de cercetător, manageriale, dar și cultivându-și dintre cele specifice mediului militar – spirit de ordine și disciplină, de comandă și subordonare, regim special de muncă și responsabilitate avansată. Aș mai remarca că pentru atitudine conștiincioasă și exercitarea impecabilă a atribuțiilor de serviciu, dl Constantin Manolache a fost avansat la gradul militar de colonel și menționat cu distincții militare și de stat.

Ascensiunea Domnului Constantin Manolache în cercetarea academică derulează din anul 2006, începând în calitate de cercetător ştiinţific principal, mai apoi de şef al Centrului de Studii Strategice în cadrul Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM. În anul 2008, Domnul Constantin Manolache este avansat la funcția de director al Institutului de Studii Enciclopedice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, funcție onorată prin muncă asiduă și eforturi substanțiale întru afirmarea instituției pe plan naţional şi european. Grație contribuției Domniei Sale și echipei pe care o conduce, cercetarea enciclopedica națională a cunoscut o nouă recrudescență, înregistrând noi performanțe notabile, lucrările lansate în circuitul științific bucurându-se de înalte aprecieri. Conducător de doctorat, autor al unei multitudini de publicații științifice privind problemele politico-militare ale securităţii ecologice, apărării și securității naționale, dar și edificator al unei noi direcții de cercetare științifică – politica de construcție militară în Republica Moldova, confirmată prin susținerea publică și acordarea titlului științific de doctor habilitat, pun în evidență o prestație profesională de excepție a Domnului Constantin Manolache la dezvoltarea cercetării științifice și sporirea relevanței acesteia pe plan național și internațional.

Fie ca Bunul Dumnezeu să vă dea mulți ani de viață și să vă aibă mereu în pază!

Vivat! Crescat! Floreat!

Dr. hab., Victor Ghilaș, director al Institutului Patrimoniului Cultural

Studiile enciclopedice din Republica Moldova s-au desfășurat, în ultimii ani, pe o nouă dimensiune. Abandonate după 1991, acestea sunt relansate odată cu venirea în fruntea Institutului Studii Enciclopedice, redenumit în prezent Biblioteca Științifică „A. Lupan” (Institut), a domnului Constantin Manolache, care a conștientizat faptul că adevăratele valori nu suportă perisabilitatea timpului. Om cu vastă experiență în domeniul editării de carte, Domnia Sa a reușit să adune în jurul său și al instituției pe care o conduce cu competență specialiști din diferite domenii, care au izbutit în scurt timp să furnizeze enciclopedii, dicționare de profil, biobibliografii, monografii despre istoria științei – toate de înaltă ținută științifică, lucrări ce scot în profil, cu multă rigoare, paradigmele cunoașterii și ale existenței umane. Menționăm doar câteva dintre edițiile referențiale, apărute în ultimul timp, sub auspiciile instituției coordonate de Domnia Sa: „Republica Moldova. Enciclopedie”, „Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova”, „Mănăstiri și schituri din Republica Moldova: studii enciclopedice”, „Opera moldovenească: interpreți, roluri, spectacole”, „Baletul moldovenesc. Actori, roluri, spectacole”, seria de „Bibliografii” ale savanților din țara noastră și multe altele, consolidând astfel cunoașterea cu elemente de construcție durabile. În toate aceste activități s-a simțit cultura managerială și vasta experiență în domeniu a directorului Constantin Manolache, dr. hab., cercetător conferențiar, om energic, avid de muncă și de cunoaștere.

Dragă coleg, cu ocazia aniversării, îți dorim sănătate maximă, spor în lucru, să ții și în continuare pas cu timpul întru consemnarea noului în domeniul pe care îl servești.

Dr.hab., în științe politice, prof.univ, Victor JUC,

vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice 

Doctorul habilitat în științe politice Constantin Manolache se află la baza nu numai a construcției militare în Republica Moldova, dar și a cercetărilor științifice autohtone în domeniul securității și apărării naționale. În cadrul Ministerului Apărării, în plin proces de formare și dezvoltare în ultimul deceniu al secolului XX și începutul secolului XXI, colonelul Constantin Manolache a contribuit substanțial la elaborarea documentelor de politici și a instrucțiunilor care au asigurat reglementarea și desfășurarea activității instituționale și de personal în domeniu. Activitatea de cercetare științifică, cu predilecție în probleme asigurării securității ecologice și ale edificării organismului militar în Republica Moldova, s-au soldat cu constituirea unei direcții științifice noi în cadrul științelor politice autohtone-politica construcției militare în Republica Moldova.

Conferențiarul universitar Constantin Manolache este un manager foarte bun în domeniul științifico-didactic, contribuind determinant la inițierea studiilor de masterat și de doctorat în cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. El participă nemijlocit la pregătirea cadrelor de înaltă calificare în domeniul științelor politice și studiilor de securitate, fiind conducător al tezelor  de doctorat. În contextul preocupărilor de dezvoltarea investigațiilor științifice de profil se include și aportul substanțial al doctorului habilitat Constantin Manolache la formarea și activitatea Centrului de Cercetări Strategice de Securitate și Apărare din cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, care a devenit o importantă entitate de cercetare științifică. Nu în ultimul rând, merită înaltă apreciere activitatea sa de elaborare și publicare a unor cărți de factură enciclopedică, aportul doctorului habilitat Constantin Manolache fiind primordial în opera de constituire și dezvoltare a studiilor enciclopedice.

La mulți ani și succese mari de creație, Domnule doctor habilitat Constantin Manolache, coleg și prieten. Ura! Ura! Ura!

Ion COROPCEAN,
Consilier principal de stat al Prim-ministrului, general de divizie în rezervă, ex-șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale, discipol

Stimate Domnule Constantin Manolache,
Cu prilejul aniversării zilei de naştere, Vă adresez cele mai frumoase şi alese gânduri de apreciere, susţinere, recunoştinţă şi vă doresc multă sănătate, noroc, bucurii de la cei apropiaţi, succese şi realizări remarcabile în activitate.
V-am cunoscut la zorile creării Armatei Naţionale. Acele timpuri cereau personalităţi, ca Dumneavoastră, cu multă dedicaţie, consacraţie, patriotism şi profesionalism pentru a proiecta corect viitorul Armatei şi a pune cu înţelepciune, „piatră cu piatră”, la locul potrivit, fiecare militar, fiecare unitate militară, fiecare instituţie. Iar toate împreună, devenind funcţionale, au luat cu mână fermă şi asigură Pacea în ţara noastră. Aţi avut curajul şi clarviziunea de a spune de la început că Armata trebuie să se construiască şi să se dezvolte în temeiul ştiinţei militare, iar locul acesteia este unul de cinste. Am apreciat atunci înalt această gândire şi am devenit parte a ei. Am apelat de fiecare dată la experienţa pe care o aveaţi. Astfel, au fost organizate primele conferinţe ştiinţifice cu tematica militară, au apărut primele Regulamente militare, Concepte de pregătire şi utilizare a Armatei etc. Munca Dumneavoastră a dat roade, pentru că azi avem o Armată care corespunde standardelor contemporane, are programe clare de dezvoltare prin profesionalizare, iar procesele desfăşurate au o însoţire temeinică ştiinţifică.
Mi-aţi fost conducătorul științific la teza de doctor în ştiinţe. Am înţeles că în cercetările ştiinţifice, ca şi în luptă, de unul singur nu poţi face multe. Am avut nevoie de susţinere şi îndrumare, iar Dumneavoastră mi-aţi oferit-o cu toată deschiderea şi priceperea, drept pentru care Vă mulţumesc. Mă bucur că astăzi rămâneți la fel de activ, energic, inspiraţi pozitivism, responsabil faţă de serviciu şi cu un comportament de încurajare pentru ceilalţi. Mult succes înainte şi toate cele bune. La Mulţi Ani fericiţi şi împliniţi alături de frumoasa şi minunata Dumneavoastră familie.

 Colectivul Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

Cu această frumoasă ocazie colectivul, pe care îl conduce de mai mulți ani, vine cu cele mai sincere urări de sănătate, dorindu-i noi succese în activitatea nobilă, pace în suflet și multe bucurii de la cei dragi.

Născut în zodia Scorpionului, 1 Noiembrie, doctorul habilitat Constantin Manolache este caracterizat de un dinamism aparte, dedându-și întreaga energie activității profesionale pe care o desfășoară și celor în care se implică. Ca și toți cei născuți în această zi, are un interes imperativ pentru organizația pe care o guvernează și problemele acesteia.

Încrezător, directorul Constantin Manolache știe să insufle încredere și subalternilor. Printr-o manieră deschisă, onestă încurajează activitatea, mai ales, a cadrelor tinere, fără a uita și de efortul depus de cei cu experiență.

Exigența care-l caracterizează, obținută în activitatea sa la Centrul de editare și cercetări științifice militare din cadrul Ministerului Apărăii, se manifestă de plin în calitățile profesionale și organizatorice. Energic, comunicativ și puțin agitat atunci când e vorba de efectuarea urgentă a anumitor sarcini, natura l-a înzestrat cu harul omenesc de a înțelege, de a povățui în caz de necesitate pe cei din jurul său. Așa să rămâneți și pe viitor, stimare domnule Director!

La mulți ani!

 

 

COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Academician Mihail Popovici: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; ed., red. şt. : Constantin Manolache ; bibliogr. : Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 320 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-3183-5-8. 016:[616.1+929(478)] A 15

Lucrarea este consacrată academicianului Mihail Popovici, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul cardiologiei. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială, civică etc. Bibliografia savantului însumează peste 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 20 de monografii, compendii și ghiduri, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, medicilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

 

M_Popovici_coperta

Vezi Acad._M_Popovici_

DOR DE EMINESCU

Îl întreb pe acad. Mihai Cimpoi: cum de a reușit un om care a trăit doar 39 de ani în sec. XIX să poată crea atât de mult încât instituții științifice din sec. XXI nu-i pot descifra misterele? Mucalitul Cimpoi nu zice nimic, ci doar îmi arată un semn spre ceruri.

IVX

 

IMG_5979