Reprezentanţi ai Comitetului Revoluţionar Provizoriu al RASSM. De la stânga la dreapta: G.I. Kotovski, G.I. Buciuşcanu, G.I. Starâi, I.N. Krivorukov, A.I. Stroev, I.I. Badeev, 1924. Sursă: Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. RASSM. Cota arhivistică: н/6029

„AMINTIRILE STUDENTULUI ȘPILER”

Porecla de „student șpiler” sau șmecher i s-a dat în lagărul de concentrare de la Dubravlaga (sătucul Leplei, RASS Mordovă), unul dintre cele mai acerbe din cadrul Uniunii Sovietice, unde își ispășea pedeapsa Boris Marian, fiind condamnat din motive politice pe un termen de 5 ani pe când era student în anul IV al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat „T. Șevcenko” din Kiev.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, „Amintirile studentului șpiler” – o veritabilă sursă istorică, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (63), 2021, pp. 166-168.

Vezi
166-168_19

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/166-168_19.pdf

„Miliția sovietică umbla în haine albastre. Mașini nu aveau, dar le rămăse-se foietoanele de la autoritățile române […], le-a mai rămas și cai de la pretură și patrulau cu ele, umblau prin sate […]. Au început să organizeze magazin în sat […] în care se vindea încălțăminte din părăsină (materie), din piele nu erau […] am văzut chiar și soldați, și ofițeri încălțați în cizme de părăsină. Era foarte primitivă Armata Roșie atunci, în 1940 […]”.
(Fragment din interviul realizat de IVX și Lidia Prisac cu Profesorul Vladimir Potlog, 28 noiembrie 2014)

Lucrarea coordonată de domnul dr. Cosmin Budeancă* a ajuns la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Mulțumim pentru donație. Felicitări, editorilor! Felicitări, autorilor!

*Cosmin Budeancă (coord.), Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuti politici în comunism. Marturii și documente. Volumul I, Polirom, 2021

Xenofontov, Ion Valer. România în sistemul de securitate europeană în secolul XX–începutul secolului XXI: Note de curs / Ion Valer Xenofontov; referenţi ştiinţifici: Anatol Petrencu [et al.]; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. – Chişinău: CEP USM, 2021. – 159 p. ISBN 978-9975-158-58-9.

Epoca Dezordinii ar putea marcha o șansă pentru Europa ca aceasta să devină o mare putere și să se consolideze și mai mult procesul de integrare sau să ajungă la paroxismul contradicțiilor. Cele opt elemente care vor caracteriza Epoca Dezordinii sunt: periclitarea relațiilor China–SUA și o inversare a tendințelor globalizării; deceniul cu impact sporit pentru Europa; perioadă dominată de deficite și datorii; inflație sau deflație; sporirea inegalităților după care va urma o reacție adversă ce inversează tendința; se va adânci clivajul dintre generații; dezbaterea climatică; revoluție tehnologică sau bule tehnologice. În profilul „diplomației digitale” (digital diplomacy) se reconfigurează și noile realități globale, cu impact direct asupra raporturilor internaționale. În 2019, cheltuielile militare în plan global au atins cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm publicat la 26 aprilie 2021, în anul 2020, în plină pandemie, s-a constatat o majorare a cheltuielilor militare globale, ajungând la 1 981 mld. dolari (cca 1 650 mld. euro), o creştere cu 2,6% pe parcursul unui an, în timp ce PIB-ul global s-a diminuat cu 4,4%. Statele Unite sunt urmate de China, al cărei buget militar a reprezentat 13% din cheltuielile globale. Cheltuielile militare ale Chinei, care au crescut constant în ultimii 26 de ani, reflectă creşterea înregistrată în domeniul economiei. În Franţa, clasată pe locul opt, cheltuielile militare s-au majorat cu 2,9%, ajungând la 52,7 mld. dolari. (Vezi pp. 135-136)

Vezi
Note de curs_Xenofontov_I_V

La 3 martie 2022 conducerea Republicii Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană.

MESAJUL „PĂRINTELUI TURCILOR” PENTRU UMANITATE
„Pace în țară, pace în lume”/ „Yurtta Barış, Dünyada Barış” (în limba turcă)
(Mustafa Kemal Atatürk, 1881–1938)

Monumentul lui Mustafa Kemal Atatürk din fața Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova. Foto: IVX, 2 martie 2022

Războiul a fost declanșat în noaptea de 1 spre 2 martie 1992. Momentul n-a fost unul aleatoriu. Or, la 2 martie 1992,Republica Moldova urma să devină membru plenipotențiar al Organizației Națiunilor Unite. Drept urmare, noul stat era recunoscut internațional, atribuindu-i-se statutul de subiect de drept internațional. De aceea s-au declanșat acțiunile secesioniste. La 2 martie 1992, forțele separatiste din stânga Nistrului au întreprins acțiuni violente împotriva Secției raionale de poliție Dubăsari,ultima unitate de poliție din zona separatistă subordonată Chișinăului. În câteva zile tensiunile s-au extins și în alte localități dinstânga Nistrului, riscând să escaladeze dintr-un conflict local în unul regional. „Gardei transnistrene” i s-au alăturat și peste 3 000 de pușcăriași eliberați din penitenciarele rusești pentru a veni în ajutor enclavei separatiste.
De partea structurilor separatiste a fost implicată plenar Armata a 14-a a Federației Ruse. Aceasta în contextul în care forțele armate ale Republicii Moldova erau în etapa incipientă de constituire. Separatismul a fost sprijinit de Duma de Stat a Rusiei, mijloacele de informare în masă rusești. Ghennadi Selezniov, președintele Dumei de Stat a Rusiei, declara în cadrul unei vizite efectuate la Chișinău în anul 1992: „Noii, rușii, a trebuit să susținem Transnistria în conflict”.
În 1992, alături de operații militare s-a dus și un război al securității economice. Au fost închise conturile bancare ale Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost
sistată conducta de gaze naturale și stopat exportul acestuia.

Foto: Un bloc al Școlii Profesionale de Croitorie din s. Cocieri, rn. Dubăsari, în ruine (edificiu avariat în timpul războiului de la Nistru, 1992). Foto: IVX, 29 iulie 2018

Vezi Xenofontov Ion Valer. Istoria recentă a Republicii Moldova. În: Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, Chișinău, 2018, nr. 2 (20), pp. 69-109.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-109-compressed.pdf

În numărul recent al revistei Magazin istoric (martie, 2022) dr. Ion Valer Xenofontov a prezentat o sinteză a istoriei Mănăstirii Japca, mănăstirea Rezistenței, aflată de strajă la Nistru.
Sursă: Xenofontov I.V. De strajă la Nistru: Mănăstirea Japca. În: Magazin istoric, nr. 3, martie, București, 2022, pp. 13-21.

Academician Gheorghe Duca: biobibliogr. / Ministerul Educaţiei şi Сercetării al Republicii Moldova; Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan” /Ed.: dr. hab. Constantin Manolache; resp. de ed. Ion Valer Xenofontov, bibliogr.: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi; paginare digitală: Valeriu Oprea; copertă: Vitaliu Pogolșa; Foto copertă: Eugenia Tofan, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” (Institut), 2022, 352 p. (Colecția: Biobibliografie).

Cea mai recentă lucrare din colecția „Biobibliografie” este editată cu ocazia aniversării a 70-a a academicianului Gheorghe Duca, personalitate apreciată în țară și peste hotare pentru realizări remarcabile în cercetare. Academicianul Gheorghe Duca este fondatorul Chimiei Ecologice, o ramură nouă în știință.
Lucrarea include următoarea structură: CV-ul protagonistului. Șase reprezentanți notorii ai științei îl prezintă pe academicianul Gheorghe Duca în diferite impostaze: savant, fondator de școală științifică, manager, profil de personalitate
Bibliografia include titlurile autoreferatelor tezei de doctor și doctor habilitat, 51 de monografii elaborate în calitate de autor și coautor, titlurile a 13 manuale, 25 de lucrări metodico-didactice, 143 de lucrări elaborate sub redacţia domnului academician, 455 de titluri de articole știinţifice, 491 de material la manifestări științifice, 166 de brevete de invenţie, 165 de participări la expoziţii internaţionale de invenţii și tehnologii noi, 550 de lucrări de popularizare a știinţei, interviuri, lista celor 30 de teze de doctor habilitat și doctor susținute sub conducerea/consultarea științifică, numărul de titluri la rubrica personalia însumează 232 de intrări.
Lucrarea este adresată profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Miranda, 8 ani. Culorile zilei, 27 februarie 2022. Ulei, pânză, 45 x 35 cm.

Organizație Comsomolistă. Tiraspol, 1923.
Sursă: Arhiva Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. RASSM. Cota arhivistică: н/3090

Cerul în direcția s. Sinești, rn. Ungheni în dimineața zilei de 19 februarie 2022.
VLADIMIR POTLOG (1 august 1927, s. Sinești, azi rn. Ungheni, Basarabia, România – 19 februarie 2022, mun. Chișinău, Republica Moldova)

Profesorul Vladimir Potlog la o promenadă cu soția în centrul Chișinăului, 1978. Arhiva familiei Potlog.

Profesorul Vladimir Potlog, istoric de vocaţie, om de o cultură deosebită, înaltă ţinută morală şi spirituală, intelectual de elită, este o figură emblematică pentru sistemul universitar din spaţiul pruto-nistrean de la mijlocul sec. XX începutul sec. XXI.
Vladimir Potlog s-a născut la 1 august 1927, în comuna Sineşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, Basarabia, într-o familie de ţărani. Primele studii le-a făcut în satul natal. La şcoala medie din Corneşti, graţie harului didactic al învăţătorului Iacob Voldman, junelui Vladimir Potlog i s-a cultivat dragostea de Istorie. În anii 1949–1953 a studiat la Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat. „La Institut, la nivelul ministerelor nu era bine gândită programa de învăţământ. Am învăţat obiecte pe care le-am trecut şi-n şcoală, de exemplu, disciplina «Limba rusă» am învăţat-o la acelaşi nivel, din aceleaşi manuale, pe care nici nu le prea aveam. Totul am învăţat din conspecte, la bibliotecă era un singur manual la toată grupa”. O problemă dificilă o constituia şi studierea limbilor străine, care „nu erau în voga acelor ani”. Profesorii, în majoritate din raioanele din partea stângă a Nistrului, nu vorbeau într-o limbă literară. „Lecţiile se ţineau în limba moldovenească, chiar şi istoria partidului, într-o limbă foarte pocită”.
Cei mai calificaţi erau profesorii care absolviseră universităţile în România, la Iaşi. Este vorba de profesoara de psihologie Cleopatra Mihailovna Vnorovschi, autoarea unui studiu despre Şcoala Eparhială de Fete din Chişinău.
Vl. Potlog consideră că în anii de studenţie a consumat mult timp valoros cu audierea unor discipline inutile, care respectau în totalitate „rigorile timpului” sovietic. Istoria Partidului Comunist al URSS crea cea mai mare repulsie printre studenţi – „ne-a provocat o senzaţie de respingere…, nu înţelegeam noi ce mâncare de peşte era asta”. A absolvit Facultatea de Istorie cu excelenţă. A avut nota „4”, din sistemul de apreciere de 5 puncte, doar la disciplinele „Limba rusă” şi „Istoria pedagogiei”. După absolvirea institutului a început cariera la Alma Mater, având cea mai longevivă carieră didactică universitară din Republica Moldova: a conferenţiat în mediul universitar din 1953 până în 2011.
Penuria materialelor didactice constituia un impediment serios în desfăşurarea cu succes a activităţilor didactice. În 1960, după fuziunea Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat cu Universitatea de Stat din Chişinău, Vl. Potlog a activat, în noua structură, în calitate de lector superior (1 septembrie 1960 – 21 mai 1974), conferenţiar universitar (22 mai 1974) la Catedra de istorie universală, conferenţiar la Catedra de arheologie şi istorie antică (27 februarie 1991 – 29 august 2011). Alături de cariera didactică a exercitat şi funcţii administrative: prorector la studii cu frecvenţa redusă (26 septembrie 1974 – 24 octombrie 1983), decan interimar (24 octombrie 1983 – 27 decembrie 1983) şi decan (27 decembrie 1983 –12 ianuarie 1989) la Universitatea de Stat din Moldova. S-a eliberat din funcţia de conferenţiar universitar la 30 august 2011. Deşi a deţinut şi funcţii administrative, a considerat că menirea s-a principală a fost cea de profesor, căreia i s-a dedicat cu multă abnegaţie şi dăruire.
În pofida contextului sociopolitic dificil, a ştiut să evite impactul nemijlocit al politicului în domeniul ştiinţei istorice prin predarea cursurilor de istorie antică, predilecţia fiind cultura Greciei Antice. „Istoricul Antichităţii” în activitatea pedagogică din învăţământul superior a ţinut permanent cursul normativ de „Istorie antică universală”, cursuri speciale şi auxiliare: „Originea şi evoluţia creştinismului în Imperiul Roman”,„Cronologia istorică”, „Istoriografia istoriei antice”. La Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova a ţinut cursuri normative: „Istoria Greciei şi a Romei Antice”, „Istoria evreilor în Antichitate”. A pus accentul pe educaţia estetică, deontologică şi etică în formarea tinerilor specialişti. Prin darul narativ deosebit cu care este înzestrat, a dezvoltat imaginaţia audienţilor prin deplasarea lor virtuală în trecutul istoric, lucru deosebit de important, în mod special, în perioada regimului totalitar sovietic, când puţini îşi puteau permite să viziteze pe viu marile civilizaţii ale lumii – Grecia, Egiptul… Generaţii de studenţi îşi amintesc cu nostalgie de prelegerile facultative pe care le ţinea profesorul Vl. Potlog în afara programului de muncă, fără a fi remunerat, lucru puţin apreciat în societatea de astăzi cu valori profund comerciale.
Chiar dacă a fost un profesor exigent faţă de studenţi, aceştia l-au respectat şi onorat. Au fost situaţii în care unii, deşi au picat examenele de mai multe ori, în final i-au zis mulţumesc, deoarece i-a învăţat să înveţe. Secretul a constat în faptul că a văzut în fiecare student o personalitate deosebită şi nu le-a ştirbit din respectul uman, ci a tins să le cultive dragostea faţă de Carte şi Istorie.
Ni s-a destăinuit că noaptea visează faraoni, eroi despre care le-a relatat cu drag generaţiilor de studenţi… Are o mare remuşcare: prin anii 1970 a pus nota „3” la o studentă, care, posibil să fi meritat şi nota „4”, deoarece era foarte străduitoare…
A fost distins cu titlul onorific de „Lucrător emerit al şcolii superioare din RSS Moldovenească” (1985). Pentru activitatea pedagogică şi ştiinţifică prodigioasă a fost decorat cu distincţii, diplome de stat şi departamentale, inclusiv Medalia „Meritul Civic” (1998), Medalia „Alexei Mateevici” (2008).
Profesorul Vladimir Potlog a decedat la 19 februarie 2022.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie
Lidia PRISAC, doctor în istorie

ATEISMUL VA FI ÎNVINS, DAR SĂ FIŢI ATENŢI CU CE VA FI ÎNLOCUIT!!!

ultimele cuvinte ale lui Valeriu Gafencu (24 ianuarie 1921, Sângerei, Basarabia, România – 18 februarie 1952 , Târgu Ocna, Bacău, România), Sfântul închisorilor.

Pe 18 februarie 1952, după ce s-a spovedit şi împărtăşit, Valeriu Gafencu a trecut la cele veşnice.

Biserică de lemn în ruine. S. Sudarca, rn. Donduşeni, 1985. Arhiva Științifică Centrală a AȘM

A treia zi după o nuntă moldovenească: o scenă teatralizată. Kirovograd, 1981. Arhiva Științifică Centrală a AȘM

O familie din Volintiri (actualmente, rn. Ștefan-Vodă), 1952. Arhivă privată

La strungă. S. Crihana Veche, rn. Cahul, 1983

„Miracolul economic” de la nordul republicii – casa unui colhoznic. S. Coteala, rn. Briceni, 1984

24 ianuarie/2 februarie 1859 – eveniment de mare anvergură în istoria românilor; acțiune importantă în realizarea statului național unitar român modern într-o Europă a națiunilor suverane și independente. În vederea realizării idealurilor politico-naționale, folosind abil contradicțiile dintre marile puteri, românii au aplicat politica „faptului împlinit”. Prin alegerea Adunării Elective de la Iași ca domnitorul al Moldovei, cu unanimitatea celor 48 de voturi și a Adunării Elective de la București, cu unanimitatea celor 64 de voturi, ca domnitor al Țării Românești a colonelului Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a cristalizat, simbolic, unirea de facto a celor două Principate Românești. Al. Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859–1862) și al statului național România (1862–1866). Au fost realizate o serie de reforme în domeniul administrativ, politic, militar, juridic, economic, social, educațional. A fost decretat tricolorul, ca drapel național (1861). Au fost fondate Universitățile din Iași (1860) și București (1864). A fost constituit Ministerul de Externe și înființate agenții diplomatice în țările europene. Marile puteri garante (Franța, Marea Britanie, Imperiul Rus, Prusia și Regatul Sardiniei) și puterea suzerană (Poarta Otomană) au recunoscut dubla alegere (martie–august 1859). La 22 noiembrie 1861, noul sultan otoman Abdul Aziz (1861–1876) a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Vlahiei”, acceptând astfel unirea politică și deplină a Principatelor Române. În Proclamația către români emisă la 23 decembrie 1861, domnitorul menționa că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Cercetarea istoriei și patrimoniului cultural local în contextul dezvoltării durabile a societății. In Honorem NICOLAE CHICUȘ /Coordonatori și editori: Larisa Noroc, Valentina Ursu. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al UPS „Ion Creangă”, 2021, 402 p.

Culegerea de studii și articole științifice include lucrările a 38 de cercetători științifici și cadre didactice universitare din Republica Moldova, România, Ucraina și Belarus. Lucrarea este consacrată doctorului în istorie, profesor universitar Nicolae Chicuș, fost rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

În contextul consemnării Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat la 14 ianuarie 2022 Calendarul Național 2022.
„Calendarul Național 2022” are un caracter enciclopedic, cuprinzând nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Lucrarea are 504 pagini, și cuprinde peste 303 articole despre personalități, precum și circa 2000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale dar și alte aniversări importante din anul 2022.
Personalități marcante din domeniile științei, culturii și artei din țară documentate: 100 de ani de la na nașterea poetului, eseistului, traducătorului Anatol Gugel; 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli; 85-a aniversare a compozitorului, artist a poporului Eugen Doga; 80 de ani de la nașterea criticului literar, eminescologului Mihai Cimpoi; 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu; 80 de ani de la nașterea medicului, cercetător științific Nicolae Ghidirim, s.a.
Calendarul documentează și alte aniversări importante: 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt; 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812); 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova; 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922); 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei; 65 de ani de la înființarea Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți, etc.
Echipa de autori: Elena BARBOS–BALINSCHI. Natalia–Maria ȘVEȚ, Maria S. CIOBANU.
Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, Elena BALINSCHI (secretar). Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Sursă: Biblioteca Națională a Republicii Moldova (http://www.bnrm.md)

Lucrarea poate fi accesată aici:
calendar 2022 (1)

Secvență de la lansarea cărții „Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944)” elaborată de Gheorghe Tulgara. S. Sărăteni, rn. Telenești, 14 ianuarie 2022. Foto: IVX

Gheorghe Tulgara, Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944). Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu /recenzenți: Dinu Poștarencu, Ion Valer Xenofontov, Colecția „Satele basarabene”, Chișinău, Editura Cartea Militară, 2021, 407 p. ISBN 978-9975-56-926-2.

Sursă: Luminătorul, 1941, nr. 1-2

La 30 decembrie curent, Academia de Științe a Moldovei a organizat o ședință solemnă în cadrul căreia au fost făcute totalurile anului ce pleacă, fiind conferite distincții academice cercetătorilor științifici în semn de apreciere a activității prodigioase și a rezultatelor obținute. În debutul ședinței, Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a prezentat o scurtă radiografie a anului 2021, un an cu o deosebită încărcătură simbolică pentru instituția academică ce a marcat printr-o „Săptămână a științei” 60 de ani de la fondare și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic. Totodată, audierile publice ale rapoartelor științifice privind implementarea proiectelor (etapa anului 2021) finanțate de la bugetul de stat au pus în evidență rezultate științifice valoroase obținute de cercetători în domeniul științelor vieții, științelor exacte și inginerești, științelor sociale, economice, umanistice și arte.

Mesaje de salut și de felicitare cercetătorilor au fost adresate de dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Exacte și Inginerești, dl mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, dna acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții și dl acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe ale Vieții. Vorbitorii au remarcat realizările științifice ale cercetătorilor în anul ce pleacă, subliniind puterea și importanța științei, a cercetării în ansamblu pentru dezvoltarea societății și a țării.

Oameni de știință consacrați, care au întemeiat și au condus școli științifice, dascăli universitari, precum și tineri cercetători care abia tatonează terenul cercetării, s-au învrednicit de distincții academice, fiindu-le apreciate realizările obținute în domeniile lor de competență.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare au fost acordate diplome speciale colectivului de autori ai albumului „Academia de Științe a Moldovei. Evoluție. Instituționalizare. Personalități (1946–1961–2021)” (Chișinău, 2021, 140 pag.): mem cor. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și realizatorilor acestui volum. De asemenea, Diploma AȘM cu ocazia Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost decernată cercetătorilor care au colaborat la elaborarea site-ului www.moldova-independenta.md, un generos cadou realizat de AȘM la cei 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova: mem. cor. Demir Dragnev,dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov ș.a.

Dr. hab. Liliana Condraticova

Foto de dr. Ghenadie Sîrbu

Mai detaliat vezi:

https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-conferit-cercetatorilor-distinctii-academice-pentru-rezultate

Bucură faptul că Gradina Botanică (Institut) „Al. Ciubotaru” continuă frumoasa tradiție științifică inițiată încă de Alexandru Hâjdău (1811-1872), membru fondator al Academiei Române (1866). Al. Hâjdău a elaborat lucrarea „Flora Basarabiei” (1835), prima operă de acest gen în știința botanică românească. Academicianul Andrei Negru (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi rn. Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău), împreună cu alți cercetători științifici consacrați, au reanimat cu mult entuziasm tradiția științifică.

O CARTE CA UN OM, UN OM CA O CARTE

XENOFONTOV из VOLUM_ DRAGNEV 85 -

Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani /Colecția „Basarabica”; coord. ed.: Victor Spinei, Ionel Cândea; coord. vol.: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. București–Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2021, 504 p. ISBN 978-973-27-3430-8; ISBN 978-606-654-452-8.

Sfârșitul de an vine cu o noutate editorială de excepție. Este vorba de o culegere de studii și articole științifice consacrate cunoscutului cercetător, profesor, enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Lucrarea cu titlul sugestiv „Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. „Basarabica” este coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea.
Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 și până în prezent!
Afilierea instituțională a celor 34 de autori o reprezintă Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Culturii (MEC), Institutul de Istorie al MEC; Institutul Patrimoniului Cultural al MEC; Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova; Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea din Oradea; Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova.
Dacă acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, în prefața lucrării îl prezintă pe protagonistul volumului drept veritabil enciclopedist al științei istorice (pp. 9-13), atunci acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, îi consacră bunului său cunoscut de la Chișinău – Demir Dragnev – un articol științific axat pe tematica Evului Mediu românesc (pp. 21-33).
Profilul de personalitate al profesorului D. Dragnev a fost prezentat și de coordonatorii volumului (pp. 15-18).
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.
În compartimentul „Istorie, societate și relații internaționale” (pp. 21-162) se abordează subiectul referitor la Mircea cel Bătrân, boierii făgărășeni și cnezii Țării Românești (Ioan-Aurel Pop); relațiile Țării Moldovei cu Marele Ducat al Lituaniei în a doua jumătate a sec. al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea (Valentin Constantinov); raporturile moldo-sinaite din sec. al XVI-lea (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu); ținutul Orhei în descrierea statistică din 1825 (Valentin Tomuleț); instituția scutelnicilor, breslașilor și slugilor din Basarabia sub dominația țaristă (Alexei Agachi); exportul derivatelor animaliere din Basarabia în anii 1812–1861 (Andrei Emilciuc); eliberarea Bulgariei: contribuția Basarabiei (Nikolai Chervenkov); legăturile spirituale ale coloniștilor bulgari cu mănăstirile din Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. XX (Ivan Duminica); agentura și supravegherea ca metode de lucru ale poliției politice în Imperiul Rus în anii 1880–1914 (Igor Chiosa).
Cel de-al doilea compartiment – „Demografie istorică și mobilități umane” (pp. 163-264) – include teme referitoare la demografie istorică și antroponimie în satele de pe Valea Bistrei (Bihor) în conscrierile urbariale din 1770 (Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean); locuitorii ținuturilor Cernăuți și Hotin în 1774 (Constantin Ungureanu); mișcarea populației la hotarul de Est al Țării Moldovei la sfârșitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea (Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi); destine marcate de Eterie și mobilități umane în Moldova în anii 1820 (Igor Cereteu); vectorul basarabean al emigrării tutovenilor la începutul sec. al XIX-lea (Sergiu Bacalov).
Al treilea bloc de subiecte este centrat pe tematica „Cultură, știință și învățământ” (pp. 265-414). Sunt cercetate politica lingvistică a țarismului în școlile sătenilor-proprietari (foștii coloniști străini) (Ion Eremia); Mănăstirea și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț ca centru de închinare a populației Țării Moldovei (Ion Gumenâi); izvodul de zestre din Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea: caracteristici generale (Alina Felea); activitatea financiară a Seminarului Teologic din Chișinău în primele decenii de la înființare (Diana Ețco); cercetări în domeniul zoologiei în Basarabia țaristă (Ion Valer Xenofontov); o conferință a lui Nicolae Iorga despre familia Ypsilanților (Atena, 18 octombrie 1930) (Vlad Mischevca); fabricarea „limbii moldovenești” din RSSM în anii stalinismului (Elena Negru, Gheorghe Negru).
În compartimentul final al volumului au fost inserate materiale cu genericul „Documentar, istorie locală și personalități istorice” (pp. 415-503). S-a avut în vizor următoarele linii de subiect: Cârnățeni, Căușeni și Cioburciu. Interpretarea unor toponime (Ion Chirtoagă); precizări și completări cu privire la stăpânirea răzășească în moșia Nisporeni, ținutul Lăpușna în sec. XVII–XIX (Teodor Candu); Caterina de Medici – o femeie marcantă a Evului Mediu (Pavel Cocârlă); noi mărturii documentare referitoare la mănăstirea Dancu (Larisa Svetlicinîi); din istoria zonei și orașului Bălți (Teo-Teodor Marșalcovschi, Marina Teterin); Cahul: parcursul istoric de la sat la oraș (Sergiu Tabuncic).
Tematica abordată în recenta apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, include subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este adresată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători consacrați din domeniul istoriei. Lucrarea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale personalității căreia îi este destinată este una enciclopedică, înțeleaptă și cu noi deschideri istoriografice.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Vezi
Sumar _VOLUM_ DRAGNEV-85 ani – 2021-coperta (2) (1)

Cartea profesorului Valeriu Capcelea* a ajuns la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut), Ministerul Educației și Cercetării

*Valeriu Capcelea. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

СТАНОВЛЕННЯ АКАДЕМІЧНОЇ НАУКИ В МОЛДОВСЬКІЙ РСР (1946–1960)

Константин Манолаке
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0001-6871-3005
Email: [email protected]

Іон Ксенофонтов
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0002-5993-1235
Email: [email protected]

Vezi
evu.13.5 (1)

Nicolae Enciu,„Separatismul transnistrean în «oglinzile» istoriografiei recente”. În: Revista Literară, Anul VII, Nr. 10 (63), octombrie 2021

Mariana S. Țăranu, doctor în istorie, se documentează în Sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: 8 decembrie 2021

Capcelea Valeriu. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

ÎNTREBAREA SHAKESPEAREANĂ (A FI SAU A NU FI) A CERCETĂTORULUI VALERIU CAPCELEA CU REFERIRE LA INTELECTUALITATE

Într-o lucrare recentă, jurnalistul și istoricul englez Adrian Wooldridge pune în discuție problema meritocrației. Potrivit acestei abordări, oamenii ar trebui să fie avansați în funcție mai degrabă de talent, decât de mediul în care s-au născut. Inițial, acesta părea un concept nou, care până la sfârșitul secolului al XX-lea s-a transformat într-o ideologie dominantă în lume. Drept urmare a acestei valori aplicate – a „aristocrației talentului” –, s-a instituit și lumea modernă, cu întreaga gamă de progrese și realizări pe măsură. În prezent, asistăm la o reevaluare a meritocrației; o abandonare a acestei paradigme, axată pe discuții controversate atât pe eșichierul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Se creează impresia unei tranziției tacite de la universul intelect, adică al capacității de a gândi, de a cunoaște și de a avea o activitate rațională, spre o nouă treaptă, cea marcată de antiintelect, una caracteristică apusului sistemului de alegere a persoanelor talentate, în vederea promovării acestora pe criteriul realizărilor obținute.
Pe acest fundal, al crizei de identitate colectivă și al imaginarului social bulversat de începutul mileniul grăbit și bolnav, demersul științific elaborat cu acribie profesională de doctorul habilitat Valeriu Capcelea (re)aduce în vizor subiectul (rec)configurării intelectualității în societatea contemporană. Discursul științific este asamblat pe următoarele dimensiuni dihotomice: universal-național, general-particular, modernism și post-modernism; apogeu-decădere; individual-colectiv etc.
Spațiul identificat este unul al macronivelului, cel al globalizării, or, prin definiție activitatea intelectuală transgresează hotare, temporalități și se ancorează în universalitate. Din această perspectivă, conferențiarul universitar Valeriu Capcelea a apelat la concepte, teorii, metodologii ale fenomenului globalizării. Perspectiva de abordare a rolului jucat de intelectualitate în contextul globalizării a fost una selectată din perimetrul filosofiei sociale, domeniul de cercetare căruia autorul pe parcursul ultimilor decenii i-a consacrat zeci de lucrări științifice și științifico-didactice. Din optică deontologică și etică profesională s-a abordat nivelul de cercetare al problemei. S-a vizat literatura de specialitate de ultimă oră din diferite arii socioculturale. Din campusul fenomenologic, intelectualitatea a fost abordată din ipostază modernistă și post-modernistă.
Radiografia complexă a lumii recente reconfigurează gradual rolul și misiunea intelectualității puternic influențate de societățile post-industriale, inteligența artificială readuce în discuție subiectul care nici pe departe nu pare a fi unul retoric referitor la decăderea „epocii de aur” a intelectualilor. Toate aceste întrebări nu sunt retorice, ci esențiale pentru parcursul uman în noua epocă a cunoașterii și de receptare a noilor realități. Or, narativul textul pe care ni-l propune filosoful Valeriu Capcelea este unul uneori meditativ, alteori analitic, problematizat, contemplativ nu este exclusă nici latura de perspectivă, a ceea ce urmează să se întâmple.
Subiectul pus în discuție este unul ancorat nu doar în limitele dimensiunii teoretice, universale, dar adus, atent și nuanțat la particularitățile noastre, ale spațiului cultural românesc. Sărăcia materială, obediența, loaialitatea față de sistemul politic, a creat impresia că intelectualul a trădat, s-a îndepărtat de mulțime. Subiectul a fost minuțios analizat prin prismă antropologică, istorică, filosofică, sociologică, politologică, morală, etică, religioasă, culturală, educațională.
Actualmente, este în stare intelectualitatea să facă față noilor provocări globale, dar și ale celor locale? Cercetătorul Valeriu Capcelea ne oferă proiectări consistente asupra subiectului din perspectiva trecutului, ne oferă coordonate actuale și perspective asupra unui fenomen social din proximitatea noastră culturală. Avem în față o temă existențială, identitară, marcată de clivaje sociale, dar și un indicator concret al unei civilizații într-o perturbare epocală.

Dr. Ion Valer Xenofontov

„În perioada stalinistă, profesorii citeau cursurile în fața studenților de pe conspecte aprobate în cadrul catedrelor, în vederea corespunderii cu cerințele politico-ideologice. Respectiv, pentru studenți, conspectele pe care le scriau la lecții constituiau principala sursă de pregătire pentru examene. Îmi amintesc cum împreună cu colegul Alexandru Moșanu ne pregăteam de examene la umbra stejarului din curtea vechiului bloc principal, citind cu glas tare ba unul ba altul din propriul conspect, apoi celălalt verifica conspectul și-l completa în caz de necesitate” (doctor habilitat în istorie, profesor universitar Demir Dragnev).

Sursă: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de an. În: Revistei de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 2021, pp. 16-39.

Notă: Stejarul (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Este locul unde, tradițional, se fotografiază membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 noiembrie 2021

Săpături arheologice la Saharna Mare, rn. Rezina, coordonate de Gh. Smirnov, 10 august 1947

Sursă: Eugenia Tofan, Profesorul perpetuat de glorie. În: Literatura și arta, nr. 46 (3975), 18 noiembrie 2021, p. 7.

Sursă: Iulia Malcoci, Lansare de carte de ziua Internațională a Științei. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 43 (3679), 19 noiembrie 2021, p. 4.

Doamna Maria Poștarenco, angajată la Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”, le prezintă masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Moldova, informații valoroase despre patrimoniul științifico-cultural al Republicii Moldova, 17 noiembrie 2021

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Fântâniță, cândva Parlamentul copiilor din Mahalaua Tineretului. S. Echimăuți, rn. Rezina. IVX, 31 iulie 2021