Membrii Ambasadei Republicii Moldova la Bonn. De la stânga la dreapta: I. Corman, V. Frija, O. Solonari, A. Dănilă, A. Ponomariov, R. Plămădeală, 1997. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00463

Membrii Ambasadei Republicii Moldova la Bonn. De la stânga la dreapta: I. Corman, V. Frija, O. Solonari, A. Dănilă, A. Ponomariov, R. Plămădeală, 1997. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00463

În timpul unei vizite în Iordania, de la stânga la dreapta: S. Urechean, D. Diacov, A. Dănilă. Aman, 1996. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00462

Ambasadorul A. Dănilă după înmânarea Scrisorilor de Acreditare președintelui Austriei Th. Klestil. Viena, 1994. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00461

La Festivalul „Crizantema de Aur” alături de M. Bieșu și N. Herlea. Târgoviște, 1993? Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00460

Fața de masă confecționată de Iulia Țaran (născută în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) cu motiv adus din Siberia. Foto: IVX, 7 august 2017

Гордость лишена лучшего качества пороков — она не способна скрываться.

Ф. Бэкон в 18 лет
Aurelian Dănilă cu C. V. Tudor la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00459

Aurelian Dănilă cu prim-ministrul României, Petre Roman. Crans-Montana, 1992. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00458

Aurelian Dănilă cu poetul Gr. Vieru la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00457

Aurelian Dănilă cu viitorul președinte al României E. Constantinescu, soția Elena Dănilă, ministrul consilier I. Căpățină la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00456

Aurelian Dănilă cu Pan Halippa la Palatul Elisabeta la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00455


Iulia Țaran (născută la 31 mai 1946, în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) deportată în 1949 în reg. Kurgansk, raionul Safakulevo, Secția nr. 3. Foto: IVX, 7 august 2017

Aurelian Dănilă cu președintele României Ion Iliescu la prima recepție de Ziua Națională a Republicii Moldova. București, 1992. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00454

Aurelian Dănilă (în stânga), consul general al URSS la Iași, 1991. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00453

Viceministrul Culturii A. Dănilă și directorul Filarmonicii din Chișinău, M. Murzac. București,1988. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00452

Aurelian Dănilă în concertul din Sala cu Orgă din Chișinău, dirijor: A. Samoilă, 1985. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00451

Participanții la Congresul VI al Societății teatrale. În prim-plan, de la stânga la dreapta: secretarul comitetului central al ULCTM F. Dani, viceministrul Culturii al RSS Moldovenești A. Dănilă, Artista poporului I. Arhipova, președintele sindicatelor lucrătorilor din domeniul culturii S. Fonari, ministrul Culturii al Republicii Moldova A. Constantinov, Artista poporului M. Bieșu, secretarul comitetului orășenesc de partid L. Eșanu, șeful secției cultură a CC al partidului comunist din Moldova E. Sobor, 1985. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00450

Aurelian Dănilă cu regizorul A. Petrov și Artistul poporului E. Nesterenko de la Teatrul Bolșoi din Moscova, 1984. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00449

Aurelian Dănilă alături de marea balerină M. Plisețkaia. Chișinău, 1984. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00448

Aurelian Dănilă cu un grup de artiști ai baletului din Chișinău. Hanoi, Vietnam, 1983. De la stânga la dreapta: V. Ghelbet, A. Dănilă, V. Șcepaciova, R. Potehina, necunoscut, O. Gurievscaia, M. Caftanat. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00447

Grupul de creație al Teatrului de Operă și Balet. De la stânga la dreapta: A. Arcea, N. Covaliov, M. Bieșu, A. Samolilă, A. Dănilă, V. Dragoș. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00446

Vicepreședintele Consiliului de Miniștri al RSSM, N. Chiriac, înmânează directorului Teatrului de Operă și Balet, Aurelian Dănilă „Diploma de Onoare” a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM în prezența conducerii artistice a teatrului: A. Samoilă, E. Platon, M. Muntean, I. Ianachi. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00445

Aurelian Dănilă, absolvent al școlii de muzică de 11 ani din Chișinău, 1965. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00444

Aurelian Dănilă cu bunicul Iustin și fratele Vitalie, s. Onișcani, rn. Călărași, 1960. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00443

Constantin Dănilă (tatăl lui Aurelian) și Alexandru Ciubotaru (unchiul, viitor academician), 1953. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00442

Aurelian Dănilă, s. Pohrebeni, rn. Orhei, 1953. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00441

Aurelian Dănilă cu părinții Nina și Constantin Dănilă, s. Sadova, rn. Călărași, 1953. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00440

Bibliografa, cercetătoarea și poeta Claudia Slutu‑Grama, șefa Sectorului Cărți Rare la Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, anii 1980. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00439a, 00439b


Membru al Academiei Europene de Științe și Arte Aurelian Dănilă : Biobibliografie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. Patrimoniului Cultural ; ed.: Constantin Manolache ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; coord.: Victor Ghilaș ; bibliogr.: Parascovia Calieva. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (Tipogr. „Bons-Offices”). – 264 p.: fot.
Editor: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache
Coordonator: dr. hab. Victor Ghilaș
Responsabil de ediție: dr. Ion Valer Xenofontov
Bibliografie: Parascovia Calieva
Lector: Elena Pistrui
Copertă: Vitaliu Pogolșa
Paginare digitală: Valeriu Oprea
Fotografii: Arhiva Aurelian Dănilă, Eugenia Tofan
Lucrarea este consacrată reputatului doctor habilitat în studiul artelor, membru al Academiei Europene de Științe și Arte Aurelian Dănilă, muzicolog, cercetător al istoriei şi teoriei teatrului. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, managerială, civică etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, oamenilor de cultură, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.


Membru corespondent Nicolae Opopol (primul din stânga) în timpul recepției la reședința Catalicosului tuturor Armenilor. Ecimiadzin, 2002. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00437d

Mănăstirea Hâncu. După parastasul prof. dr. Tudor Gheorghiță, acad. Vasile Antestiade cu maica stareță Paraschiva și prof. dr. Eleonora Vatamanu-Anestiadi. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00436d

Acad. Vasile Antestiade la birou alături de scriitorul Vitalie Ciobanu și actorul Vlad Ciobanu, circa 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00435d

Membrii Secției de Științe Medicale a AȘM la o ședință de lucru ordinară, 2006. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00434

А больше всего ненавидят того, кто способен летать.
Фридрих Вильгельм Ницше.
Membru corespondent (1943) al Academiei de Științe a URSS Pavel Baranov (1892–1962), președintele Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (1949–1954). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00433

Biserica „Întâmpinarea Domnului” din campusul Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 martie 2016

Cercetători de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. De la stânga la dreapta: Eugen Cernenchi, Eugenia Bocearova, Demir Dragnev, Larisa Svetlicinâi și Tudor Ciobanu, circa 2005. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00432

Acad. Gheorghe Duca în discuții cu dr. hab. Aurelian Danilă. Foto: Eugenia Tofan, 22 decembrie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00431a, 00431b, 00431c.



Падение человека возможно лишь с высоты, и само падение человека есть знак его величия. Николай Бердяев
La o ședință festivă: teatrologul Leonid Cemortan și poetul Ion Hadârcă, 2006?. Arhiva privată Aurelian Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00430d

M. cor. Leonid Cemortan la ceremonia de înmânare a Premiului „Valeriu Cupcea” de acad. Mihai Cimpoi în incinta Teatrului „Ginta Latină”, 2005. Arhiva privată Aurelian Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00429d
M. cor. Leonid Cemortan (în centru), Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. A. Andrieș (primul din stânga) și muzicologul Ion Păcuraru. Arhiva privată a familiei Cemortan. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00428d

Apus. Foto: IVX, 6 ianuarie 2018

Leonid Cemortan alături de criticul de teatru Pavel Pelin, regizorul Titus Jucov după înmânarea Premiului „Valeriu Cupcea” la Ministerul Culturii, 2006. Arhiva privată a familiei Cemortan. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00427d

Leonid Cemortan la aniversarea a 75 de ani de la naștere împreună cu soția Ludmila, 2002. Arhiva privată a familiei Cemortan. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00425d

Drumul adiacent Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, renovat din resurse financiare austriece. Foto: IVX, 1 ianuarie 2018
