La 27 martie 1918, în ziua votării Unirii, inginerul Alexandru Botezatu (1847-1925), soţul E. Botezatu, directoarea Liceului de Fete nr. 1 „Regina Maria”, a plantat Stejarul Unirii în grădina casei sale din Chişinău.
Author Archives: admin
FOTOGRAFIE
Undeva, la Teleneşti. Foto: IVX, 20 ianuarie 2026
FOTOGRAFIE
Lumini şi umbre. Foto: IVX, 19 ianuarie 2026
CRONICĂ
O CONTRIBUȚIE FUNDAMENTALĂ LA ISTORIA CAPITALEI BASARABIEI INTERBELICE
Începând mai ales din 1989/1991, atât în România cât și în Republica Moldova au loc ample dezbateri asupra semnificației și importanței perioadei interbelice, a locului și rolului acesteia în istoria contemporană a românilor. Așa cum este și firesc pentru o societate democratică și pluralistă, au fost și continuă să fie invocate cele mai diverse opinii, inclusiv contradictorii și diametral opuse.
O parte din istorici, exprimându-și dezacordul cu opinia celor care prezintă perioada interbelică într-o lumină strălucitoare, ca o vreme de excelență în ordine intelectuală și politică, ca o perioadă stabilă, ca un timp istoric autonom, dominat de fericirea vieții cotidiene și de europenism, consideră că respectiva imagine cvasi-idilică nu ar fi decât o reacție la felul în care era înfățișată perioada interbelică în propaganda regimului comunist, în realitate fiind vorba de „o decădere tragică a spiritului democratic și liberal”[1]. Alți autori, dimpotrivă, susțin că în cadrul perioadei interbelice, România reală, statistic vorbind, s-a modernizat, greoi dar constant. Departe de a fi „o epocă de aur” a bunăstării, „realitatea socio-economică din perioada interbelică ne arată o țară lansată de câteva decenii într-un curs de modernizare niciodată încheiat, în ciuda succeselor semnificative”[2]. În fine, nu însă și în ultimul rând, referindu-se în special la mediul rural și la țăranul interbelic, un al treilea grup de cercetători consideră că perioada în cauză „a supus satul unor încercări severe: bărbați plecați pe front de unde revin sau nu, o mulțime de văduve și de orfani, împroprietărirea, Marea Unire, darurile orașului năvălind prin toate crăpăturile, politicieni bântuind după voturi, mecanizarea care câștigă adepți, o rețea de asistență medicală, îmbunătățită, care schimbă relația cu boala, școlile prin care tinerii din sat își fac drum spre oraș și multe asemenea”[3].
Dincolo de caracterul divergent al opiniilor, perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, – așa cum rezultă din investigațiile istoricilor efectuate în cele peste trei decenii de la 1989, dar și anterior, – a însemnat un drum ascendent al societății românești, statul național unitar român înregistrând progrese esențiale incontestabile în efortul de modernizare politică, economico-socială și culturală, cu efecte benefice în toate provinciile sale istorice[4]. Revenirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei în spațiul de cultură și civilizație românească a însemnat desăvârșirea procesului de constituire a statului național unitar român, inaugurându-se astfel un nou cadru de dezvoltare și o nouă etapă a evoluției sale istorice[5]. A fost firesc, prin urmare, ca perioada dintre cele două războaie mondiale să atragă, de-a lungul anilor, atenția unor numeroși cercetători. S-au realizat, ca urmare, numeroase studii și culegeri de documente atât asupra unor diverse aspecte și probleme privind istoria politică, social-economică, demografică și culturală, cât și sinteze asupra perioadei interbelice în ansamblul ei.
Cu toate acestea, cercetarea sistematică a numeroaselor și complexelor probleme pe care le ridică evoluția social-economică în această perioadă mai are încă în față un spațiu larg de investigare, mai ales sub raportul studierii la nivel regional și local, în special prin valorificarea bogatului material de arhivă existent, astfel încât sintezele în curs de elaborare să aibă la îndemână elementele necesare unui tablou de ansamblu al perioadei interbelice cât mai nuanțat și mai cuprinzător posibil. Așa cum pe bună dreptate s-a menționat în literatura de specialitate, o vreme îndelungată istoria națională a fost scrisă „de sus” și neapărat „de la centru”, ocupându-se cu predilecție sau chiar exclusiv de destinul, cariera și faptele oamenilor mari, de marile probleme ale păcii și războiului sau de evoluțiile macro-economice și sociale [6].
Între timp, grație căderii comunismului și trecerii la o societate democratică, liberală și plurală, Clio își revizuiește cu necesitate obiectivă perspectivele, considerând demne de interes inclusiv istoriile locale și cele regionale, cu mase anonime sau indivizi ordinari, oameni de rând, în exercițiul activităților de fiecare zi, cu problemele, temele, aptitudinile și viziunile lor asupra lumii[7].
Noul discurs științific al erudiților și talentaților istorici dr. Lidia Prisac și dr. Ion Valer Xenofontov „Chișinăul interbelic 1918-1940”, reprezintă o contribuție fundamentală la afirmarea unei direcții originale de cercetare a perioadei dintre cele două războaie mondiale din istoria contemporană a Basarabiei la nivel local și regional, cu largi perspective de dezvoltare ulterioară și de integrare în marile curente istoriografice europene de cercetare.
Având ca obiect de studiu istoria celui de-al doilea oraș ca mărime, după numărul populației, al României Întregite, volumul celor doi autori se înscrie într-un filon istoriografic cu bogate tradiții științifice și intelectuale. Supranumit atât în literatura de specialitate cât și la nivel cotidian „orașul din piatră albă”[8], – sintagmă provenită de la abundența clădirilor deschise la culoare, construite din piatră albă de calcar, – Chișinăul s-a bucurat de o atenție constantă a istoricilor, scriitorilor sau a călătorilor străini, chiar din perioada atestării sale documentare și ulterior, pe parcursul timpului. Renumitul cărturar Evlavia Celebi, bunăoară, primul călător turc care a vizitat orașul Chișinău, l-a descris ca fiind „foarte bogat și înfloritor”[9]. Obținând, după 1812, statutul privilegiat de centru administrativ, economic și politic dar și, în egală măsură, religios și cultural al „celei mai frumoase părți a Moldovei” dintre Prut și Nistru (Johan Ferdinand Neigebaur, „Descrierea Moldovei și Valahiei”, Breslau, 1854), istorici, scriitori și intelectuali de vază au editat, atât în perioada țaristă, cât și în anii interbelici, în perioada sovietică și în anii de după proclamarea independenței Republicii Moldova, importante și prețioase mărturii, studii, lucrări cu caracter enciclopedic și monografii consacrate istoriei capitalei și celui mai mare oraș din interfluviul pruto-nistrean[10].
Cu toate că istoria Chișinăului dispune de numeroase și variate lucrări ce tratează toate etapele evoluției sale de-a lungul timpului, perioada dintre cele două războaie mondiale, – respectiv, Chișinăul românesc, – continuă a fi reprezentat neuniform în istoriografie, atestându-se, în plus, perpetuarea unor clișee provenite din lucrările istoricilor din anii sovietici și chiar din perioada interbelică[11]. Unul din aceste clișee vehiculat inclusiv în lucrări de dată recentă caracterizează Chișinăul interbelic „prin ridicarea nivelului cultural, pe de o parte, dar prin decădere economică, pe de altă parte”, – aceasta din urmă ca o consecință a războiului mondial, a revoluției ruse, a lipsei de debușeuri și a crizei economice mondiale din anii 1929-1933.
Așa cum menționa Alex Kidel, cu referire la perioada dintre cele două războaie mondiale, „dacă bibliografia istorică este și până în prezent insuficientă și în fașă, cea social-agrară și economică este complet inexistemtă”. Cu referire inclusiv la istoria Chișinăului interbelic, aceeași insuficiență se constată în privința cercetării materialului scris și al operelor apărute, constatându-se că „istoriografia basarabeană este exclusiv descripriv-istorică și prea puțin social-economică”[12].
Nu în ultimul rând, o problemă esențială rămasă nesoluționată până în prezent este chiar numărul total al populației Chișinăului interbelic, vehiculându-se în această privință cele mai diverse și neverosimile cifre [13]. Cunoscutul autor al lucrării „La Bessarabie. Étude historique, etnographique et économique”, Antony Babel, menționa dificultatea enormă de estimare a numărului total al populației aglomerației urbane de felul Chișinăului, cifrele variind între 117.000, 128.000 de locuitori, după R. Riccardi și ajungându-se până la 300.000 de locuitori, – cifră incompatibilă cu populația totală a județului omonim[14].
Considerentele mai sus enunțate au făcut obiectiv necesară punerea la dispoziția cercetătorilor științifici, a profesorilor de istorie, studenților, masteranzilor dar și a marelui public, a unui instrument deopotrivă teoretico-științific și nemijlocit practic de cunoaștere a istoriei adevărate a Chișinăului interbelic, de felul celui elaborat cu multă acribie și profesionalism de șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe din cadrul Universității de Stat a Moldovei, dr. Lidia Prisac, și conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, – ambii autori afirmați și recunoscuți în mediul academic cu volume de istorie a românilor și universală contemporană, inclusiv cu studii de istorie orală, cercetări enciclopedice, mentalități, relații interetnice etc.
Elaborate în cadrul Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova, cele două volume ale celor doi istorici impresionează nu numai prin volumul enorm de informație documentară și statistică – peste 10.000 de file din peste 200 de dosare din diverse fonduri de arhivă, prelucrate, analizate și integrate în premieră istoriografică în circuitul științific, ci și prin abordarea pluri- și interdisciplinară a trecutului istoric al Chișinăului, aflată la confluența mai multor discipline, fapt ce imprimă cercetării științifice realizate de autori o valoare deosebită.
Ca imagine de ansamblu, volumele istoricilor Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov vin cu un șir de răspunsuri pertinente la numeroase întrebări care până în prezent nu au găsit o soluție satisfăcătoare în istoriografie: ce reprezenta, bunăoară, Chișinăul imediat după Marea Unire din 1918? Sau, cum a fost perceput orașul de elita și administrația românească în raport cu celelalte orașe ale României Întregite? Cum și cât de reușit a gestionat orașul statul român într-un Chișinău post-imperial? În ce măsură și cum și-a schimbat orașul aspectul său în cei 22 de ani de administrație românească? A devenit Chișinăul un oraș românesc în anii interbelici? Ce politici au fost aplicate în scopul administrării eficiente a orașului? Cum s-a schimbat viața cotidiană a locuitorilor Chișinăului în anii interbelici și în ce măsură s-a reușit modernizarea orașului?
La toate aceste și multe alte întrebări privind istoria Chișinăului interbelic autorii au încercat – și într-o mare măsură au și reușit – să ofere răspunsuri temeinic documentate, cu informații noi de arhivă, integrate pentru prima oară în circuitul științific, fapt ce conferă lucrării prezentate o importanță științifică și o actualitate deosebită.
Rezultat al unui efort temerar de documentare, cele două volume ale istoricilor Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov oferă un tablou incomparabil mai amplu, veridic și obiectiv al Chișinăului interbelic, față de eforturile anterioare ale istoricilor în această direcție. Cu referire la populația urbei între cele două războaie mondiale, autorii au identificat soluția cea mai sigură, sprijinindu-se în analiza demografică efectuată pe rezultatele recensământului general al populației României Întregite din 29 decembrie 1930, – unicul recensământ general realizat conform celor mai moderne rigori ale timpului și care a oferit prima imagine obiectivă de ansamblu a locuitorilor orașului Chișinău. Erau parametri, așa cum bine observă autorii volumului, ce au fixat un Chișinău al amplelor evoluții economice și socio-profesionale, al reformelor administrative, al schimbărilor demografice marcate de afluxul de refugiați de peste Nistru etc.
În altă ordine de idei, dacă în anii sovietici istoria economică a Chișinăului a fost fie ignorată, fie falsificată după preceptele ideologiei comuniste, actualmente, distanțarea istorică de obiectul investigației precum și materialul documentar avut la dispoziție au permis celor doi autori să prezinte cititorilor o economie a capitalei Basarabiei în plină ascensiune și adaptare la noile realități survenite după Primul Război Mondial. Așa cum pe bună dreptate menționează autorii volumului, economia Chișinăului interbelic a fost axată pe agricultură, în primul rând, dar și pe industrie, în special pe cea alimentară. Desigur, piața urbană nu a fost lipsită de acțiuni speculative în acei ani. În același timp, sfera de consum a fost conectată atât la piața locală/națională, cât și la cea europeană. Sfera financiară a obținut o amploare deosebită între cele două războaie mondiale, fiind animată de activitatea mai multor bănci locale, regionale și naționale. De asemenea, autoritățile locale s-au implicat activ cu diverse măsuri normative, urmărind eficientizarea gestionării vieții economice a urbei.
Justificate în mare măsură de stilul enciclopedic în care au fost realizate, cele două volume ale autorilor Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov prezintă cititorilor trei domenii de bază ale istoriei capitalei Basarabiei între cele două războaie mondiale: spațiul (cadrul natural), omul/societatea (populația, identitate și alteritate, administrația etc.), timpul (evoluția faptelor și evenimentelor). Analizate și prezentate pe larg în prima parte a volumului, cele trei domenii majore ale istoriei Chișinăului interbelic cuprind, în 28 de capitole aranjate tematic, cvasi-totalitatea aspectelor înfățișării Chișinăului și a chișinăuienilor între cele două războaie mondiale. Atât corpul de documente și materiale din partea a doua a volumului, cât și bogatul și variatul material ilustrativ completează și întregește în mod armonios compartimentele tematice ale volumelor.
Constituind o valoroasă și originală contribuție la elucidarea evenimentelor și proceselor derulate în principalul centru politico-administrativ, economico-social și cultural al Basarabiei interbelice, cele două volume ale cercetătorilor Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov confirmă, totodată, într-o deplină măsură tendința spre integrarea științei istorice din Republica Moldova în producția istoriografică nouă, românească și europeană, concentrată tot mai mult spre aspectele istoriei locale și celei regionale, spre ceea ce Lucien Febvre numea o „nouă istorie”, constând în „a descoperi oamenii, unicul obiect al istoriei”[15], iar Nicolae Iorga îndemna la „observarea științifică a oricărui fenomen istoric” cu ajutorul unui număr cât mai mare posibil de factori, pronunțându-se, în același timp, împotriva „legii «numărului mare»”, care ar suprima diferența reacțiunii individuale și ar simplifica observarea științifică la potrivirea fortuită a unor cifre statistice[16].
Utilizând pe larg izvoarele istorice și, în primul rând, cele primare, procedând la sondarea memoriei individuale și a celei colective, a literaturii de specialitate din spațiul românesc dar și a celei internaționale, coroborate cu conceptele teoretico-metodologice moderne, istoricii Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov prezintă specialiștilor în domeniu, dar și tuturor celor interesați de trecutul istoric al Chișinăului o panoramă multicoloră și pluridimensională a celui de-al doilea oraș ca mărime din România Întregită, fapt ce ne permite să recomandăm cu căldură marelui public lectura unor volume de o actualitate și importanță deosebită pentru istoria și cultura noastră națională.
—————————————-
[1] „Dilema”, an. VI, nr. 304, 27 noiembrie – 3 decembrie 1998, p. 8.
[2] Ibidem, p. 9.
[3] Ibidem.
[4] Istoria Românilor. Vol. VIII: România Întregită (1918-1940). Coord.: prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. X.
[5] Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la democrație la dictatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 3 și urm.; Idem, Istoria civilizației românești. Perioada interbelică (1918-1940), Editura Enciclopedică, București, 2009, p. 12.
[6] Toader Nicoară, Istorie locală și surse orale / Ministerul Educației și Cercetării al României. Proiectul pentru Învățământul Rural, 2005, p. 1.
[7] Ibidem.
[8] Imnul municipiului Chișinău, „Orașul meu” (muzică Eugen Doga, versuri Gheorghe Vodă), conține versuri precum „Orașul meu din albe flori de piatră” sau, într-o altă variantă, „Orașul meu cu umeri albi de piatră”.
[9] Călători străini despre țările române. Vol. VI, partea E. Celebi îngrijită de Mustaafa Ali Mehmet, Editura Științifică și Enciclopedică, Chișinău, 1976, p. 735.
[10] Cu titlu de ilustrare, menționăm câteva din lucrările cele mai reprezentative: C. Diaconovich, Enciclopedia Română. Vol. I, Editura și tiparul lui W. Krafft, Sibiu, 1898; Zamfir Arbore, Dicționarul geografic al Basarabiei, Editura Socec, București, 1904; Ștefan Ciobanu, Chișinăul, Editura Comisiunii monumentelor istorice. Secția Basarabiei, Chișinău, 1925; Gh. Bezviconi, Semimileniul Chișinăului, Chișinău, 1936; В.И. Жуков. Города Бессарабии 1812-1861 (Chișinău, 1964); История Кишинёва (Chișinău, 1966); Энциклопедия Кишинёва (Chișinău, 1986); Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, File din istoria Chișinăului, Editura Museum, Chișinău, 1988; Chișinău. Enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998; Andrei Eșanu, Chișinău, file de istorie. Cercetări, documente, materiale, Editura Museum, Chișinău, 1998; Aliona Grati, Chișinău. Morile timpului. Eseu de imagologie literară, Editura Prut, Chișinău, 2020 ș.a.
[11] Vezi: A.S. Weinberg, Chișinăul în trecut și prezent. Schiță istorică, F.e., Chișinău, 1936, p. 5-6.
[12] Alex Kidel, Contribuțiuni la bibliografia social-economică basarabeană, Tipografia Carmen Sylva, Chișinău, 1930, p. 1-2.
[13] Ing. Cincinat I. Sfințescu, Orașele Basarabiei (din punct de vedere edilitar). Comunicare prezentată Congresului de la Iași din 9-12 octombrie 1921, București, 1921, p. 6.
[14] Antony Babel, La Bessarabie. Étude historique, etnographique et économique, Librairie Félix Alcan, Paris, 1926, p. 36.
[15] Cf. Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților, Editura Meridiane, București, 1986, p. 5-7.
[16] Nicolae Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice. Ed. a III-a, Monitorul Oficial și Imprimeria Națională, București, 1944, p. 17.
Dr. hab., conf. univ. Nicolae ENCIU,
Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova
Revista ART-EMIS, Anul XV, Nr. 75 (1.512) / 22 ianuarie 2026.
NOUTĂŢI EDITORIALE
TRAUMATISMUL DEPORTĂRILOR PRIN PRISMĂ PSIHANALITICĂ
Zinaida Bolea, Problematica narcisică şi relaţiile cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească.
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Chişinău: Lexon-Prim, 2025, 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.
Recenta monografie elaborată de doctorul habilitat în psihologie, conferenţiarul universitar Zinaida Bolea este unică în registrul naţional şi internaţional ştiinţific. Dacă cercetătorii din domeniul istoriei au abordat fenomenul deportărilor prin palierul evenimenţialului, contextualizării presiunilor, atunci Zinaida Bolea se opreşte asupra trăirilor afective pe care le poate traversa o comunitate aflată la limita existenţei.
Demersul ştiinţific vine din direcţia emiţătorului (al factorului decizional) spre cel al receptorului (al celui supus constrângerilor) se analizează atât legătura, cât şi ruptura dintre aceştia. Nu mai puţin importantă este prezentarea arhitecturii cauzale ale acestor raporturi.
Lucrarea este prefaţată de Monica Balaşa, psihanalist formator la Societatea Română de Psihanaliză (pp. 6-10).
Cercetătoarea Zinaida Bolea a structurat discursul ştiinţific în mai multe nivele cognitivanalitice.
Perspectiva psihanalitică referitoare la fenomenul traumei este abordată prin prisma structurilor psihice şi cele istorice, a seducţiei narcisice generate de ideologiile totalitare şi a poverii doliului în trauma istorică. Toate aceste aspecte indică spre utilizarea unor concepte ştiinţifice occidentale ce vin să explice reprezentările traumatismului antropogen izbucnit în violentul
veac XX (pp. 21-62).
Sursă: XENOFONTOV, Ion. Prezentare de carte. Traumatismul deportărilor prin prismă psihanalitică. Zinaida Bolea, Problematica narcisică şi relaţiile cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Chişinău: Lexon-Prim, 2025, 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 191-192. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/191-192_24.pdf
ISTORIA ŞTIINŢEI
ACADEMICIANUL ILIA G. BUDAC (1916–1974): DE LA UCRAINEAN LA MOLDOVEAN ŞI DE LA AGRONOM LA ISTORIC
Istoricul Ilia G. Budac s-a născut la 22 iunie 1916 într-o familie de ţărani din s. Inguleţ, rn. Ustinvosc, azi regiunea Kirovograd, Ucraina. Părinţii săi au fost antrenaţi în activităţi agricole, iar în 1929 au fost încadraţi în colhoz. În autobiografia sa, Ilia G. Budac nota că este ucrainean, iar în două caracteristici semnate de conducerea Academiei de Ştiinţe a RSSM din 28 octombrie 1964 şi 8 iunie 1966 era menţionat ca fiind moldovean.
În opinia noastră, Ilia Budac, născut într-un sat de moldoveni, intenţionat menţiona că este ucrainean dorind în acest fel să se protejeze de represiile staliniste, deoarece putea fi declarat „agent străin”, cum s-a întâmplat cu mai mulţi moldoveni din RASS Moldovenească în anii teroarei (1933–1938).
O bună parte din lucrările ştiinţifice ale lui Ilia Budac au fost elaborate în coautorat cu conducătorul său ştiinţific, Iachim S. Grosul. Despre cooperarea ştiinţifică şi prietenia acestui dublou academic ne-a relatat Ludmila Grosul, fiica academicianului Iachim Grosul: „Îmi amintesc că venea de multe ori la noi acasă (Ilia Budac – n.n.). Împreună cu tata stăteau ore întregi în biroul de lucru al tatei, lucrând cu meticulozitate la materialele ştiinţifice. Eu aveam grijă ca să le aduc ceai și biscuiții pregătiţi de mama. Eram încă o școlăriță pe atunci. Uneori stăteau până târziu. Îmi amintesc că ambii erau pasionaţi de istoria economică.
Știu că au publicat lucrări comune, printre care „Schiţe de istorie a economiei naționale a Basarabiei”. Îmi amintesc că tata a fost foarte îngrijorat atunci când Ilia Grigorievici a decedat”. Un prim rezultat al cercetărilor comune, a istoricilor Ilia Budac şi Iachim S. Grosul au fost publicarea lucrării «Крестьянская реформа 60–70-х годов XIX века в Бессарабии» („Reforma țărănească din anii 60 – 70 ai secolului al XIX-lea în Basarabia”) (1956). De menţionat faptul că această lucrare a fost recenzată pozitiv de istoricul român Gheorghe Bezviconi, care a accentuat faptul că lucrarea se bazează pe bogate surse istorice şi literatura de specialitate.
Sesiunea ştiinţifică a istoricilor. Ilia Budac – în rândul doi, al doilea din stânga. Noiembrie 1961.
Sursă: DRAGNEV, Demir, XENOFONTOV, Ion. Academicianul Ilia G. Budac (1916–1974): de la ucrainean la moldovean şi de la agronom la istoric. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2025, nr. 10(220), pp. 6-13. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-13_34.pdf?fbclid=IwY2xjawPeC6FleHRuA2FlbQIxMABicmlkETF3Zm01OEg3MDg5aFJMUGhZc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHgB9qQSHvJKI4N3f2hRYx5-ydZ1B7Ej9DIl7F0muxf8KoN7691KJq76m6159_aem_lWTn-WpWrBxfronIvi-qkQ
ISTORIA ŞTIINŢEI
FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT GHEORGHE CEALÎI (1916–1996)
Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996) a intrat în Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Știinţe a Moldovei în anul 1998 de la Institutul de Energetică al forului ştiinţific suprem din Republica Moldova. Materialul documentar a fost acceptat de către cercetătorul științific I.G. Moroșanu. Studiul reprezintă un material de informare a comunității științifice privind structura și conținutul fondului de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi şi poate fi util cercetătorilor științifici interesați de domeniul energetic și de istorie a științei. Fondul include rapoarte, dări de seamă, articole decupate din presa timpului în care este menționat atât necesitatea dezvoltării sectorului energetic, cât și identificarea unor modalități mai eficiente de economisire a surselor energetice, identificarea unor soluții de asigurare a republicii cu combustibil și energie, o analiză a avantajelor și dezavantajelor energiei atomice și hidroenergetice. Pentru cercetătorii interesați de istoria științei pot fi găsite documente și materiale despre activitatea profesională a savantului, date biografice, unele repere privind realizările științifice.
PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Gheorghe Cealîi (1916–1996). In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe umanistice, 6-7 noiembrie 2025, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al Universităţii de Stat din Moldova, 2025, pp. 63-76. ISBN 978-9975-62-687-3. ISBN (pdf) 978-9975-62-963-8. DOI: https://doi.org/https://doi.org/10.59295/spd2025u
APARIŢIE EDITORIALĂ
Calendarul Național 2026 elaborat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova poate fi accesat de pe pagina web a bibliotecii:
http://bnrm.md/files/publicatii/CN%202026.pdf
ARTĂ
Mirela Chihai (12 ani), Vocile copilăriei. Şcoala Raională de Arte Plastice “Nicolae Moisei” din Teleneşti.
PATRIMONIU
Poveşti la gura sobei. Muzeul Raionul de Istorie şi Etnografie din Teleneşti. Foto: IVX, 19.01.2026.
PATRIMONIU
Maica Domnului, Iisus Hristos şi Sf. Ioan Botezătorul. Icoană din sec. al XIX-lea. Muzeul Raionul de Istorie şi Etnografie din Teleneşti. Foto: IVX, 19.01.2026.
NOTE DE LECTURĂ
101 PILDE. A fost odată un om… și Părinte, dă-mi o povață… Culegeri de pilde și povestiri creștine.
Sunt două broșuri mici cu cca 100 pagini fiecare, cu diferite pilde (“povestire scurtă, alegorică și moralizatoare”), învățături, întâmplări din viața unor creștini. În prima se vorbește despre: ispită, prietenie, adevăr, păcat, răbdare, invidie, milostenie, iubire, bunătate, etc. A doua se focusează pe: smerenie, mândrie, înțelepciune, credință, rugăciune.
“Inima omului trebuie să stea departe de patimi, de atașamentul față de lucruri, și de judecarea faptelor altora.”(p.83)
“A fi trist înseamnă să te gândești tot timpul la tine însuți.”(p.63)
“Nu este un lucru ușor să călăuzești oamenii cu înțelepciune.”(p.39)
“Viața fără cuvânt aduce mai mult folos decât cuvântul fără viață”.(p.30)
“Pînă când un cuvânt nu este rostit, el este prizonierul aceluia care era pornit să-l spună. Or, atunci când cuvântul este spus, prizonierul lui este cel ce l-a rostit.” (p.23)
“Un pictor iscusit a creat un tablou și l-a expus în fața publicului ca oamenii să-l admire. Mulți i-au lăudat noua operă, însă doar cizmarul observase un cusur la sandalele din pictură.
Ascultându-i observațiile, pictorul și-a corectat imediat tabloul. După asta, cizmarul s-a umplut de părere de sine și i-a spus pictorului că și fluierul piciorului este nereușit, și genunchiul, ba chiar tot piciorul este pictat incorect…
Atunci pictorul i-a zis:
– Să nu judece cizmarul mai sus de încălțăminte!
Același lucru se poate spune fiecăruia dintre noi atunci când ne apucăm să judecăm lucruri la care ne pricepem prea puțin.”(p.107)
Nicolae Dandiş,
Primar de Cahul
NOTE DE LECTURĂ
DE CE EȘUEAZĂ NAȚIUNILE. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei, de Daron Acemoglu și Janes A.Robinson.
Autorii, cu Premiu Nobel pentru economie în 2024, fac în această carte o combinație între istoria economiei și economia istoriei pentru că, realitățile sunt dictate de contexte, oameni, interese. Modelarea hărții lumii și statelor au avut la bază în cea mai mare parte interesele economice, de îmbogățire, exploatare etc.
Autorii relatează evenimente și decizii luate de diferite țări, în diferite perioade istorice, care au impactat economia, fie au stimulat creșterea economică și progresul, fie au blocat acest proces. Ideea de bază stă în relația dintre instituțiile economice și cele politice. Autorii explică că “nici cultura, nici geografia, nici ignoranța nu explică traiectoriile diferite ale celor două state (ex.Coreea de Nord și de Sud)…. țările diferă în ceea ce privește succesul economic din cauza instituțiilor diferite, a regulilor care influențează modul de funcționare al economiei și a stimulentelor care îi influențează pe oameni.”(p.88) Instituțiile economice despre care vorbesc autorii, care sunt esențiale, “trebuie să pună pe primul plan proprietatea privată garantată, un sistem juridic imparțial, și furnizarea de servicii publice care să asigure un cadru instituțional corect.”(p.89) Autorii descriu procese de natură economică care au avut loc în Franța, Marea Britanie, Japonia, SUA, China, URSS, Africa, state din America de Sud, Imperiul Otoman etc, statele având istorii, obiceiuri, culturi diferite etc. Cum au influențat decizia politică invențiile (p.231), schimbarea spre bine sau rău, despre evoluția și rolul tiparului, monopoluri (p.219), industrie (p.251), stabilitatea politică și comerțul internațional (p.264), revoluția industrială (p.334), trusturi (p.355), sclavagism etc. “Națiunile sunt bogate pentru că au reușit să creeze instituții incluzive”(p.405) și eșuează “când nu creează stimulente de care au nevoie oamenii”.(p.414) Aceste instituții nu apar de la sine ci deseori ca urmare la o confruntare între elite în timpuri critice.(p.370)
“Revoluțiile, exproprierile și instabilitatea politică au venit la pachet cu guverne militare și diverse tipuri de dictaturi.”(p.48)
“Procesul politic este cel care determină sub ce instituții economice trăiesc oamenii și instituțiile politice sunt cele care decid cum funcționează acest proces.”(p.54)
“Instituțiile economice sunt indispensabile pentru a face fara o tara sa fie săracă sau prosperă, politica și instituțiile politice sunt cele care decid ce instituții economice deține o țară.”(p.55)
“Țările bogate sunt bogate pentru că au descoperit politici mai bune și au eliminat cu succes eșecurile pieței.”(p.78)
“Țările sărace sunt sărace întrucât cei care dețin puterea fac alegeri care generează sărăcie.”(p.83)
“Soluția in fata eșecului politic și economic al națiunilor de astăzi este ca instituțiile lor extractive să se transforme treptat în unele incluzive.”(p.447)
“Creșterea economică de durată necesită inovație, iar inovația nu poate fi separată de distrugerea creatoare (înlocuiește vechiul cu noul)”(p.476)
“Țările au nevoie de instituții economice și politice incluzive ca să scape de cercul vicios al sărăciei.”(p.504)
In concluzie, în peste 500 de pagini, se argumentează că, cu cât societățile sunt mai democratice, există alegeri libere, presă obiectivă, au instituții incluzive, drepturi și libertăți asigurate, cu atît statele sunt mai bogate. Iar acolo unde sunt regimuri autoritare, ignorarea drepturilor și a proprietății, statele sunt mai sărace. Deci liderii și deciziile politice sunt explicația.
Nicolae Dandiş,
Primar de Cahul
ARTĂ
Nina Shibaev, Portret de bărbat, 2025. Hârtie, creion color, 100 x 70 cm.
ÎNTÂLNIRI DE SUFLET
ARTĂ
Mher Chatinyan, Vioristul, 2026. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.
SPIRITUALITATE
Complexul monahal Țipova: Patrimoniul rupestru al Moldovei. Partea 2
„Am ajuns în acest punct al călătoriei unde sufletul a primit mângâierea. Am simțit cum lumina veșnică a credinței arde în inima stâncii și cum flacăra nu s-a stins niciodată la Țipova, arzând chiar și printre ruine. Dar ce mistere ascund de fapt aceste pietre? Ce povești au fost șoptite pe aceste trepte de-a lungul secolelor?
Mănăstirea Țipova este învelită nu doar în vechime, ci și într-un văl gros de legendă. Povestiri despre cununii domnești sau despre refugii mitologice plutesc printre stânci, îmbogățind cu farmec popular istoria oficială. Aceste legende sunt parfumul locului și oglindesc dorința omului de a vedea sacrul întărit prin basm.
Credincioșii care urcă și coboară treptele anevoioase ale Țipovei vin aici pentru o taină mai mare: aceea de a găsi răspunsuri. Mănăstirea așezată sub stâncă este un loc unde sufletul își pune întrebările cele mai grele. Fiecare pas trudit pe care îl faci pe potecile de aici este un preț plătit pentru a ajunge la acea înțelepciune rară, care te ajută să înțelegi de ce și cum trebuie să trăiești. Țipova este locul unde se schimbă mersul lumii, începând cu sufletul tău.” Emisiunea „Cuvintele Credinței” din 21 decembrie 2025. Autor: Iulian Proca.
Iulian Proca
ANTROPOLOGIE
Casă din zona Orheiul Vechi. Sursă: Agenția Națională a Arhivelor (Chişinău).
CALENDAR NAŢIONAL 2026
Membri ai Colegiului de redacţie, autori şi protagonişti ai Calendarului Naţional 2026. Foto: Iurii Ceabanov, 15 ianuarie 2026.
ISTORIE
Reactivarea vieții bisericești în Basarabia de către Efrem Tighineanu (1942–1943)
După revenirea autorităților române în Basarabia (1941), în fruntea Arhiepiscopiei Chișinăului și-a reînceput activitatea locotenentul de arhiepiscop Efrem Enăchescu, anterior (1938) hirotonisit cu titlul Tighineanu. În timpul refugiului, Efrem Tighineanu s-a ocupat provizoriu cu administrarea Eparhiei Buzăului, participând, totodată, la ședințele Sfântului Sinod. Or, acest fapt demonstrează că Mitropolia Basarabiei nu a fost desființată, ci a continuat să existe de jure.
Noul ierarh al Bisericii Ortodoxe din Basarabia s-a implicat activ în repararea Catedralei din Chișinău, grav afectată de incendiile provocate de bolșevici.
Activitatea complexă a locotenentului de arhiepiscop Efrem Tighineanu în Basarabia a fost una ajustată la cerințele acerbe ale timpului, ce solicitau acțiuni pragmatice și dinamice, iar publicațiile ecleziastice au fixat atât suflul de epocă, cât și misiunea religioasă a celui care a reactivat viața spirituală în provincia românească.
Întâmpinarea regelui Mihai și a reginei mamă Elena la sfințirea Catedralei din Chișinău de către arhiepiscopul locotenent al Chișinăului Efrem (Tighineanu), 31 octombrie 1942
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/386-391_8.pdf
FOTOGRAFIE
Căsuţa din Codru. Foto: IVX, 13 ianuarie 2026
FOTOGRAFIE
Tripleţi. Foto: IVX, 13 ianuarie 2026
FOTOGRAFIE
Porţile codrului. Foto: IVX, 13 ianuarie 2026
ARTĂ
Lucian Muntean. Iarna. Acuarelă, cărbune lichid pe hârtie, 76×38 cm.
EVENIMENT CULTURAL
APARIŢIE EDITORIALĂ
STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE. Seria Ştiinţe umaniste. Nr. 10(220) 2025.ISSN 1811-2668. E-ISSN 2345-1009.
APARIŢIE EDITORIALĂ
Integrare prin cercetare și inovare”. Conferința științifică națională cu participare internațională dedicată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, 6–7 noiembrie 2025. Ştiinţe umanistice / Comitetul științific: Igor Şarov [et al.]; resp de ed.: Georgeta Stepanov, Chişinău: [S. n.], 2025 (CEP USM), pp. 63-76. fig., tab. – Antetit.: Univ. de Stat din Moldova, HR Excellence in Research. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-62-687-3. ISBN 978-9975-62-963-8.
Culegere de articole_Conferinta_ICI_6-7.11.2025_ȘTIINȚE UMANISTICE (1)
APARIŢIE EDITORIALĂ
ANUARUL ȘTIINȚIFIC „ACTA UNIVERSITATIS CAHULENSIS”. Volumul XII, Partea 1. Cahul, USC, 2025. – 491 p. ISSN 2587-3563. E-ISSN 2587-3571
Vezi: Volumul-XII-Partea-II
APARIŢIE EDITORIALĂ
„Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (8 ; 2024 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Culegere de articole ştiinţifice [prezentate la Conferinţa ştiinţifică internaţională], Ediția a 8-a, Chişinău, 31 octombrie-2 noiembrie 2024 / volum editat de Igor Bercu ; coordonatori: Igor Şarov (Moldova), Sorin Domiţian Șipoș (Oradea) [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Bons Offices ; Oradea : Editura Universităţii din Oradea, 2025. – 800 p. : facs., tab. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Universitatea din Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. rom., engl. – Referinţe
bibliogr. în subsol. – [50] ex. ISBN 978-5-36241-666-9 (Bons Offices). – ISBN 978-606-10-2467-4 (Editura Universităţii din Oradea).
Vezi: LLR_2025_
SPIRITUALITATE
Complexul monahal Țipova: Patrimoniul rupestru al Moldovei. Partea 1
Mănăstirea Țipova este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale, fiind recunoscută drept un centru de spiritualitate asemănător celor de pe Sfântul Munte Athos. Supranumit pe drept cuvânt „Athosul de pe Nistru”, acest lăcaș oglindește liniștea Sfântului Munte, fiind locul unde asceza și rugăciunea au găsit adăpost în inima stâncii. Complexul este format dintr-o Mănăstire terestră și una rupestră, unde s-au păstrat trei biserici săpate în piatră între secolele XI și XVIII. Deși istoria locului a fost marcată de încercări, viața monahală continuă și astăzi sub îndrumarea comunității de călugări care întrețin acest vast complex muzeal și spiritual. Pelerinii și turiștii găsesc aici un spațiu unde rugăciunea și istoria s-au pietrificat pe malul drept al Nistrului. Emisiunea „Cuvintele Credinței” din 14 decembrie 2025. Autor: Iulian Proca.
APARIŢIE DITORIALĂ
Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească : Documente şi materiale, 1947-1949 / Alc.: Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc ; colegiul de redacţie: Ion Tighineanu [et al.] ; responsabil de ediție: Liliana Condratiova. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Istoria Ştiinţei. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2025 (Blitz Poligraf) – . – ISBN 978-9975-62-796-2.
[Vol.] 2. – 2025. – 795 p. – Ind. de nume: p. 747-780. – [300] ex. – ISBN 978-9975-62-910-2.
Prin acest volum, se pun în circuitul științific 173 de documente, ce cuprind cronologic anii 1947–1949 și vizează aspecte relevante ale istoriei ştiinţei, aflate în conexiune directă cu factorii politici și ideologici din Moldova sovietică. Documentele din perioada examinată vin să demonstreze că instituționalizarea activităţii ştiinţifice din RSSM era parte componentă a ştiinţei unionale. Drept urmare, instituţiile academice erau organizate după formele existente în alte republici unionale, fără a lua în considerare tradiţiile naţionale locale de organizare ştiinţifică.
Sursele documentare au fost depistate în cadrul fondurilor arhivistice ale Agenţiei Naţionale a Arhivelor din Chişinău şi ale Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente, Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova).
CEL MAI CULT PRIMAR DIN REPUBLICA MOLDOVA
În anul 2025, Nicolae Dandis, primar de Cahul, a citit 101 cărţi!
LA MULŢI ANI!
APARIŢIE EDITORIALĂ
Sursă: Nicolae Enciu, Biserica și Statul în anii regimului comunist din România. În:
Revista Literară, Anul XI, Nr. 6 (89), noiembrie-decembrie 2025.
CĂRȚI PENTRU BIBLIOTECI
De astăzi, cele două volume dedicate Chișinăului în perioada dintre cele două războaie mondiale pot fi consultate și în cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, precum și la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (Chișinău).
Chişinău, cel de-al doilea oraş al României întregite (1918–1940): studiu monografic, documente şi materiale / Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2025 – 2 vol. ISBN 978‑973‑577‑783‑8. Vol. 1. – 2025, 685 p. Conţine bibliografie. – Index. – ISBN 978‑973‑577‑784‑5.
Chişinău, cel de-al doilea oraş al României întregite (1918–1940): studiu monografic, documente şi materiale / Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2025 – 2 vol. ISBN 978‑973‑577‑783‑8. Vol. 2. – 2025, 670 p. – Conține bibliografie. – Index. – ISBN 978-973-577-785-2.
CHIŞINĂUL CULTURAL
Concertul anului 2025.
Pop Simfonic 11. Chișinău Arena, 21 decembrie 2025.
O feerie culturală care a adunat generaţii. Emoţii, mesaje umanistice, punţi culturale, patriotism, voci pentru pacea mondială, arhetipuri culturale. S-a interpretat în limbile română, engleză, franceză.
Pe scenă au cântat: Satoshi, Tania Turtureanu, Cătălin Josan, Magnat & Feoctist, Adrian Ursu, Tania Cerga, Snails, Lucian, Daniel și Vasile Advahov, Marej și mulți alții.
Hiturile ultimilor ani și șlagărele artiștilor au răsunat într-o versiune simfonică unică, alături de 100 de instrumentiști Moldovan National Youth Orchestra și 100 de copii din corul Voices, sub bagheta magică a dirijorului Andriano Marian.
Vezi un colaj foto de IVX
CHIŞINĂUL CULTURAL
Secvenţă de la manifestarea literară „Discuţii pe muchie de carte” desfăşurată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 20 decembrie 2025.
Foto, de la stânga la dreapta: scriitoarea, redactorul şi pictoriţa Elena Vizir (autoarea lucrării „Dincolo de zâmbete”); scriitoarea şi poeta Claudia Partole (autoarea cărţii „Metresa lui Oniros”); poeta şi profesoara Maria Butuc-Brigai (autoarea plachetei „Inimi puse în vitrină”); scriitoarea şi editorul Olga Căpăţână (autoarea romanului „Poveste cu patru neveste”), preşedintele Clubului C’Arte (Paris), moderatoarea evenimentului; scriitorul Nicolae Rusu (autorul romanului „Carla”) şi scriitoarea debutantă Olesea Raru (autoarea volumului „Foame de iubire”). Foto: IVX
EVENIMENT CULTURAL
ARTĂ
Mher Chatinyan, Peisaj, 2022. Ulei pe pânză, 60 cm х 60 см.
CITATUL ZILEI
În morală, ca şi în artă, vorbăria nu înseamnă nimic, fapta e totul.
De aceia Domnul Hristos, a cucerit lumea prin fapte.
Ioan Frijan
MANIFESTARE ŞTIINŢIFICĂ
Conferința științifică națională cu genericul „Abordări psiho-pedagogice, lingvistico-literare, istorice și didactice în științele educației”, organizată la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, la 17 decembrie 2025, în format mixt, conform programului atașat.
ARTĂ
Lucian Muntean, Pădurea în ceaţă, 2025. Acuarelă pe hârtie, 28 cm x 38 cm.
CALENDAR NAŢIONAL 2025
FOTOGARFIE
Tablou celest. Foto: IVX, 14 decembrie 2025
CHIŞINĂU 2025
Tabloul nocturn: Chişinăul din turn. Foto: IVX, 2 decembrie 2025
TEATRU
Secvenţă din piesa „Ultima oră” de Mihail Sebastian. Foto: IVX, 12 decembrie 2025
O comedie satirică de actualitate jucată cu talent la Teatrul Național „Satiricus” care aduce în prim-plan culisele presei și mecanismele manipulării.Este o pledoarie pentru libertatea de gândire și integritate profesională, dar și o comedie plină de vervă, ironie și observație fină.
Regia este semnată de actorul și regizorul Cristian Șofron.
Piesa include u o tematică surprinzător de contemporană, deși a fost scrisă în interbelic. În redacția unui ziar, conferenţiarul Alexandru Andronic se trezește prins într-un conflict de interese. Ce urmează este un joc al influențelor, compromisurilor și aparențelor, care ridică întrebări incomode despre adevăr, responsabilitate și etică profesională.
Distribuția:
Alexandru Andronic – Alexandru Crîlov
Grigore Bucșan – Viorel Cornescu
I.D. Borcea – Arcadie Răcilă
Ștefănescu – Ion Grosu
Voicu – Daniel Brînză
Pompilian – Damian Donos
Brănescu – Eugeniu Matcovschi
Agopian – Constantin Ghilețchi
Niță – Artiom Oleacu
Magda Minu – Ira Cazac
Ana – Irina Rusu
Domnișoara Werner – Ludmila Gheorghiță
MANIFESTARE ŞTIINŢIFICĂ
SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL „TEOLOGIE ȘI MĂRTURISIRE”
Ediția I, 11 decembrie 2025, Chișinău
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași și cu Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează în data de 11 decembrie
2025 Simpozionul Internațional „Teologie și Mărturisire”. Acest eveniment academic se încadrează în Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, aniversându-se 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, 140 de ani de la dobândirea autocefaliei, precum și 1700 de ani de la Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). Evenimentul are loc la Chișinău, începând cu ora 10.00, în Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova.
Vezi programul simpozionului: PROGRAM, Simpozion Chișinău, 2025
APARIŢIE EDITORIALĂ
MANIFESTARE ŞTIINŢIFICĂ
Mitropolia Basarabiei
AO „Mitropolitul Gurie Grosu”
și Asociaţia Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova
organizează
Conferința științifică
Mitropolia Basarabiei – instituție de credință și zidire națională
consacrată Centenarului Patriarhiei Române
și Centenarului înființării Mitropoliei Basarabiei
VINERI, 12 decembrie 2025
Sala de conferințe, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Orele: 11.00 – 16.00
11.00-11.30.
Rugăciunea cu binecuvântare
Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte PETRU,
Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
Alocuțiune de bun venit Petru VICOL, Directorul General MNEIN
Mesaj de salut Anatol PETRENCU, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, Președintele Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova
11.30-14.30. SESIUNEA DE COMUNICĂRI:
Moderatori: Silvia Grossu, conferențiar universitar, doctor habilitat în istorie;
Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM.
1. Viorel COJOCARU, protoiereu, doctor în filosofie, USMF.
Aspecte istorice și etno-canonice privind înființarea Mitropoliei Basarabiei
2. Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM.
Patriarhul Miron Cristea despre problemele Bisericii din Basarabia
3. Ion Valer XENOFONTOV, conferențiar universitar, doctor în istorie, USM.
Facultatea de Teologie – prima instituție de învățământ superior din Basarabia
4. Lidia PRISAC, doctor în istorie, USM.
Biblioteca și internatul Facultății de Teologie
5. Silvia GRANCIUC-CORLĂTEANU, conferențiar universitar, doctor
în istorie, Institutul de Istorie, USM.
Activitatea Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică, în amintirile secretarului instituției Constantin Tomescu
6. Veronica BOLDIȘOR, cercetătoare științifică, Muzeul Național
al Literaturii Române.
Acte și mărturii despre Mitropolia Basarabiei din perioada interbelică
în colecțiile Muzeului Național al Literaturii Române
7. Anatol PETRENCU, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, USM.
Vasile Țepordei și problema refugiului clerului din Basarabia (1940-1944)
8. Varvara BUZILĂ, conferențiar universitar, doctor în filologie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
TITLUL REZERVAT
9. Silvia GROSSU, conferențiar universitar, doctor habilitat în istorie.
Anul „Mitropolitul Gurie Grosu” – reper de perpetuă cinstire a memoriei colective
În încheierea evenimentului științific, elevii Gimnaziului „Mitropolitul Gurie Grosu” din satul Nimoreni vor prezenta o suită de elogii în memoria Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei.
Vezi: Conferinta_
ECOURI ÎN MASS-MEDIA
Lansare de carte la București: „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov
Editura Institutului Cultural Român a lansat, duminică, 7 decembrie 2025, la standul său din cadrul Târgului de carte Gaudeamus, organizat la București de Radio România, lucrarea, în două volume, „Chişinău. Cel de-al doilea oraş al României întregite (1918 – 1940)”, elaborată de Lidia Prisac şi Ion Valer Xenofontov.
Potrivit istoricului Cosmin Budeancă, citat de mass-media bucureștene, lucrarea este impresionantă, atât prin conţinut, cât şi prin munca din spatele realizării ei.
„Din păcate, în România se cunoaşte puţin despre ceea ce a reprezentat Chişinăul în perioada interbelică, dar şi după aceea şi cred că e un proiect necesar. Mai ales, acum, după ’90, am observat că suntem cu toţii, cei din ţară, sau mulţi dintre noi curioşi să vizităm Barcelona, Londra, Parisul, ţările europene, dar cred că foarte mulţi dintre cei care au vizitat vestul Europei nu au vizitat Chişinăul. E o carte bună care să-ţi deschidă apetitul pentru a vizita Chişinăul” – a declarat istoricul.
El a adăugat că lucrarea reuneşte cam tot ce se poate cunoaşte despre orașul perioadei interbelice.
„De la politică la economie, la diversitate, la faună, la floră, la viaţă cotidiană, până la ce fabrici, până la ce cârciumi sau birturi erau în Chişinău, toate pot fi găsite în paginile cărţii. E o lucrare enciclopedică. De altfel, Ion Xenofontov este cunoscut pentru abordările lui enciclopedice. Practic, nu m-am gândit la un subiect care m-ar fi interesat despre Chişinăul interbelic pe care să nu îl regăsesc în cele două volume” – a mai afirmat Cosmin Budeancă.
Ion Valer Xenofontov a spus că lucrarea reprezintă rodul unei munci de şase ani în arhivele din România şi din Republica Moldova.
„Presa timpului, memorialistica, jurnalele – toate au constituit pilonii de bază pentru a reconstitui un segment de istorie puţin cercetat şi puţin cunoscut în spaţiul românesc şi asta cu atât mai mult cu cât în perioada socialistă, noi, cei din Republica Moldova, ştiam că perioada interbelică a fost una sumbră, dominată de către ‘România burghezo-moşierească’. Se ştergea acest segment temporal din memoria colectivă sau se prezenta în culori negre. Or, noi, prin cele 28 de capitole ale lucrării, am reevaluat faptele şi evenimentele istorice” – a mărturisit Ion Xenofontov.
Potrivit Lidiei Prisac, prin această carte s-a reuşit scoaterea din anonimat a unor importante documente de arhivă din România şi Republica Moldova.
„Am încercat să cuprindem, practic, tot. Ne-am axat pe diverse subiecte, inclusiv modă, habitatul şi viaţa cotidiană, dar am abordat şi subiecte grele cum a fost subiectul refugiaţilor, aceasta întrucât, după Primul Război Mondial, în România Întregită şi-au găsit refugiul diferite grupuri de refugiaţi precum evrei, ucraineni, ruşi, armeni, care, evident, cu toţii au încercat să se salveze în această parte a României” – a explicat cercetătoarea.