Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJDr9lleHRuA2FlbQIxMAABHR1JxqSBnXo_Fmqrpp7Njp72_N1Rd4gonjxjH3RueMlj4Jex75lysFkCzQ_aem_AREnWX6Zvv3NKlvL5J6bUg

Vezi:http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawJDr9lleHRuA2FlbQIxMAABHR1JxqSBnXo_Fmqrpp7Njp72_N1Rd4gonjxjH3RueMlj4Jex75lysFkCzQ_aem_AREnWX6Zvv3NKlvL5J6bUg

Compoziţia sculpturală „Citadinii de ieri şi de azi”. Aachen, Germania. Foto: IVX, 27 februarie 2025

Bruxelles sub macara. Foto: IVX, 28 februarie 2025

TALCIOCUL

Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf?fbclid=IwY2xjawI7Y7JleHRuA2FlbQIxMAABHRIOLzZKIqMJBVH9obpF8k8WzavM7QY3xNSEy2X5xptiNCd2yczYnMHfWA_aem_zmtbUfhLrZZAdkACm6NEHg

PIEȚELE

În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.

Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIjq3BleHRuA2FlbQIxMAABHTwue9BYXAj4GiXEIZDIf66Inodx7xMEHq97aQ0rTMQvmVidHcJjh4StPg_aem_9QHu6LW7orvhEeedbnhwqA

Aşchii pe cer sau păpădii din nori. Foto: IVX, 27 februarie 2025

„Omul este visul unei umbre”. Pindar (518-428 î.Hr.)

Muzeul dublului campion olimpic Nicolae Juravschi

Foto: Jurnalista Daniela Gherman şi dublul campion olimpic Nicolae Juravschi.

Muzeul Sportului dublului campion olimpic Nicolae Juravschi. Un muzeu personal, prin extensiune este însă unul național… al gloriei sportive.
Medaliile, diplomele, mascotele de la diferite ediții ale Jocurilor Olimpice… dar și alte obiecte strălucesc astăzi în vitrine și sunt ca o inspirație pentru oaspeții care pășesc pragul acestui muzeu. Sunt amintiri pe care familia Juravschi le-a împărtășit în cadrul emisiuni Popas Turistic.

Vezi: https://radiomoldova.md/f/ro/9311?fbclid=IwY2xjawIyrWNleHRuA2FlbQIxMAABHQv0Sh6QslYwbzdSHtZS1rSzMVqw6szFgnpya5aCagaNIRXMkjxM_2AX5Q_aem_tL_1e8iczTbXYasVcNW14w#content

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIjq3BleHRuA2FlbQIxMAABHTwue9BYXAj4GiXEIZDIf66Inodx7xMEHq97aQ0rTMQvmVidHcJjh4StPg_aem_9QHu6LW7orvhEeedbnhwqA

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIjq3BleHRuA2FlbQIxMAABHTwue9BYXAj4GiXEIZDIf66Inodx7xMEHq97aQ0rTMQvmVidHcJjh4StPg_aem_9QHu6LW7orvhEeedbnhwqA

Sursă: Literatura și Arta, nr.8 (4145), din 20 februarie 2025, p. 4.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIjq3BleHRuA2FlbQIxMAABHTwue9BYXAj4GiXEIZDIf66Inodx7xMEHq97aQ0rTMQvmVidHcJjh4StPg_aem_9QHu6LW7orvhEeedbnhwqA

Victor Moraru : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2025 (Blitz Poligraf). – 516 p. ; fot.
ISBN 978-9975-62-839-6.

Lucrarea consacrată membrului corespondent Victor Moraru, doctor habilitat în tiințe politice, este structurată în patru părți: Cuvânt despre coleg; Bibliografia în imagini şi surse bibliografice; Aprecieri. Mesaje. Interviuri; Imaginile unui destin implinit. Lista bibliografică cuprinde peste 500 de titluri, compartimentate pe domenii: Cărți. Autor/coautor; Culegeri de articole de studii ştiințifice – coordonator/editor; Cărți traduse; Teze şi autoreferate; Suporturi didactice; Studii şi articole în reviste ştiinţifice şi culegeri, capitole de cărți, teze ale comunicărilor ştiințifice; Publicații on-line; Articole, recenzii, traduceri, intervenții publicate în presa periodică ş.a. Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor ştiințifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum şi unui cerc mai larg de cititori.

În acces deschis: victor moraru biobibliografie_2025 (1)

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIhloJleHRuA2FlbQIxMAABHerbXTi0U5CFPULui299SQoGFc2qYroqbIfb3srRY5Wl_ym3S8XNL0-Beg_aem_Edqee_fJZCDC4GQk4W0cGA

ДВА МИРА

Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.

Николай Заболоцкий (1903—1958)

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIgJyxleHRuA2FlbQIxMAABHSOM0IkWL80Z3Bt1IG5_3EI8btUHc2ByAiX3FMSoPOYPZUt1M8Bo5i95DA_aem_M3rlyl9knlxRjpJ9H3jLFg

Gara peronului din Chișinău: plecarea lui Ion Druță la Moscova (1969). De la stânga la dreapta: L. Cemortan, Gr. Vieru, I. Druță, L. Mursa, S. Șleahu

Program cu foaie de titlu

https://asm.md/sites/default/files/2025-02/Program%20conferinta%20femei%202025%20_08.02_site%20%281%29.pdf

Secvenţă de la lansarea cărţii „Ne-am ascuns în altă lume”, autor: Vitalie Gaiceanu. La microfon: interpretul Paul Celmare. În prezidiu (de la stânga la dreapta): Sergiu Gurin, secretar de stat, Vitalie Gaiceanu, dr. hab. Anatol Petrencu. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Foto: IVX, 8 februarie 2025.

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIP7J5leHRuA2FlbQIxMAABHQHJsZcdy24pi7DTPPR8Klo0gPJtGGNixvsFrl2_rSClnmi8TCPzTUitUg_aem_Vy5YjdKFVNBgpYskFsVNWg

„Dacă vrei să te bucuri de propria valoare, atunci conferă o valoare lumii”.
(Goethe)

Domnul Sergiu MATVEEV, conferențiar universitar, doctor în istorie, decan al Facultății de Istorie și Filosofie (2018-2023) a Universității de Stat din Moldova, specialist principal în probleme arheologice la Agenţia Naţională Arheologică a Republicii Moldova, a fost desemnat de site-ul enciclopedia.asm.md cercetătorul anului 2024. Pe parcursul anului trecut, istoricul a valorificat un bogat material documentar și fotografic din cadrul fostei Arhive Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, actualmente parte componentă a Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”. Grație muncii depuse în fondurile arhivistice, împreună cu Denis Topal și cu contribuția arhivistului Iulian Salagor, a fost editată lucrarea „Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 19451991. Album de fotografii” (Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.).
Cercetătorul anului 2023 (vezi https://enciclopedia.asm.md/?p=10824) a fost desemnat Arcadii Capcelea, întâiul ministru al Ecologiei Republicii Moldova (1998–2000), doctor habilitat în domeniul managementului ecologic, specialist superior pe probleme de mediu la Banca Mondială, care a studiat cele mai multe dosare din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, în total 182 de dosare, şi a publicat împreună cu cercetătorul Valeriu Capcelea monumentala lucrare în patru volume „Istoria ecologică a Republicii Moldova” (2024) (https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-175_14.pdf).
Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei este cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova, care include 40 016 dosare structurate în 79 de fonduri (34 personale și 45 ale instituțiilor).

De la dreapta la stânga: Sergiu Matveev, Iulian Salagor şi Denis Topal, în sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale.

Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945-1991. Album de fotografii /Editat de Denis Topal, Sergiu Matveev, cu contribuții de Iulian Salagor, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.

REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

IULIA MALCOCI

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

PAVEL V. ŞCIUSEV

TIMOFEI SILISTARU / EFIM SPÂNU


BORIS BOGUŞ

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

ION DOSCA

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Ciclopacul. Foto: IVX, 22.01.2025

LANSAREA CALENDARULUI NAȚIONAL 2025

În cele 544 de pagini, lucrarea cuprinde informații despre 660 de date memorabile, distribuite pe luni, prezintă informații despre circa 600 de evenimente naționale și internaționale aniversare, comemorative, profesionale și sărbători ce vor fi marcate în anul 2025. Lucrarea este consacrată Anului Mihai Eminescu.
Sursă: http://bnrm.md/

Tribunalul din Bălți, 1935

O MONOGRAFIE CONSACRATĂ IDENTITĂȚII SPIRITUALE ROMÂNEȘTI DIN EVUL MEDIU

Monografia elaborată de cercetătorii Viorel Bolduma și Maxim Melinti abordează deopotrivă un subiect de actualitate atât științifică, cât și spirituală, cumulând armonios dimensiunea istorică, ecleziastică și cea a conexiunii cu identitatea și alteritatea.
Lucrarea este bine închegată, fiind structurată în introducere, trei capitole, anexe, bibliografie selectivă, listă de abrevieri și un glosar, indice antroponimic și toponimic. Cadrul cronologic acoperă sfârșitul sec. al XIV-lea – sec. al XVII-lea, perioadă turbulentă în istoria popoarelor creștine din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat, spații aflate sub influență nemijlocită a
Imperiului Otoman.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. O monografie consacrată identității spirituale românești din Evul Mediu. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (75), 2024, pp. 180-181. ISSN 1857-0461.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/Akademos%204_2024_web.pdf

Orchestra simfonică a Liceului de Băieți nr. 4 „Alecu Russo” (actualmente, edificiul Bibliotecii Centrale a Universității de Stat din Moldova) din Chișinău înființată în 1932 de profesorul Z.D. Poroseci

„Caracterele mai mult decât talentele hotărăsc soarta popoarelor și forța morală numai le poate apăra de învingere și nimicire”.
Regele Carol I al României

În casa familiei Boguș din mun. Chișinău, or. Codru, se află un spațiu unic în Republica Moldova. Este vorba de muzeul unei familii de intelectuali, pentru care valorile spirituale sunt cele eterne, cele ce ne conectează la divinitate, la univers.
Muzeul este compartimentat în următoarea structură: 1) Geneza (surse iconografice); 2) Studii, grade, titluri; 3) Stand auxiliar: familia Boguș (I); 4) Monografii, articole, comunicări; 5) Stand auxiliar: stema familiei, decorații de stat, distincții guvernamentale și diplome (II); 6) Distincții, titluri onorifice; 7) Personalia; 8. Instantanee; 9) Biblioteca; 10) Simboluri identitare; 11) Farfurii-suvenir.
Povestea acestui muzeu a fost relatată la Radio Moldova într-o emisiune realizată de jurnalista Daniela Gherman, la 5 ianuarie 2025, ora 10:00.

https://radiomoldova.md/f/ro/8660?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3_VAVEVTG_Wvnr4yu8tG41RYAxPCA2Dn1YvUMhBfQsafSkn8ND5C02eEQ_aem_xLVjCvNfuUqpueufMDl8kA#content

Foto: Profesorul universitar Boris BOGUȘ la masa de lucru în Muzeul Spiritual al familiei BOGUȘ.

Inginerul, managerul, pedagogul, psihopedagogul sportiv, doctorul în psihologia sportului (2013), profesorul universitar (2015), cercetătorul științific și, nu în ultimul rând, Omul de Omenie Boris BOGUȘ s-a născut la 5 ianuarie 1955, în s. Sadova, rn. Călărași.
Este unul dintre puținii intelectuali din Republica Moldova, cu o pregătire educațională și științifică temeinică, fiind absolvent a patru specialități diferite (tehnic, sport, psihologie și pedagogie), în patru spații diferite (Republica Moldova, Ucraina, Federația Rusă și România)! A avut peste 800 de profesori și a susținut 143 de examene, ultimul examen l-a avut în anul 2019, la aproape 65 de ani pentru obținerea gradului didactic superior.
Își începe studiile la școala de opt ani din satul de baștină (1970) și la Tehnicumul Electromecanic din Chișinău (actualmente, Centrul de Excelență în Energetică și Electronică), specialitatea producția aparatajului de automatică și telemecanică (1974). Apoi urmează Institutul Politehnic „S. Lazo” (actualmente, Universitatea Tehnică a Moldovei), Facultatea de Construcții Industriale și Civile, unde obține calificarea inginer-constructor (1984); Institutul de Stat de Cultură Fizică din Kiev (actualmente, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport), unde obține calificarea de profesor-antrenor (1989) și Institutul Pedagogic „I. Creangă” (actualmente, Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău), în cotutelă cu Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, specializându-se în psihologia aplicată, calificarea psiholog-practician (1991).
În anii 1993-1997 a elaborat teza de doctorat, cu titlul „Rolul factorilor psihici în selecția sportivă”, la Academia Națională de Educație Fizică și Sport (actualmente, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București), grupul său experimental constituindu-l elevii din cadrul Liceului Republican cu Profil Sportiv din Chișinău.
Direcțiile științifice explorate de Boris Boguș în activitatea sa includ următoarele domenii: inginerie, pedagogie, psihologie, neuroștiințe, istoria sportului, metodologia antrenamentului sportiv modern, psihologia sportului de performanță, factorii performanței sportive, reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivilor, maximizarea personalității și fortificarea mentală a sportivilor de înaltă performanță etc.
O particularitate a activității sale științifice, publicistice și editoriale o constituie cooperarea cu oamenii de creație.
În urma cooperării științifico-editoriale cu O. Țîcu, doctor în istorie, conferențiar universitar, maestru internațional al sportului la box, a publicat cinci monografii în Republica Moldova, România, Germania, Marea Britanie și SUA. În calitate de asistent de regie, a participat la elaborarea filmului documentar „Variațiuni pe un nume” (regizoare: V. Gorgos, producător: V. Mărgineanu, operator: C. Zbîngu), realizat la OWH-Studio în 2016. În 2007 a devenit, în colaborare cu O. Țîcu, beneficiar al Bursei „Joao Havelange”, oferită de FIFA pentru proiectul de cercetare „Fotbalul în contextul transformărilor democratice din Europa de Est”.
A publicat în ziarul „Universitatea” a Universității de Stat din Moldova (2004-2018) zeci de articole publicistice și de popularizare a științei, cu genericul: „Corpul uman – abordare sistemică, cunoașterea de sine și bunăstarea organismului”, în cadrul rubricii speciale, nou-inaugurate „Meridianul cunoașterii”.
În calitate de autor, redactor științific și coordonator a participat cu un grup de autori din diferite domenii la elaborarea a două monografii din colecția Legendele sportului moldovenesc: „Nicolae Juravschi – Dublu Campion Olimpic” (2017; la întocmirea volumului au participat 54 de autori) și „Larisa Popova – marea campioană sau zeița canotajului academic de la Nistru” (2023; la elaborarea cărții au contribuit 28 de autori).
Membru al Grupului de lucru pentru elaborarea noii Legi a sportului, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova (2021-2024); al Consiliului de experți de pe lângă Comisia cultură, educație, cercetare, tineret și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova (din 2024).
A obținut performanțe în domeniul practicării sportului: categoriile I și II la fotbal, atletism (alergări 1500 și 5000 m), șah, joc de dame și tenisul de masă (1968-1982); candidat în maeștri ai sportului la Poliatlonul GMA (Gata pentru muncă și apărare) (1977), la tir (calibru redus, pușcă-culcat, 50 m) (1978) și la biatlon (1979); maestru al sportului la biatlon (1981).
Este Antrenor emerit de fotbal al Republicii Moldova (2002); lucrător emerit al culturii fizice și sportului din Republica Moldova (2010).
În ședința Senatului Universității de Stat din Moldova din 29 octombrie 2013 a ținut un discurs filipic contra rectorului, care a încercat să lichideze Facultatea de Arte Frumoase a USM. Drept urmare a acestei intervenții de la înalta tribună universitară, facultatea ce promovează frumosul a fost salvată.
A fondat un muzeu privat la domiciliu (2022).
Distins cu decorația de stat Medalia „Meritul Civic” (2000), medaliile departamentale: „Meritul Olimpic” (2011) și cele aniversare ale Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova (2001, 2011, 2021), ale Universității de Stat din Moldova” (2006, 2015). Deținătorul titlului onorific de Om emerit (2011). Cavaler al „Ordinului Republicii” (2022) ș.a.

Ion Valer Xenofontov

GRĂDINI DE COPII ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Dacă în 1923, Scarlat Panaitescu, conferenţiar universitar la Iași, afirma că la Chișinău erau „peste 18 grădini”, atunci potrivit datelor furnizate de Ștefan Ciobanu, la mijlocul anilor 1920 erau deja 26 de asemenea instituţii. În 1927, Primăria Chiinău întreţinea un număr de 16 grădini de copii. Spre 1940 numărul acestora era de 23.
Grădina de copii nr. 7 era numită și Casa Copilului (foto), fiind considerată o instituţie exemplară (actualmente, sediul Institutului Naţional al Justiţiei, str. Serghei Lazo, nr. 1).
Reprezentanţii grupurilor etnice minoritare își dădeau copiii la grădină pentru a le oferi posibilitatea de a învăţa limba română. Alţi părinţi îi aduceau odraslele pentru comunicare și pentru a evita „egoismul prea dezvoltat”.
Pregătirea cadrelor profesionale pentru grădinile de copii se realiza la Școala Normală de Fete „Florica Niţa”. Pentru o perioadă scurtă, la Chișinău a existat și o Școală Normală de Conducătoare de Grădini de Copii, ale cărei absolvente obțineau calificarea nu de „educatoare”, ci de învăţătoare.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Grădini de copii în Chișinăul interbelic. În: Revista de Etnologie și Culturologie, Vol. XXXVI, 2024, pp. 112-119. ISSN 1857-2049.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-119_21.pdf

Filă din Calendarul Basarabiei pe anul 1931/ alcăt. de H. Block și A. Cândea. – Chișinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1931. – 126 p.