Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare 2018

Teatrul Național „Mihai Eminescu”, 9 noiembrie 2018.

Secvență de la festivitatea consacrată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica BABUC înmânează Diploma de gradul I a Guvernului Republicii Moldova doctorului habilitat Constantin MANOLACHE, directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

IMG_4528

COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Academician Ion Toderaş : Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan”, Inst. de Zoologie ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Laurenţia Ungureanu ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Lidia Zasaviţchi, Janna Nikolaeva. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 520 p.: fig., fot. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr.: p. 371-471. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. şi în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-3183-8-9.

Lucrarea este consacrată academicianului Ion Toderaș, personalitate marcantă, cunoscută și apreciată în țară şi peste hotare, pentru realizările sale în domeniul zoologiei funcţionale și hidrobiologiei. Academicianul Ion Toderaș este fondatorul şcolii Biogeochimia ecofiziologică a animalelor, care a deschis noi frontiere vizând fundamentarea unor principii necunoscute antecedent în cuantificarea funcţionării populaţiilor de animale în ecosistemele acvatice şi cele terestre. Savantul a pregătit 10 doctori habilitaţi şi 30 de doctori în ştiinţe. Portretul protagonistului este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia omului de știință însumează circa 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 25 de monografii publicate în ţară şi peste hotare. Este coautor a 46 de brevete de invenție. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Toderas

Medalia AȘM „Nicolae Milescu Spătarul”

pentru omagiatul Constantin Manolache

Conducerea Academiei de Științe a Moldovei l-a felicitat, la 1 noiembrie 2018, cu ocazia zilei de naștere pe doctorul habilitat Constantin Manolache, conferenţiar universitar, colonel (r), director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. „Este un om stimat, apreciat și dorit. Constantin Manolache este un bun prieten al unei lumi întregi”, a menționat președintele Duca, iar pentru că îl știe de o persoană onestă și se împăca cu toți, l-a invitat la Academie. Aici a adus contribuții substanțiale la dezvoltarea și consolidarea Bibliotecii Științifice, iar cu ajutorul persoanelor care activează în acest institut, a obținut rezultate, de care astăzi se bucură toți, a mai spus academicianul, precizând că bunătatea sufletească a dlui Manolache constă în aceea că el lucrurile bune le acceptă.

Pentru rezultate deosebite în cercetarea științifică, managementul eficient și promovarea imaginii științei pe plan național și internațional, precum și cu prilejul aniversării a 65-a, Prezidiul AȘM i-a conferit dr.hab. Constantin Manolache Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”.

„Este o zi deosebită nu doar în viața dl director, dar pentru noi toți, o vârstă foarte frumoasă atinsă”, a remarcat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, subliniind în contextul aniversar două aspecte, care rezultă, inclusiv, din conlucrarea de mai mulți ani. Primul aspect e că dl director a demonstrat că ceea ce formulează ca obiectiv, realizează cu exactitate și în termenii stabiliți. Al doilea – că dumnealui găsește modalitatea de dialog, de conlucrare, practic cu toți, iar asta îl ajută, îl apropie de comunitate, lucru ce aduce și acea imagine pozitivă și bună, pentru care este apreciat. Acad. Tighineanu i-a dorit omagiatului multă sănătate și să continue activitatea cu aceeași energie și elan tineresc.

A venit să-l ureze de sănătate și să-i dorească La Mulți Ani și acad. Teodor Furdui, prim-vicepreședinte de onoare al AȘM. „Grație activității sale cu dăruire de sine, dr.hab. Constantin Manolache, astăzi a devenit cunoscut ca fondator și promotor al științei enciclopedice și ca om de știință ce a studiat principiile și structura sistemului național de securitate și de apărare a țării, prin aceasta omagiatul înscriindu-și numele în istoria științei și culturii autohtone”, a menționat acad. Furdui, subliniind că în Academie e foarte greu să te manifești, iar dl Manolache a reușit. I-a dorit colegului omagiat sanogenitate, longevitate, prosperitate și noi realizări, pentru că știința și cultura au nevoie și în continuare de cunoștințele, intelectul și inteligența Domniei Sale.

Felicitări și cuvinte de gratitudine i-a adresat președintele Uniunii Ofițerilor RM, consilier prezidențial, general de brigadă Victor Gaiciuc. În semn de apreciere, dar și pentru spiritul civic pe care îl manifestă de-a lungul anilor, colonelul Constantin Manolache a fost decorat cu Medalia UO „Ștefan cel Mare”.

Un mesaj de felicitare a venit și din partea primului său discipol,Ion Coropcean, Consilier principal de stat al prim-ministrului,general de divizie în rezervă, ex-șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale.Discipolul i-a mulțumit mentorului său pentru toată susținerea de care s-a bucurat, chiar din momentul când l-a cunoscut, la zorile creării Armatei Naționale. Și dacă acele timpuri aveau nevoie de personalităţi, precum Dl Manolache, cu multă dedicaţie, patriotism şi profesionalism pentru a proiecta corect viitorul Armatei, acum îi mulțumește pentru că prin intermediul lui a înțeles că în cercetările științifice ca și în luptă, de unul singur nu poți face prea multe. „Am avut nevoie de susţinereşi îndrumare, iar Dumneavoastră mi-aţi oferit-o cu toată deschiderea şi priceperea, drept pentru care Vă mulţumesc”, a spus cu gratitudine și admirație consilierul Coropcean, dorindu-i sărbătoritului mulți ani, multă sănătate, noi realizări și fericire de la minunata familie.

Omagiatul a fost felicitat cu căldură de colectivul pe care îl are în responsabilitate nu doar managerială, dar și de alt conținut, în numele căruia a vorbit acad. Gheorghe Rusnac. Mesaje și adrese au venit și din partea acad. Grigore Belostecinic, rector ASEM, m.c.DemirDragnev, conducerea Institutelor de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Patrimoniului Cultural, Filologie, Fiziologie și Sanocreatologie, secțiilor de științe ale AȘM, prieteni, colegi.

„Am vrut să vă spun, dragi colegi, că eu îmi știu lungimea nasului și știu ce prezint eu, dar astăzi aș vrea să vă mulțumesc tuturor pentru cuvintele pe care le-ați spus în adresa mea. Mă simt onorat și îmi doresc să avem o colaborare pe care s-o menținem și în continuare”, a spus cu modestie aniversarul Manolache, cu titlu special mulțumind președintelui AȘM, acad. Gheorghe Duca, pentru acordarea distincției, care, de asemenea, îl onorează foarte mult.

Și dacă tot i-am răscolit viața și anii, îi dorim omagiatului zilei să facă încă mulți ani loc bucuriei, bunătății, eticii și integrității academice, iar verbul a ajuta să fie la zi!

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

 

LA MULȚI ANI!

 La Mulți Ani, Domnule Constantin Manolache – cercetător, editor și enciclopedist

 E toamnă iar. Și parcă a mai trecut pe aici. Atâția ani la rând. Dar această toamnă frumoasă și caldă, lungă și colorată, dragă și nostalgică, cu miros de gutui și bunătăți puse pe iarnă a venit pentru a 65-a oară peste creștetul și umerii unui Om frumos, cu fața blândă, precum e anotimpul, cu cea mai frumoasă paletă de nuanțe, de la un verzui cald, galben ruginiu, până la un arămiu fabulos de-ți ia privirea.

 Este o toamnă specială pentru doctorul habilitat Constantin Manolache, conferenţiar universitar, colonel (r), director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Omul, colegul și prietenul, soțul și bunelul pentru care încerc să ilustrez un frumos mesaj de aniversare, care să vină ca un dar în această arămie toamnă, când se bucură că trăiește într-o lume în care există un 1 Noiembrie, iar frunzele încă cad lin, de parcă s-ar îndrăgosti de pământ. Cu arămiul pe umeri și cu argintiul la tâmple, dar și cu cel mai frumos surâs, dincolo de toate cuvintele frumoase pe care le putem aduna pentru această aniversare, vrem să-i spunem omagiatului Constantin Manolache că îl admirăm pentru consecvența lui, seriozitatea cu care ne-a obișnuit, rigurozitatea, originalitatea, devotamentul, responsabilitatea în tot ce face, dar și căldura, prietenia și omenia cu care ne tratează pe noi, cei care facem echipă,  dar chiar și pe cei care nu prea merită. Și cu siguranță, acestea sunt doar câteva din calitățile incontestabile, cu care este hărăzit sărbătoritul. Dar, vorba vine, să nu mai credem în vorbe și să ne lăsăm surprinși de fapte.

 După cum spuneam, Constantin Manolache se naște la 1 noiembrie 1953, în satul Hiliuţi, raionul Râşcani. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1977), Institutul de Ştiinţe Politice din Leningrad (1989) și Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshal”, Garmisch, Germania (2002). Dl Constantin Manolache activează în domeniul cercetării şi editării circa 40 de ani, acumulând o bogată experienţă ştiinţifico-organizatorică. Pe parcursul a 14 ani de muncă la Editura „Lumina”, în calitate de redactor, şef de redacţie, redactor-șef adjunct, a adus o contribuţie substanţială la asigurarea instituţiilor de învăţământ cu manuale şi materiale didactice. În această perioadă a organizat şi a condus două redacţii tematice.

Serviciul militar în cadrul Ministerului Apărării, cu începere din 1992, a coincis cu etapa de organizare a Armatei Naţionale. În contextul lipsei totale de literatură de specialitate, lui Constantin Manolache i-a revenit obligaţiunea să asigure armata cu ediţiile necesare pentru instruirea militară in limba română. A instituit Centrul de Editare şi Cercetări Știinţifice Militare. L-a completat cu cadre şi s-a aflat în fruntea lui până la trecerea în rezervă în 2006.

Pe lângă numeroasele  recomandări  metodice şi regulamente interne, colonelului (r) Constantin Manolache îi revine meritul deosebit de a conduce elaborarea şi editarea regulamentelor militare generale pentru Forţele Armate, activitate de pionierat pentru Republica Moldova. A fost iniţiatorul şi redactorul-coordonator al ediţiei în 8 volume Cartea Memoriei, apărute pentru prima dată şi cuprinzând informaţii despre persoanele decedate în cel de-al Doilea Război Mondial, originare din Republica Moldova. Deţinând concomitent, din 2003, şi funcţia de consilier al Ministrului Apărării pentru activitatea editorială şi ştiinţa militară, C. Manolache a pus începutul cercetărilor militare în Armata Naţională. A iniţiat activitatea de cercetare în Academia Militară, unde a fondat Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, în care activează, prin cumul, în calitate de cercetător științific coordonator. În 2009 fondează, în aceeași instituție, prima publicație științifică în domeniul științelor militare și securității, Revista Militară, pe care o conduce, in calitate de redactor-șef, până în prezent. Este conducător de doctorat în cadrul școlii doctorale militare.

După doi ani de cercetare în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, din ianuarie 2008, dl  Manolache este directorul Institutului de Studii Enciclopedice nou-creat. În această funcţie şi-a manifestat din plin calităţile profesionale şi organizatorice. În scurt timp a reuşit să completeze şi să consolideze o echipă de specialişti, care s-au inclus activ în realizarea cercetărilor ştiinţifice privind elaborarea şi editarea ediţiilor enciclopedice cu tematică actuală. Sub egida Institutului de Studii Enciclopedice au apărut o serie de publicaţii ştiinţifice interesante. La Saloanele Internationale de Carte au fost distinse cu premii mai multe lucrări. Edițiile enciclopedice Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova si Republica Moldova. Enciclopedie, prin Hotărâre de Guvern, au fost difuzate în bibliotecile din republică. Astfel, doctorul habilitat Constantin Manolache a reușit să readucă în aria preocupărilor academice cercetările enciclopedice. Un alt aspect important în activitatea instituției îl constituie cercetările de istorie a științei și ale biografiilor științifice ale savanților din Republica Moldova abordate prin prismă inter/trans/multidisciplinară.

În 2015 Institutul de Studii Enciclopedice a fost comasat, prin absorbție, cu Biblioteca Științifică „Andrei Lupan”, Constantin Manolache devenind directorul noii entități. Cercetătorul C. Manolache desfăşoară şi o vastă activitate ştiinţifico-didactică. Este fondatorul și redactorul-șef al Revistei  „Enciclopedica”, autor a circa 150 de publicaţii, inclusiv șapte monografii, conducător  ştiinţific a opt teze de doctorat în cadrul școlii doctorale de științe umaniste, două dintre care au fost susținute cu succes. Membru al colegiului de redacție a patru reviste științifice de peste hotare. Cavaler al Ordinului de Onoare, deținător al titlului onorific „Om Emerit”. A fost distins cu Medalia „Dimitrie Cantemir” si Diploma „Meritul Academic”. Este laureat al Premiului Academiei de Științe a Moldovei.

 se zice că dacă doreşti să fii binecuvântat cu tot ce este mai bun în viaţă, învaţă să-i binecuvântezi în tăcere pe cei din jur, ajutându-i să obţină tot ce este mai bun în viaţă. Lasă urme și în suflet, iar în suflet – viață. Lasă urmele modului de a trăi pe care îl consideri nobil, bun, onest și demn.

 E toamnă iar, miroase peste tot a frunze multicolore ce cad domol și c-un pic triste peste noi, iar noi, cei prinși de rutina cotidiană și prea ocupați cu cele lumești, facem azi un popas, chiar dacă legile toamnei nu pot fi schimbate, și îi spunem Omului Constantin Manolache La Mulți Ani cu urări de bine şi de sănătate. Zilele de naștere vin și trec, iar noi îi dorim omagiatului să rămână mereu un model de profesionalism, inteligenţă și bunătate. Puterea exemplului propriu să rămână a ține de cald celor dragi inimii și demnitatea urmașilor, iar atingerea tandră a urărilor noastre să-l încurajeze  de a face și în continuare cât mai multe lucruri înălţătoare.

 Cu prilejul aniversării, am adunat și câteva cuvinte și gânduri de felicitare de la colegi, prieteni, discipoli, în speranța de a-i întregi acest popas aniversar și de a-l surprinde frumos pe sărbătoritul zilei, Constantin Manolache. Mulțumesc tuturor pentru complicitate.

 

A consemnat:

Eugenia Tofan,

șef Serviciul de Presă al AȘM

 

Conducerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării exprimă sincere felicitări cu ocazia zilei de naștere. Apreciem elogios pe omul care, la vârsta de 65 de ani, este activ şi, în calitate de director al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, este în continuare conducător de doctorat şi referent oficial în comisii de evaluare şi de susținere publică a unor teze de doctorat.

Cu o aleasă cultură, energic, exigent, dar drept, Domnul Manolache se bucură de apreciere sinceră, admirație şi stimă din partea celor pe care i-a format, cu care a colaborat şi colaborează.

Aducem domnului Director, omagiul cel mai cald, fiind convinși că şi în continuare va desfășura aceeași nobilă muncă, pentru prosperitatea instituțiilor pe care le-a ctitorit şi condus cu minte clarvăzătoare şi cu o energie de neegalat.

 Academician Gheorghe DUCA, 

Preşedinte al AŞM,  

Stimate Domnule Director Constantin Manolache,

Cu prilejul frumoasei aniversări, Vă adresez sincere felicitări, însoțite de cele mai frumoase urări de sănătate și gânduri nobile. La vârsta împlinirilor, la care ați ajuns, Vă doresc noi realizări, multă sănătate și energie!

Comunitatea academică Vă prețuiește pentru rezultatele frumoase cu care s-au soldat cercetările în materie de ştiinţe politice, securitatea statului, ecologie pe care le-ați obținut de-a lungul anilor. Ați devenit un lider recunoscut în domeniu, autor de lucrări substanțiale, contribuind la dezvoltarea conceptelor fundamentale ale securităţii statului.

Sunteţi cel care vă identificaţi cu cercetările enciclopedice actuale, iar vasta activitate de editor, îngrijitor, coordonator şi autor pe care o desfăşuraţi la elaborarea acestei monumentale ediţii Vă aduce gratitudinea cititorilor şi consideraţia  colegilor.

Apreciem mult efortul pe care-l depuneți în mod constant și consecvent pentru promovarea idealurilor academice, pentru cauza comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova.

La Mulţi Ani!

 Academician Teodor FURDUI,

prim-vicepreședinte de onoare al AȘM, academician

Dr. șt. biol., conf. Valentina CIOCHINĂ,

director al Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie

Vârsta de 65 de ani ai doctorului habilitat în științe politice Constantin Manolache, director general al Bibliotecii Științifice Centrale ,,Andrei Lupan” (Institut) prezintă o deosebită ocazie de a aprecia semnificația și rolul Dumnealui în știința și cultura națională. Grație activității sale cu dăruire de sine, dr.hab. Constantin Manolache, astăzi, a devenit cunoscut ca fondator și promotor al științei enciclopedice și ca om de știință ce a studiat principiile și structura sistemului național de securitate și de apărare a țării, prin ce omagiatul și-a înscris numele în istoria științei și culturii autohtone.

Studiile originale cu caracter interdisciplinar i-au permis fondarea în cadrul științelor politice a unei noi direcții științifice – politica și principiile construcției militare în Republica Moldova, ca țară independentă, conform căreia securitatea națională trebuie să includă și componența militaro-ecologică, ce prevede prevenirea, localizarea, înlăturarea pericolelor ecologice și protecția mediului ambiant, ca una din atribuțiile armatei naționale.

Mult stimate doctor habilitat Constantin Manolache,

Știința și cultura are nevoie și în continuare de cunoștințele, intelectul și inteligența Dumneavostră.

Vă dorim sanogenitate, longevitate, prosperitate și noi realizări!

Acad. Grigore BELOSTECINIC,
rector ASEM,

președintele Consiliului Rectorilor

O viaţă de om nu poate fi parcursă fără griji şi fără piedici. Ea presupune şi multă răbdare, insistenţă, curaj şi înţelepciune. Profesorul Constantin Manolache ne-a demonstrat că este înzestrat cu asemenea calităţi. Or, Domnia Sa a luat de la poporul nostru  tot ce este mai scump: dragostea de neam, cumsecădenia, înțelepciunea, îngăduința, hărnicia, modestia… Iar principialitatea, lipsa de indiferență, sinceritatea, curajul și măiestria profesională, dezvoltate prin educație, bunul simț, cultură și morală  i-au permis să se manifeste  ca o personalitate științifică de valoare și un manager iscusit.

În aceste zile de sărbătoare deosebită, îi adresăm Dl profesor Constantin Manolache cele mai cordiale urări de bine cu prilejul frumoasei aniversări, sănătate inepuizabilă, prosperitate, pace şi linişte în căminul familial, noi realizări în activitatea pe care o desfăşuraţi, respect şi recunoştinţă din partea celor care-i sunt alături. Primiţi, domnule director, înaltele noastre consideraţiuni şi aprecieri pentru eforturile notabile pe care le-aţi manifestat plenar în experienţa de organizator şi manager al cercetării ştiinţifice, pentru promovarea constantă a dialogului ştiinţelor în diseminarea cunoştinţelor cu caracter local, național, dar și universal.

Vă dorim din toată inima, stimate Dle Manolache, să duceţi şi mai departe aprinsă flacăra cunoştinţelor şi dăruirii de sine, să tindeţi mereu spre realizarea scopurilor nobile pe care Vi le propuneţi, iar prietenii să Vă răsplătească prin fidelitate şi sinceritate. Să aveţi parte de belşug în toate, sănătate, fericire, dragoste din partea celor dragi!

 

 Academician Ion TODERAȘ,

director al Institutului de Zoologie

 dr.hab., prof. Laurenția UNGUREANU,

director adjunct pentru probleme de știință

 al Institutului de Zoologie

 Aniversarea zilei de naştere a Domnului Constantin Manolache, conf. univ. dr.,  director al Institutului de Studii Enciclopedice, ne prilejuieşte bucuria de a ne alătura comunităţii ştiinţifice care îi cunosc personalitatea şi îi apreciază opera, pentru a-i transmite toate gândurile noastre de înaltă preţuire, împreună cu urările de sănătate deplină, viaţă lungă și izbândă în eforturile ce le depune pentru prosperarea științei.

I-a fost dat să fie marcat de un destin cu adevărat neordinar, îngemănat și sincronizat cu istoria țării, biografia lui Constantin Manolache ilustrând o implicare totală în evenimentele care s-au produs în Țara noastră. Deși a absolvit Facultatea de Biologie și Pedologie la USM, realizează o importantă carieră în domeniul editorialist, iar mai târziu, în cadrul Institutului Militar „Alexandru cel Bun”, deţinând titlul ştiinţific de doctor în politologie obține gradul militar de Colonel (R). La toate etapele drumului străbătut de-a lungul vieții s-a manifestat drept o fire viguroasă și fidelă acelor principii de viață pe care și le-a stabilit încă de la debutul carierei sale profesionale.

I-a reușit să se manifeste drept un manager de excepție în cadrul funcțiilor de răspundere pe care le-a deținut. În calitate de director conduce cu competenţă, iscusință, responsabilitate şi bune rezultate Institutul de Studii Enciclopedice – unitate de cercetare reprezentativă pentru ştiinţa din Republica Moldova, preocupându-se pentru crearea şi menţinerea unui climat ştiinţific şi moral deosebit, pentru dezvoltarea şi modernizarea institutului.

Oriunde s-ar fi aflat, a crezut în ceea ce face și a muncit cinstit și cu toată dăruirea, convins că trudește pentru binele oamenilor. Cu înaltă gratitudine menționăm că, atunci când s-a întâmplat incendiul devastator din 20 aprilie 2018, Domnia Sa a fost primul dintre directorii instituțiilor academice, care nu doar a propus ajutorul, dar a și contribuit substantial la înlăturarea consecințelor nefaste, prin implicarea Armatei Naționale, chiar din primele zile.

Frumoasa aniversare a celor 65 de ani de viaţă Vă găseşte, stimate coleg şi prieten, în plină maturitate şi putere de muncă. Să aveţi mult succes în nobila Dumneavoastră activitate, să Vă dea Domnul ani mulţi şi luminoşi şi să aveţi sănătate deplină, alături de cei dragi ai casei, ai ţării şi ai comunităţii ştiinţifice din care faceţi parte.

Academician Mihai POPOVICI, vicedirector al Institutului de Cardiologie

Nebănuite sunt căile Domnului am zis, când viața m-a apropiat frontal de un om, pe care, parcă   îl cunoșteam, el fiind nelipsit la toate manifestările de la Academie, având mereu a spune ceva cald și la esență. Dar abia când a venit cu ideea de a încropi ediția de bilanț a activității mele cu atașamentul bibliografic complet, când a insistat cu probe că este necesar o atare cronică a vieții mele profesionale și nu numai, s-a apucat cu îndemânarea unui meșter de vocație să schițeze compartimentele, să modeleze forma de prezentare, să specifice în detaliu aspecte pe care eu parcă nu le credeam atât de importante, mi-am dat seama că am în față un om cu harul rarisim de a descoperi mesajul fiecărei fapte și a detaliului din planul doi.

Exemplific: anul trecut de ziua mea, Domnul Manolache îmi deschide ușa și îmi aduce în dar nici mai mult nici mai puțin – icoana sufletului meu – un tablou înrămat al casei mele părintești. Cum a simțit acest ales spirit, că astfel va atinge coadele sufletului meu?

Domnule Manolache, în ziua când primiți atâtea felicitări și sunteți mângâiat cu vorbe de admirație de floarea lumii academice, vreau și eu să vă strâng bărbătește mâna și să vă mulțumesc pentru maniera specială, în care înțelegeți verbul a fi. 

La Mulți Ani!

 

Demir DRAGNEV,

membru corespondent al AȘM

 La începutul cavalcadei popasurilor jubiliare ce vor urma mulți ani înainte, profit de ocazia pentru a-mi exprima admirația față de eminentul om de știință, editorul consacrat și excelentul manager Constantin Manolache, doctor habilitat în politologie și colonel. În toate funcțiile pe care le-a exercitat a fost un deschizător de drumuri în diferite domenii. În anii 1990, când l-am cunoscut prima dată, fiind la conducerea unui centru editorial al Ministerului Apărării, Domnia Sa a inițiat studierea istoriei militare a Moldovei și a pus bazele cercetării ecologiei militare, susținând teza de doctor pe această tematică. Venind la Academia de Științe a Moldovei a organizat o structură academică nouă de studii enciclopedice și a pus bazale direcției științifice – istoria științei, unde m-a atras și pe mine să colaborez. Personal, Domnia Sa, a continuat studierea politologiei militare, susținând în acest domeniu teza de doctor habilitat.

Prin spiritul de inițiativă și organizare ce posedă, prin pasiunea care-l însuflețește și competența desfășurată în arta de a conduce, a păstra și cultiva corelațiile științifice și umane, cunoscutul om de știință și cultură Constantin Manolache se bucură de profundul nostru respect.

Îi dorim cu această frumoasă ocazie bucuria împlinirilor, multă sănătate, noi realizări în activitatea științifică, organizatorică și publică, adresându-i prietenosul îndemn „Vivere militare est, Per aspira ad astra”!

M.c. Svetlana COJOCARU,

director al Institutului de Matematică și Informatică „V. Andrunachievici”,

 

m.c. Constantin GAINDRIC,

cercetător științific principal

 

Colaborarea noastră cu dr.hab. Constantin Manolache, în calitatea dumnealui de director al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan”, a avut un început marcat printr-un eveniment de importanță majoră pentru noi – Conferința dedicată aniversării a 50-a  a Institutului de Matematică și Informatică. Ședința în plen a forului științific, cu participarea savanților notorii de pe diferite continente, cu înalți oaspeți din conducerea țării, a fost organizată impecabil, în mare măsură grație implicării personale, extrem de responsabile a domnului director Manolache. A luat în considerare zeci de detalii, ne-a criticat pentru un panou lipit cam strâmb și s-a apucat el însuși să-l refacă, în ziua ședinței la ora 7 dimineața era deja la bibliotecă, aranjând ultimele detalii. De atunci am zis, că dacă se va cere să definim foarte succint calitățile domnului Constantin Manolache, vom apela la un singur cuvânt: perfecționismul. Dar nu poate lipsi din această definiție bunătatea dumnealui, disponibilitatea imediată de a veni în ajutor, sufletul mare, pasiunea și dedicația profesiei de enciclopedist.

Îi dorim – și ne dorim și nouă – să ne bucure în continuare cu ediții de valoare, ctitorite cu suflet întru promovarea și prosperarea științei din țara noastră.

Dr.hab., prof. Valeriu CUȘNIR,

director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Cu prilejul frumoasei aniversări de 65 ani, adresez dlui Constantin Manolache, doctor habilitat, conferențiar universitar, sincere felicitări, urări de sănătate, prosperitate, noi realizări și viață lungă împreună cu cei dragi.

Afirmarea Domniei Sale ca veritabil editorialist și enciclopedist a fost precedată de mai multe încercări în alegerea unei profesii – studiile făcute la Facultatea de biologie şi pedologie a Universităţii de Stat din Moldova, inițierea unei cariere de specialitate în cadrul Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor. Dar adevărata vocație și pasiune pentru cercetare și știința fundamentală a domnului Constantin Manolache urma să apară după ce pășise pe calea de redactor, urmată de redactor superior, de şef de redacţie şi de redactor-şef adjunct la Editura „Lumina”. O etapă definitorie a devenirii sale umane și profesionale este serviciul militar în Forțele Armate ale Republicii Moldova, exercitând mai multe funcții – de conferenţiar universitar la Institutul Militar „Alexandru cel Bun”, de redactor-șef al ediției științifice a Ministerului Apărării Naționale, dar și alte atribuții aferente cercetării și editării, dezvoltându-și calitățile de cercetător, manageriale, dar și cultivându-și dintre cele specifice mediului militar – spirit de ordine și disciplină, de comandă și subordonare, regim special de muncă și responsabilitate avansată. Aș mai remarca că pentru atitudine conștiincioasă și exercitarea impecabilă a atribuțiilor de serviciu, dl Constantin Manolache a fost avansat la gradul militar de colonel și menționat cu distincții militare și de stat.

Ascensiunea Domnului Constantin Manolache în cercetarea academică derulează din anul 2006, începând în calitate de cercetător ştiinţific principal, mai apoi de şef al Centrului de Studii Strategice în cadrul Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM. În anul 2008, Domnul Constantin Manolache este avansat la funcția de director al Institutului de Studii Enciclopedice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, funcție onorată prin muncă asiduă și eforturi substanțiale întru afirmarea instituției pe plan naţional şi european. Grație contribuției Domniei Sale și echipei pe care o conduce, cercetarea enciclopedica națională a cunoscut o nouă recrudescență, înregistrând noi performanțe notabile, lucrările lansate în circuitul științific bucurându-se de înalte aprecieri. Conducător de doctorat, autor al unei multitudini de publicații științifice privind problemele politico-militare ale securităţii ecologice, apărării și securității naționale, dar și edificator al unei noi direcții de cercetare științifică – politica de construcție militară în Republica Moldova, confirmată prin susținerea publică și acordarea titlului științific de doctor habilitat, pun în evidență o prestație profesională de excepție a Domnului Constantin Manolache la dezvoltarea cercetării științifice și sporirea relevanței acesteia pe plan național și internațional.

Fie ca Bunul Dumnezeu să vă dea mulți ani de viață și să vă aibă mereu în pază!

Vivat! Crescat! Floreat!

Dr. hab., Victor Ghilaș, director al Institutului Patrimoniului Cultural

Studiile enciclopedice din Republica Moldova s-au desfășurat, în ultimii ani, pe o nouă dimensiune. Abandonate după 1991, acestea sunt relansate odată cu venirea în fruntea Institutului Studii Enciclopedice, redenumit în prezent Biblioteca Științifică „A. Lupan” (Institut), a domnului Constantin Manolache, care a conștientizat faptul că adevăratele valori nu suportă perisabilitatea timpului. Om cu vastă experiență în domeniul editării de carte, Domnia Sa a reușit să adune în jurul său și al instituției pe care o conduce cu competență specialiști din diferite domenii, care au izbutit în scurt timp să furnizeze enciclopedii, dicționare de profil, biobibliografii, monografii despre istoria științei – toate de înaltă ținută științifică, lucrări ce scot în profil, cu multă rigoare, paradigmele cunoașterii și ale existenței umane. Menționăm doar câteva dintre edițiile referențiale, apărute în ultimul timp, sub auspiciile instituției coordonate de Domnia Sa: „Republica Moldova. Enciclopedie”, „Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova”, „Mănăstiri și schituri din Republica Moldova: studii enciclopedice”, „Opera moldovenească: interpreți, roluri, spectacole”, „Baletul moldovenesc. Actori, roluri, spectacole”, seria de „Bibliografii” ale savanților din țara noastră și multe altele, consolidând astfel cunoașterea cu elemente de construcție durabile. În toate aceste activități s-a simțit cultura managerială și vasta experiență în domeniu a directorului Constantin Manolache, dr. hab., cercetător conferențiar, om energic, avid de muncă și de cunoaștere.

Dragă coleg, cu ocazia aniversării, îți dorim sănătate maximă, spor în lucru, să ții și în continuare pas cu timpul întru consemnarea noului în domeniul pe care îl servești.

Dr.hab., în științe politice, prof.univ, Victor JUC,

vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice 

Doctorul habilitat în științe politice Constantin Manolache se află la baza nu numai a construcției militare în Republica Moldova, dar și a cercetărilor științifice autohtone în domeniul securității și apărării naționale. În cadrul Ministerului Apărării, în plin proces de formare și dezvoltare în ultimul deceniu al secolului XX și începutul secolului XXI, colonelul Constantin Manolache a contribuit substanțial la elaborarea documentelor de politici și a instrucțiunilor care au asigurat reglementarea și desfășurarea activității instituționale și de personal în domeniu. Activitatea de cercetare științifică, cu predilecție în probleme asigurării securității ecologice și ale edificării organismului militar în Republica Moldova, s-au soldat cu constituirea unei direcții științifice noi în cadrul științelor politice autohtone-politica construcției militare în Republica Moldova.

Conferențiarul universitar Constantin Manolache este un manager foarte bun în domeniul științifico-didactic, contribuind determinant la inițierea studiilor de masterat și de doctorat în cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. El participă nemijlocit la pregătirea cadrelor de înaltă calificare în domeniul științelor politice și studiilor de securitate, fiind conducător al tezelor  de doctorat. În contextul preocupărilor de dezvoltarea investigațiilor științifice de profil se include și aportul substanțial al doctorului habilitat Constantin Manolache la formarea și activitatea Centrului de Cercetări Strategice de Securitate și Apărare din cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, care a devenit o importantă entitate de cercetare științifică. Nu în ultimul rând, merită înaltă apreciere activitatea sa de elaborare și publicare a unor cărți de factură enciclopedică, aportul doctorului habilitat Constantin Manolache fiind primordial în opera de constituire și dezvoltare a studiilor enciclopedice.

La mulți ani și succese mari de creație, Domnule doctor habilitat Constantin Manolache, coleg și prieten. Ura! Ura! Ura!

Ion COROPCEAN,
Consilier principal de stat al Prim-ministrului, general de divizie în rezervă, ex-șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale, discipol

Stimate Domnule Constantin Manolache,
Cu prilejul aniversării zilei de naştere, Vă adresez cele mai frumoase şi alese gânduri de apreciere, susţinere, recunoştinţă şi vă doresc multă sănătate, noroc, bucurii de la cei apropiaţi, succese şi realizări remarcabile în activitate.
V-am cunoscut la zorile creării Armatei Naţionale. Acele timpuri cereau personalităţi, ca Dumneavoastră, cu multă dedicaţie, consacraţie, patriotism şi profesionalism pentru a proiecta corect viitorul Armatei şi a pune cu înţelepciune, „piatră cu piatră”, la locul potrivit, fiecare militar, fiecare unitate militară, fiecare instituţie. Iar toate împreună, devenind funcţionale, au luat cu mână fermă şi asigură Pacea în ţara noastră. Aţi avut curajul şi clarviziunea de a spune de la început că Armata trebuie să se construiască şi să se dezvolte în temeiul ştiinţei militare, iar locul acesteia este unul de cinste. Am apreciat atunci înalt această gândire şi am devenit parte a ei. Am apelat de fiecare dată la experienţa pe care o aveaţi. Astfel, au fost organizate primele conferinţe ştiinţifice cu tematica militară, au apărut primele Regulamente militare, Concepte de pregătire şi utilizare a Armatei etc. Munca Dumneavoastră a dat roade, pentru că azi avem o Armată care corespunde standardelor contemporane, are programe clare de dezvoltare prin profesionalizare, iar procesele desfăşurate au o însoţire temeinică ştiinţifică.
Mi-aţi fost conducătorul științific la teza de doctor în ştiinţe. Am înţeles că în cercetările ştiinţifice, ca şi în luptă, de unul singur nu poţi face multe. Am avut nevoie de susţinere şi îndrumare, iar Dumneavoastră mi-aţi oferit-o cu toată deschiderea şi priceperea, drept pentru care Vă mulţumesc. Mă bucur că astăzi rămâneți la fel de activ, energic, inspiraţi pozitivism, responsabil faţă de serviciu şi cu un comportament de încurajare pentru ceilalţi. Mult succes înainte şi toate cele bune. La Mulţi Ani fericiţi şi împliniţi alături de frumoasa şi minunata Dumneavoastră familie.

 Colectivul Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

Cu această frumoasă ocazie colectivul, pe care îl conduce de mai mulți ani, vine cu cele mai sincere urări de sănătate, dorindu-i noi succese în activitatea nobilă, pace în suflet și multe bucurii de la cei dragi.

Născut în zodia Scorpionului, 1 Noiembrie, doctorul habilitat Constantin Manolache este caracterizat de un dinamism aparte, dedându-și întreaga energie activității profesionale pe care o desfășoară și celor în care se implică. Ca și toți cei născuți în această zi, are un interes imperativ pentru organizația pe care o guvernează și problemele acesteia.

Încrezător, directorul Constantin Manolache știe să insufle încredere și subalternilor. Printr-o manieră deschisă, onestă încurajează activitatea, mai ales, a cadrelor tinere, fără a uita și de efortul depus de cei cu experiență.

Exigența care-l caracterizează, obținută în activitatea sa la Centrul de editare și cercetări științifice militare din cadrul Ministerului Apărăii, se manifestă de plin în calitățile profesionale și organizatorice. Energic, comunicativ și puțin agitat atunci când e vorba de efectuarea urgentă a anumitor sarcini, natura l-a înzestrat cu harul omenesc de a înțelege, de a povățui în caz de necesitate pe cei din jurul său. Așa să rămâneți și pe viitor, stimare domnule Director!

La mulți ani!

 

 

COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Academician Mihail Popovici: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; ed., red. şt. : Constantin Manolache ; bibliogr. : Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 320 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-3183-5-8. 016:[616.1+929(478)] A 15

Lucrarea este consacrată academicianului Mihail Popovici, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul cardiologiei. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială, civică etc. Bibliografia savantului însumează peste 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 20 de monografii, compendii și ghiduri, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, medicilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

 

M_Popovici_coperta

Vezi Acad._M_Popovici_

DOR DE EMINESCU

Îl întreb pe acad. Mihai Cimpoi: cum de a reușit un om care a trăit doar 39 de ani în sec. XIX să poată crea atât de mult încât instituții științifice din sec. XXI nu-i pot descifra misterele? Mucalitul Cimpoi nu zice nimic, ci doar îmi arată un semn spre ceruri.

IVX

 

IMG_5979

PUBLICAȚII RECENTE DIN DOMENIUL ISTORIEI ȘTIINȚEI

Constantin MANOLACHE, Larisa NOROC, Daniela HADÎRCA-NASTAS, Savanţi basarabeni sub regim sovietic // Opoziţie şi solidaritate în comunism / coord.: Florentin Olteanu, Daniela Sorea, Ana‐Maria Bolborici, Elena Helerea, Cluj‐Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018, pp. 100-121.   ISBN 978‐606‐37‐0388‐1

 Ion Valer XENOFONTOV, Discursul istoric în Academia de Științe a RSS Moldovenești între oficial și neoficial (anii 1960–1970) // Opoziţie şi solidaritate în comunism / coord.: Florentin Olteanu, Daniela Sorea, Ana‐Maria Bolborici, Elena Helerea, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018, pp.  155-163.   ISBN 978‐606‐37‐0388‐1

coperta fata_001

44506911_10156842617204697_69155046549356544_n

CARTEA LUNII OCTOMBRIE 2018

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale romanești, București, Editura Oscar Print, 2018, 384 p.  ISBN 978-973-668-480-7

 Volumul a reușit să acopere multe din petele albe care existau în domeniul machetării mărcilor poștale… „Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale romanești” este rodul unei asidue cercetări desfășurate de autor de-a lungul mai multor ani în biblioteci și arhive.

Academician Mugur Isărescu

Guvernatorul Băncii Naționale a României

Scan1_001

Scan10001_001

Scan10002_001

OMUL DIN COSMOS ÎNTR-O IMAGINE

Dumitru Dorin Prunariu, primul și singurul român care a zburat în cosmos (14 mai 1981), la Academia de Științe a Moldovei: „Din cosmos Pământul se vede fără granițe”. Foto: IVX, 27 septembrie 2018

IMG_3843

BASARABIA ȚARISTĂ ÎN IMAGINI

La moșia din satul Volovița (actualmente, raionul Soroca), unde au locuit mai multe generații de Nedzvețchi, până în iunie 1940. Casa cu două nivele a fost naționalizată de autoritățile sovietice în 1940, iar în anii 1950 a fost distrusă în urma unui incendiu. De la stânga la dreapta, primul rând: Petru Nicolaevici (6.10.1882–31.10.1957), profesor la Colegiul Agrar din or. Soroca, membru al Asociației Generale a Inginerilor din România, deportat în anul 1949 în Șadrinsk, regiunea Kurgan, unde și a fost înmormântat; Nina Nicolaevna (1887–1957), profesoară de matematică, absolventă a primului Gimnaziu de Fete din Chișinău; Glicheria V. Nedzvețchi (Tarcevscaia) (1846–1920); Mihail Nicolaevici (1885–1942), inginer, arhitect, a edificat mai multe locuințe în orașul Soroca, a decedat împreună cu soția Vera în timpul deportării în regiunea Tomsk, iar fiica lui Ariadna s-a întors la Soroca și a lucrat contabilă până la sfârșitul vieții, a fost reabilitată și o parte din averea familiei i-a fost restituită; rândul doi: Vladimir Nicolaevici Nedzvețchi (15.07.1868–20.06.1920), procuror de Varșovia, apoi de Odesa, a murit în Odesa în timpul „terorii roșii”. A fost fiul mai mare din familie, iar după decesul tatei (octombrie 1897) a ajutat financiar familia; Glicheria Vasilevna NedzvețcaiaTarcevscaia (12.10.1846–16.10.1920); Dumitru Chihai cu fiica Larisa și soția Lidia Nicolaevna Nedzvețchi-Chihai (1877–1951, a plecat în anii 1930 în Timișoara); Serghei Nicolaevici Nedzvețchi (1873–1940), economist, administratorul moșiei. Foto: iunie 1910. În fotografie lipsesc ceilalți copii ai lui Glicheria și Nicolai Nedzvețchi: Nadejda Nicolaevna (1872–1905), soră de caritate; Claudia Nicolaevna (31.05.1891–17.04.1972); Ludmila Nicolaevna (1870–1940 ); Vera Nicolaevna (1875–1936).

Arhiva acad. A. Sidorenko

3

La Mulți Ani academicianului Anatolie Sidorenko,

Omul care și-a dus pasiunile la nivel de performanță

 

Academicianul Anatolie Sidorenko, fizician, profesor universitar, directorul Institutului Ingine­rie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghițu”, reputat savant în domeniul fizicii criogenice și nanostructuri supraconductoare a marcat zilele acestea vârsta de 65 de ani.

Și pentru că ziua sa de naștere l-a prins peste hotarele țării, colectivul institutului pe care îl conduce și care îi este, după cum s-a exprimat, ca o a doua familie, l-a așteptat să revină acasă, pentru a-l felicita cu prilejul frumoasei aniversări, dar și pentru a-i exprima înalta considerație pentru tot ce face în calitate sa de director, savant, dar și Om.

 1

În această zi specială, membrii colectivului i-au dorit sănătate și ani de viață lungă plină de succese, pe care să le împărtășească cu cei dragi și apropiați, bunătate, fericire și speranță în toate realizările și demersurile Domniei Sale, iar Dumnezeu să-i lumineze calea spre tot ce este mai bun, să reușească să treacă cu bine peste toate obstacolele, să țină fruntea sus, indiferent de situații, să fie încrezut în propriile forțe, iar colectivul va fi mereu alături și îl va susține. Mesaje de felicitare, flori și mici atenții i-au oferit aniversarului șefii de laborator, colegii.

 Un cadou mai special, mai curând o surpriză plăcută pentru sărbătorit a venit din partea de jos a orașului. Este vorba de o nouă apariție editorială „Academician Anatolie Sidorenko: Biobibliografie”, din colecția „Biobibliografie”, editată de Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”. Volumul a fost dăruit aniversarului de dr.hab., conf. univ.  Constantin Manolache, editorul și redactorul științific al volumului și dr. Ion Valer Xenofontov, responsabil de ediție. „Ne bucurăm de vârsta la care ați ajuns și cu acest frumos prilej, am pregătit o lucrare în care o să-l regăsiți pe dl academician nu doar în calitate de savant, dar și în calitate de om multilateral dezvoltat, omul cu toate aspectele pe care le poate avea o personalitate de rangul dumnealui. Vă dorim multă sănătate, să vă bucurați de această carte și, cum spun eu, să ajungem și la alte cărți – una la 80 și alta la 90 de ani”, a spus directorul Bibliotecii Științifce (Institut) „A. Lupan”, recomandând cu căldură tuturor să citească această lucrare, în care îl vor descoperi pe dl academician Sidorenko în multiple ipostaze pe care mulți nu le cunosc și nici nu puteau bănui.

 2

Precizăm că lucrarea este consacrată academicianului Anatolie Sidorenko, personalitate marcantă, cunoscută și apreciată în țară şi peste hotare pentru realizările sale în domeniul fizicii supraconductibilității. Savantul a pregătit 12 doctori în ştiinţe fizico-matematice. Portretul protagonistului este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia omului de știință însumează circa 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 5 monografii, 42 de brevete de invenție. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Sărbătoritul a primit mesaje de felicitare, însoțite de gânduri bune și urări de sănătate de la acad. Leonid Culiuc, cu care se cunosc din perioada studenției. Fiecare și-a ales drumul cercetării, iar făcându-i o trecere prin ani colegului, a menționat că dintotdeauna l-a știut ca un om perseverent, organizat și care învăța bine. Era foarte activ atât în cercetare, cât și în viața socială. Toate acestea i-au ajutat să reușească și să se manifeste, fiind încă la Institutul de cercetări din domeniul temperaturii din Harkov, ulterior, la Institutul de Fizică Aplicată. „Mie îmi pare bine că dl acad. Sidorenko, de fapt și prietenul meu, a reușit să ajungă acolo unde și-a propus, ducându-și pasiunile la nivel de performanță. Beneficiind de Bursa Humboldt, a realizat nu doar ceea ce se putea de făcut, dar a stabilit relații care, în mare măsură, contribuie la dezvoltarea de mai departe a Institutului Ingine­rie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghițu”, a subliniat acad. Culiuc, dorindu-i prietenului mulți ani înainte, sănătate și noi realizări.

Felicitări de la Mulți Ani i-a adresat și m.c. Svetlana Cojocaru, directorul Institutului de Matematică și Informatică. „Colegul meu, academicianul Anatolie Sidorenko, a dobândit capacitatea de muncă, calitatea de a găsi o înțelegere bună cu colectivul, cu mediul în care lucrează, calitatea de a stabili relații, colaborări în cele mai diferite țări, de pe toate continentele. Conduce colectivul cu înțelepciune, în opinia mea, și sunt surprinsă că el, în pofida presiunii pe care o impune activitatea administrativă, reușește să fie și un cercetător performant, cu publicații în cele mai prestigioase reviste. Acum trecem printr-o perioadă mai dificilă, dar am convingerea că împreună cu colectivul, le va depăși pe toate”, a menționat directorul Cojocaru, dorindu-i academicianului sănătate și realizări notabile în continuare.

Vom menționa și faptul că de curând, mai exact, de Ziua Independenței Republicii Moldova, Parlamentul i-a conferit acad. Anatolie Sidorenko Medalia „Meritul Democrației”. Șirul lung de zile de odihnă, oferit cu ocazia sărbătorilor naționale nu i-au prilejuit oportunitatea de a împărtăși bucuria și aprecierea din partea Legislativului, astfel încât Medalia a fost prezentată și colegilor, iar conform unei tradiții, distincția a fost „udată” la greu ca să nu fie ultima.

Omagiatul le-a mulțumit tuturor pentru acest moment de omagiere, pentru că i-au fost alături în această zi, cuvinte speciale de apreciere adresând echipei Centrului Enciclopedic, în frunte cu directorul Constantin Manolache care i-a făcut acest frumos cadou spiritual de ziua sa.

Se zice că este simplu să fii fericit, însă este foarte greu să fii simplu. Se pare că acad. Sidorenko a reușit să îmbine armonios aceste două minunate virtuți – fericirea și simplețea, trecând cu vederea peste anumite lucruri mici și neînsemnate, or, a apelat la marea înțelepciune de a-ți alege prieteni care nu te vor sili să faci compromisuri. Și dacă tot ne aflăm pe aceeași lungime a gândului frumos, observăm că Domnia Sa, acad. Sidorenko, sărbătoritul zilei, iradiază o importantă aură de civilizație interioară, care face să nu apară în fața noastră decât complet.

 

La Mulți Ani, distinse academician! Să Vă iubească Timpul!       

Eugenia Tofan,
                Serviciul de Presă al AȘM

BASARABIA ȚARISTĂ ÎN IMAGINI

Aristocratul Nicolai Feodorovici Nedzvețchi (16.06.1838 – 01.10.1897), cetățean de onoare al orașului Soroca, străbunicul acad. A. Sidorenko. Foto: 9 aprilie 1864. Fotograf: Jozefa Kordyszaв, Kamenesk-Podolsk.

123

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Senzorul de radiaţie infraroşu „Bolometru supraconductiv neizotermic”, elaborarea savantului A. Sidorenko (Patent A. Sidorenko № 224928, 02.09.1985, Sistem de monitorizare globală). A fost utilizat în staţia spaţială „MIR” în scopul cartografiei suprafeţei pământului şi explorării zăcămintelor subterane pe parcursul a 5 ani (1987– 1991), fără întrerupere. Arhiva acad. Anatolie Sidorenko. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00502

00503

COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Academician Anatolie Sidorenko: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; ed., red. şt. : Constantin Manolache ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr. : Lidia Zasaviţchi, Janna Nikolaeva. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 296 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. – 50 ex. ISBN 978-9975-3183-7-2.

Lucrarea este consacrată academicianului Anatolie Sidorenko, personalitate marcantă, cunoscută și apreciată în țară şi peste hotare pentru realizările sale în domeniul fizicii supraconductibilității. Savantul a pregătit 12 doctori în ştiinţe fizico-matematice. Portretul protagonistului este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia omului de știință însumează circa 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 5 monografii, 42 de brevete de invenție. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studențilo

 

Sidorenko_Coperta_2018 (1)

Vezi Sidorenko_Bib_Internet

Inter/trans/multidisciplinaritate

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE INIMĂ

 

Motto: „O minte clară şi o inimă dreaptă plătesc în viaţa

unui popor mai mult decât o mie din frazele oratorice…”.

Mihai Eminescu

 

Din perspectivă biologică, inima este considerată un „organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare”. În cazul în care vom avea grijă fizică și spirituală de inimă, atunci și inima ne va asigura o viață îndelungată, sănătoasă și armonioasă.

  1. Bătăile inimii încep deja la fătul cu vârsta de patru săptămâni. Inițial, inima umană seamănă cu cea a unui pește, ulterior are două camere, ca inima unei broscuțe, apoi trei camere, ca inima unui șarpe. Se estimează că, la opt săptămâni de sarcină, inima fătului este complet formată, având cele patru camere caracteristice ființei umane, precum și altor mamifere.
  2. Acest mic, enigmatic și neobosit organ reușește să pompeze fără încetare sânge în vasele corpului, grație unui înveliș muscular foarte bine dezvoltat. Inima poate forma o presiune capabilă să arunce jetul de sânge la o distanță de 9 m. Medicul englez William Hurvey (1578–1657), cel care avea în grijă sănătatea regilor, a descris pentru prima dată „ingineria” construcției sistemului cardiovascular în centrul căruia se află inima și a intuit „puterea uriașă” a acesteia, estimând lungimea totală a vaselor sangvine drept enormă, ea putând înconjura perimetrul Angliei.
  3. Pe parcursul unei vieți medii, inima omului bate, fără încetare, peste 3 miliarde de ori. Inima poate degaja zilnic o cantitate de energie necesară deplasării unui camion pe o distanță de 32 km. Într-o viață, energia produsă de inimă poate asigura unui automobil energia necesară parcurgerii unui drum tur-retur până la Lună. Pe durata unei zile, o inimă ar putea umple o cisternă de 15 000 l. Inima are circa 15 cm, un diametru de 11–12 cm (volumul unui pumn) și o greutate de circa 300–350 g la adult. Inima bărbaților este mai mare decât a femeilor, însă bate mai lent.
  4. Cea mai mare inimă din lume (circa 600 kg) o deține balena albastră (Balaenoptera musculus), mamiferul marin care are o lungime de 30 m și o greutate de circa 170 t.
  5. În structura celulară a inimii se găsesc celule nervoase indispensabile creierului, care pot destul de inteligent să perceapă, să analizeze și să se conformeze în mod optim la variațiile eferente ale creierului și la oscilațiile neuroendocrine iminente. În condiții de izolare absolută, inima știe perfect cum să se adapteze la modificările de temperatură, presiune, volum etc. Câmpul magnetic al inimii este de 5 000 de ori mai puternic decât cel al creierului, iar în cadrul dezvoltării intrauterine inima întrece în timp evoluția acestuia. Inima transmite mai multe informații spre creier decât creierul spre inimă. Din această perspectivă se vorbește chiar că „inima are creier” și, mai puțin, despre faptul că „creierul are inimă”.
  6. Etimonul vocabulei inimă este latinesculanima, care semnifică aer, suflare, răsuflare, suflet, viață. Pentru comparație, în limba italiană, anima înseamnă spirit, suflare, gând, intenție; în limba spaniolă; anima se traduce ca suflet, canal al țevii de pușcă; în franceză, âmesuflet, canal al țevii de pușcă, miez, măduvă, inima arborelui. În cultura anglo-saxonă, atunci când se face referință la esența problemei, se evoca în mod implicit și inima.
  7. Mai mult decât alte organe interne, inima este menționată, studiată, divinizată, mistificată. Ea este considerată elementul vital nu doar al omului, ci și al plantei, al legumei, al fructului; miez. Într-o formă extinsă, inima a fost considerată partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. Există mai multe expresii în conexiune directă cu inima care fac referință la starea de beatitudine: Pe inimă goală, în sensul de stomac gol, fără să fi mâncat ceva; A (mai) prinde (la) inimă, care semnifică a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere.  Deseori, inima este considerată firea, caracterul (moștenit) al omului. Astfel, sunt cunoscute expresiile de genul Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.Inima a fost echivalată cu însăși făptura umană: ființa, omul, individul: Înflăcărarea a cuprins toate inimile.Poporul a interpretat inima în cântece, a invocat-o cu vorbe de duh. Uneori a confundat-o, numind-o impropriu: burtă, stomac, pântece, rânză etc. Sunt cunoscute și unele expresii ironice legate de inimă: A rupe inima târgului, în sensul de a face o afacere proastă, a cumpăra ce este mai prost sau, viceversa, a impresiona cu ceva foarte tare. În religie, inima este considerată a fi de sorginte divină. În optica folclorului european, inima apare stilizată, roșul constituind simbolul pasiunii și al emoției.
  8. În învățătura budistă, calea spre fericire trece prin inimă: „Nu există o cale spre fericire. / Fericirea este Calea. /Calea nu este în ceruri. /Calea este în inimă. /Creează-ți propria salvare. /Nu depinde de alții”. Dacă în religia islamică inima este considerată Tronul lui Dumnezeu, atunci în creștinism ea simbolizează Împărăția lui Dumnezeu. Vocea inimii este evocată în cartea cărților, în Biblie: „Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta, și te vei lasă amăgit să te închini înaintea altor dumnezei și să le slujești, vă spun astăzi că veți pieri, și nu veți avea zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul” (Deuteronomul, 30:17,18). Una dintre cele mai puternice adresări ale credincioșilor din lumea creștină către divinitate este considerată Rugăciunea inimii.
  9. Potrivit cercetărilor realizate de Natalia Grădinaru, pentru a trata bolile cardiovasculare, în medicina populară din spațiul pruto-nistrean se aplică feriga (Dryopteris filix-mas L.), lăcrimioara (Convallaria majalis L.), mușețelul (Matricaria recutita L.). Zona biotopică a plantelor medicinale respective este cea a pădurii și stepei.
  10. În istorie sunt cunoscute cazuri în care inima este lăsată de către marile personalități drept moștenire. Inima era plasată în spații cu profunde valențe simbolice sau îngropată în lăcașuri sfinte. Iată câteva exemple:

În 1849, la vârsta de 39 de ani, aflat pe patul de moarte, compozitorul şi pianistul polonez Frederic Chopin și-a rugat o soră să fie „tăiat” pentru a se asigura că nu va fi îngropat de viu. Drept urmare, inima i-a fost extrasă și conservată într-un borcan cu coniac. Trupul lui Frederic Chopin a fost înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris (alături de Marcel Proust, Oscar Wild, Jim Morrison), iar inima i-a fost adusă în Polonia de sora sa și se află în cripta bisericii „Sfânta Cruce” din Varşovia. În anul 1944, datorită unui admirator al compozitorului, ofițer SS, inima s-a păstrat la sediul central de comandă german, fiind apoi înapoiată bisericii.

Regina Maria (29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – 18 iulie 1938, castelul Peli;or, Sinaia), regina României (1914–1922), în testamentul redactat la 29 iunie 1933, la Balcic, a solicitat fiului său Carol II îndeplinirea unei dorințe misterioase pentru timpurile respective: „Inima să-mi fie scoasă din trup, pusă într-o casetă prețioasă de bijuterii (pe care o las eu) și îngropată în micuța ‹‹Stella Maris››, la Balcic, bisericuța simplă cu vedere la mare…”.

Aristocratul Pierre Fredy de Coubertin (01.I.1863, Paris, Franța – 02.IX.1937, Geneva, înmormântat la Lausanne, Elveția), om politic francez, literat, istoric, sociolog, pedagog, iniţiatorul şi fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, renăscute în 1896, la Atena, a dispus, prin testament, ca inima să-i fie depusă într-o stelă de marmură înălțată în vechiul oraș grecesc Olympia, locul de desfășurare a celor 293 de întreceri sportive din Antichitate (776 î. Hr. – 393 d. Hr.).

Ion Valer XENOFONTOV,

doctor în istorie

          

 1. decoubertin_photo1c

Corpul de onoare însoțește inima baronului Pierre Fredy de Coubertin în ultima sa casă, Olympia, 26 martie 1938. Sursă: http://www.proskopos.com/decoubertin_en.html (accesat: 1 februarie 2018)

4

Caseta de argint în care se află inima reginei Maria. Sursă: http://www.balcic.net/regina%20maria/caseta%20argint.jpg (accesat: 1 februarie 2018)

Rau

Semnătura în formă de inimă a doctorul în filosofie (2010) Alexe Rău (1953–2015), „trădează” faptul că acesta era cardiac. Sursă: Arhiva curentă a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

4.

Harta lumii sub formă de inimă. Paris, 1536. Sursă: http://publicdomainreview.org/collections/the-heart-in-art/ (accesat: 8 februarie 2018)

5

Detaliu dintr-o colecție de embleme antice și moderne a lui George Wither, 1635. Sursă: https://archive.org/details/collectionofembl00withe (accesat: 6 februarie 2018)

6a

6b

Detaliu din  George Wither, Școala inimii sau inima ei a plecat de la sine la Dumnezeu, Londra, 1676. Sursă: https://archive.org/details/collectionofembl00withe (accesat: 1 februarie 2018)

8.

Jacques Chiquet,  Oglinda păcătosului, sec. XVIII. Muzeul Civilizațiilor din Europa și Marea Mediterană, Paris. Sursă: http://www.culture.gouv.fr/Wave/image/joconde/0483/m500202_08-516615_1.jpg (accesat: 8 februarie 2018)

9.

Juan Patricio Morlete Ruiz, Inima Sfintei Maria, 1759. Ulei, 56 cm x 42,5 cm. Muzeul Național de Arte din Mexico. Sursă: https://gorbutovich.livejournal.com/35580.html (accesat: 1 februarie 2018)

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-inima_23488

Constantin Gaindric, viitorul membru corespondent, elev în clasa întâi.

Elev cl1

APARIȚIE EDITORIALĂ

Membru corespondent Constantin Gaindric : Biobibliografie/ Bibl. Șt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. de Matematică și Informatică ; ed. și red. șt.: Constantin Manolache ; consultant șt.: Svetlana Cojocaru ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi. – Chişinău : Biblioteca Știinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 304 p. : fot.

Lucrarea este consacrată membrului corespondent Constantin Gaindric, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul sistemelor informatice inteligente. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială, civică etc. Bibliografia savantului însumează circa 300 de lucrări științifice, inclusiv trei monografii, coeditor a șapte culegeri de articole științifice, note de curs, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Este membru al colegiilor de redacție a unor reviste științifice de peste hotare, fondator și redactor-șef (din 1993) al revistei “Computer Science Journal of Moldova”. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Gaindryk_2018

mc_C_Gaindric_Internet

Imagologie etnică

ZECE CURIOZITĂȚI DIN ISTORIA TĂTARILOR DIN ROMÂNIA

(RELATATE DE PROFESORUL UNIVERSITAR NUREDIN IBRAM)

Motto: „Avem șansa – prin cultură, cunoaștere, dialog, comunicare

 – să refacem și să actualizăm patrimoniul istoric și cultural,

conștiința de sine a etniei tătare, turco-tătare din România”.

Nuredin Ibram, lider al comunității tătare din România

Tătarii sunt un popor turcic, de confesiune islamică sunnită, care au lăsat o amprentă profundă în istoria universală, în mod general, și a spațiului carpato-danubiano-pontic, în mod special. Etnonimul tătar este atestat pentru prima oară în „Inscripțiile Enisei Orhonice”, monument funerar ridicat în memoria unor căpetenii. Sunt cunoscute trei mari grupuri de tătari: cei de la Volga și Ural, în mod special cei din Kazan; tătarii din regiunea Astrahan și din Siberia, dar și cei din Lituania, descedenții tătarilor înrolați pentru a lupta cu cavalerii teutoni. Un grup aparte îl formează tătarii din Crimeea, constituit din simbioza elementului turc venit din Asia și a populației autohtone. Aceștia au dominat peninsula până la cucerirea rusă din 1783. Pentru ruși, tătar semnifică populația de origine mongolă sau turcă, care i-au dominat în secolele XIII–XVI (Hoarda de Aur), sau populația războinică de origine asemănătoare și de confesiune musulmană. Imperiul cosmopolit al lui Ginghis Han, „cel mai mare din lume” (după Nicolae Iorga), se întindea de la Marea Chinei până la gurile Dunării și din Siberia de Sud până la Golful Persic și Oceanul Indian. „Imperiul făurit din goana cailor” inițial a fost dominat politic de mongoli, apoi de tătari, ulterior – etnic, lingvistic și cultural – de turci. Procesul de turcire a fost generat și de recunoașterea islamului ca religie oficială în sec. XIII.

Hoarda de Aur (1223–1502), responsabilă de organizarea ordinii și securității politice în regiune, s-a decompus ca urmare a disensiunilor interne și a problemelor externe. S-au desprins mai multe hanate, care treptat au fost lichidate de puterea țaristă aflată în plină ascensiune. Tătarii și-au menținut identitatea istorică, lingvistic și religioasă în spațiul ex-sovietic (Tatarstan, Kîrgîzstan, Turkmenistan ș.a.), dar și în Turcia, Canada, Australia, România. În prezent, numărul total al tătarilor care locuiesc în lume se cifrează la circa 12-15 milioane de suflete.

Istoria, spiritualitatea și identitatea acestui popor a fost abordată cu lux de amănunte într-o monografie complexă elaborată recent cu acribie profesională de Nuredin Ibram, renumit profesor universitar (a activat 50 de ani fără întrerupere în mediul universitar), doctor în filosofie (1974), membru fondator al Universității „Ovidius” din Constanța. Nuredin Ibram, tătar, cu mare dragoste pentru propriul popor, mare cunoscător al istoriei, culturii, filosofiei, poate fi considerat, pe bună dreptate, înțeleptul din Dobrogea.

2

Profesorul Nuredin Ibram la monumentul lui Mehmet Niyazi (1878–1931), cel mai mare poet tătar din Dobrogea. Municipiul Medgidia, județul Constanța, România. Foto: Ion Valer Xenofontov, 6 iulie 2018

1. Tătarii din România fac parte din familia popoarelor turcice, fiind de confesiune islamică, sunnită hanefită, vorbesc un dialect și grai al limbii turce și sunt atașați de Crimeea (Yeșil Ada). Majoritatea tătarilor din România trăiesc în Dobrogea (90%–95%), „plămânul României” (potrivit afirmației regelui Carol I). Conform recensământului din anul 2011, în România locuiau 20 464 de tătari, cei mai mulți fiind la Constanța (7 367). Prima atestare documentară cu privire la tătarii din Dobrogea se referă la Ginghis Han. Călătorul arab Ibn Battutah, în notițele sale referitoare la Dobrogea (datate cu anii 1330–1331), menționa că „Baba Saltuk” (în prezent, Babadag) este cel din urmă oraș pe care îl stăpâneau tătarii. Între această localitate și începutul împărăției grecești (bizantine) erau 18 zile de mers într-un pustiu lipsit în întregime de oameni.

3

Un grup de absolvenţi ai Seminarului Musulman de la Medgidia, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX. Colecţia Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Filiala Bucureşti. Expoziția ISPMN – Turcii și tătarii din Dobrogea. Amintiri. Sursă: https://adevarul.ro/locale/constanta/fascinanta-istorie-turcilor-tatarilor-romania-stapanii-dobrogei-otomane-supusii-tari-ortodoxe-1_54df44f2448e03c0fd9a10ee/index.html (accesat: 20.08.2018)

  1. În spațiul nord-carpatic, tătarii se afirmă abia în sec. XIII. După năvălirea tătarilor, în 1241, Moldova și o bună parte a Munteniei s-au aflat sub influența acestei populații până la formarea principatelor. Totodată, transgresau și munții, în Transilvania și Ungaria, generând pagube și luând prizonieri. În 1343 armata regelui maghiar Ludovic, din care făceau parte și maramureșenii conduși de voievodul Dragoș, îi înfrânge pe tătari și îi silește să se retragă peste Nistru.
  2. Prezența tătarilor în spațiul carpato-dunăreano-pontic a avut și un revers pozitiv deoarece au reușit să oprească „înaintarea feudalilor unguri spre răsărit” și a facilitat formarea principatelor. Astfel, Basarab, întemeietorul Țării Românești, fiind ajutat de tătari, l-a învins, în 1330, la Posada, pe Carol Robert, regele Ungariei. În urma acestui conflict militar, statul muntean și-a câștigat independența.
  3. Datorită invaziilor tătarilor s-a sistat procesul de catolicizare a populației românești în Muntenia și Moldova. S-a format chiar un episcopat catolic al cumanilor în răsăritul Munteniei și în sudul Moldovei, cu sediul la Milcov.
  4. Până în anul 1877, tătarii, turco-tătarii dobrogeni au fost lipsiți de o cultură politică identitară, fiind sub tutela Imperiului Otoman, ca cetățeni otomani, iar după 1878, într-un nou context politic, ca cetățeni români, loiali statului român.
  5. Imperiul Rus a susținut înlocuirea în Basarabia a populației tătare cu cea bulgară creștină, dar nu românească.4

Secvență din interiorul Geamiei Sultan Abdulmecid Camisi (edificată în anul 1856) din municipiul Medgidia. Foto: Ion Valer Xenofontov, 6 iulie 2018

7. În mentalul colectiv – alimentat consistent de cronicari și balade populare românești – s-a imprimat o imagine a tătarilor cruzi și barbari. În realitate, era vorba de mercenari militari cu solda, care au executat misiuni de război

8. În profilul ocupației tradiționale, păstoritul, tătarii au dat lunilor anului denumiri legate de creșterea animalelor. Lunile de primăvară se numesc „koykozladî” („oaia a fătat”); lunile de toamnă se numesc „kesîm” („animale alese pentru tăiere”) sau „soyîm”/„soyîmlîk” („animal crescut pentru sacrificare”); vara este numită „caz”/„yaz” și semnifică „a împrăștia hrana”, „turma pe întinsele stepe”.

9. Potrivit unor cercetători, 61,89% din totalul denumirilor toponimice din Dobrogea veche sunt turco-tătare și doar 33,34% – românești. Exemple de toponimie turco-tătară: cele două stepe muntene Bărăgan (din limba turcă „bora”, vifor, vârtej de zăpadă) și Burnaz (în turcă, nas lung și gros), numele județului Teleorman (în turcă „orman”, pădure) al pădurii Deliorman (semnifică „pădure bună”); „Basarabă” în vechea turcă semnifică „părinte cuceritor” sau „părinte stăpânitor” etc.

10. Tătarii sunt atașați de cai. Un om fără cal („atsîz”, în tătară) este un paria, marginal al societății. Un copil începea să călărească de la trei ani. Există multe proverbe și zicători tătare care au în epicentru vieții cotidiane cabalina: „În inima oricărei femei un pașă, în inima oricărui bărbat un cal înșeuat”, „Calului bun, un bici, calului leneș, o mie”, „Dacă-ți moare calul, rămâne drumul”, „Vezi stăpânul și cumperi calul, vezi mama și ei fata”, „Un cal scund poate fi încălecat de toți” etc.

 Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-istoria-tatarilor-din-romania-relatate-de-profesorul-universitar-nuredin-ibram_23407

CARTEA LUNII SEPTEMBRIE 2018

Nuredin Ibram, Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate, Constanța, Editura Muntenia, 2017, 316 p. ISBN 978-973-692-420-0

Istoria, spiritualitatea și identitatea poporului tătar a fost abordată cu lux de amănunte într-o monografie complexă elaborată recent cu acribie profesională de Nuredin Ibram, renumit profesor universitar (a activat 50 de ani fără întrerupere în mediul universitar), doctor în filosofie (1974), membru fondator al Universității „Ovidius” din Constanța.

Nuredin Ibram, tătar, cu mare dragoste pentru propriul popor, mare cunoscător al istoriei, culturii, filosofiei, poate fi considerat, pe bună dreptate, înțeleptul din Dobrogea.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

1

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Eleve în anul doi de studii alături de conducătoarea de clasă Galina I. Trestian, învățătoare de limbă latină. Școala de Medicină și Farmacologie din Bender, 7 noiembrie 1968. Arhivă privată

IMG_2141

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Deschiderea oficială a Muzeului de Arheologie, Etnografie și Istorie din comuna Crihana Veche, raionul Cahul. În imagine: Rodica Cucereanu, primarul comunei Crihana Veche, Martine Zejgman, atașat de Cooperare al Ambasadei Franței în Republica Moldova, Vlad Cubreacov, cetățean de onoare al comunei Crihana Veche. Foto: IVX, 14 august 2018

IMG_2663

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Familia Caterev (de fapt, Cătărău), deportată în anul 1941, în regiunea Aktiubinsk, raionul Djeronski, Colhozul „Șevcenko”, Kazahstan, URSS, și-a „conservat” identitatea spațială într-o fotografie datată cu 11 octombrie 1949. Arhivă privată

3