ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Secvență de la susținerea publică a tezei de doctorat „Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitei basarabene” a asist. univ. Sergiu Boțolin, la specialitatea „611.02 – Istoria Românilor” (pe perioade). Teza a fost întocmită sub îndrumarea conducătorului științific dr. în istorie, conf. univ. Virgiliu Pâslariuc.
Foto: Sergiu Boțolin, acad. Andrei Eșanu, dr. Diana Dementeva. Foto: IVX, 20 decembrie 2024

viber_image_2024-12-23_18-36-19-827

ISTORIA ȘTIINȚEI /HISTORY OF SCIENCE

HISTORY OF BIOLOGY IN THE MOLDOVAN SSR (1947-1991): CHRONOLOGICAL DIMENSION

Evolution of academic biological sciences in the Moldovan SSRconsists in the development and simultaneous consolidation of its main components within the branch sector of the agrarian and medical profile, as well as the university sector, forming as a whole an unique republican scientific research system.

Constantin MANOLACHE,
„Andrei Lupan” Library (Institute), Chisinau, Republic of Moldova

Sursă: https://lumenpublishing.com/journals/index.php/lumenphs/article/view/7089/5022

ISTORIE

Căminul de Ucenici din Chișinău avea scop de utilitate socială ce viza în primul rând meseriașii din Chișinău. Ministerul Muncii, Cooperațiunii și Asigurărilor Sociale a cheltuit o sumă foarte importantă pentru construcția și pentru instalațiile și amenajările respective.

114. CAminul de Ucenici
Căminul de Ucenici din Chișinău.

Xenofontov Ion Valer. Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-549. ISBN: 978-606-020-522-1.

Sursă: Art_Xenofontov_Epopeea

FOTODECEMBRIE

În cadrul primei ediții a Galei Cercetătorilor, care s-a desfășurat la 18 decembrie 2024, istoricii Constantin Ungureanu, Ion Valer Xenofontov și Liliana Rotaru au fost distinși cu diplome de onoare. Echipa de cercetători împreună cu doamna Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Foto: Oleg Bujor.
470680357_9453150098030926_7006470825150964694_n

GALA CERCETĂTORILOR 2024

La 18 decembrie 2024, prima ediție a Galei Cercetătorilor a întrunit cercetători din Republica Moldova, reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor de dezvoltare, înalți oficiali și invitați speciali. Evenimentul, organizat de Ministerul Educației și Cercetării, este dedicat recunoașterii excelenței în domeniul cercetării și inovării.
În cadrul festivității, 32 de cercetători, care au obținut în anul 2024 rezultate remarcabile în activitatea lor științifică, au fost premiați cu distincții oficiale.

Sursă: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

CALENDAR NAȚIONAL 2024

viber_image_2024-11-05_18-18-32-276
viber_image_2024-11-05_19-38-14-812
viber_image_2024-11-05_19-38-18-375

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer. Natalia Gheorghiu (1914–2001). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 333-335. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CN_2024.pdf

ISTORIE

EVOLUȚIA SERICICULTURII DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN ÎNTRE MIT ȘI REALITATE

360_F_518050504_EK88LePGmtDZ4cxjhliXQ6tVVYOV36J0

Generațiile de concetățeni „sovietici” din zonele rurale ale Republicii Moldova încă țin minte viermii-de-mătase din casa-mare pentru sărbătoare, fiindcă participau activ la toate lucrările: culesul furajului – frunzele de dud –, hrănirea viermilor de cel puțin șase ori pe zi, igienizarea spațiilor și predarea produsului final – gogoașele – la „cantorele” din colhozuri sau cele din raioane. Munca începea la sfârșitul anului de învățământ și dura o bună parte din vară: iunie-iulie, adică zilele din vacanța elevilor, fiind implicați în toate etapele noii îndeletniciri dar străină tuturor. Însă după sericicultura liberă și forțată de-a lungul anilor, în spațiul pruto-nistrean au rămas monumente ale Naturii – mai mulți pomi de dud din Chișinău, posibil și în alte localități, dar încă neidentificați, de aceea merită aflate începuturile și sfârșiturile sericiculturii din spațiul vizat.
Evoluția sericiculturii artizanele în gubernia Basarabia și în RSS Moldovenească s-a întocmit pe baza cărților, articolelor și rapoartelor publicate în limbile rusă și română, depozitate în biblioteci, arhive și site-uri online. Informațiile obținute au fost divizate conform perioadei de dezvoltare a sericiculturii artizanale: Principatul Moldovei (până la 1812), Basarabia imperială (1812-1917), Regatul României (1918-1940) și RSS Moldovenească (1944-1991).

Sursă: Asea Timuș. Evoluția sericiculturii din spațiul pruto-nistrean între mit și realitate. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 408-421. ISSN 2285-5130.

Vezi: Asea TIMUȘ1

ISTORIA ȘTIINȚEI

Poza2

Iuri Perlin a crescut într-o familie de intelectuali, casa lor fiind vizitată de personalități proeminente ca pianistul și pedagogul rus de origine germană Heinrich Gustav Neuhous (1888-1964), poetul Boris Pasternak (1890-1960), istoricul și filosoful Valentin Ferdinandovici Asmus (1894-1975) ș.a.
În 1935, I. Perlin absolvă Școala Medie nr. 45 din Kiev, devenind student la Facultatea de Fizică a Universității din Kiev, însă în 1936 tatăl său a fost arestat împreună cu alți 11 profesori acuzați de participare la blocul „pravotrotskist-menșevic”, oficial fiind condamnat în 1937 la zece ani de privațiune de libertate fără drept de corespondență, dar, după cum s-a aflat mai târziu, a fost împușcat chiar a doua zi după anunțarea sentinței. Astfel, după un an și jumătate de studii la universitate, I. Perlin este exclus din Comsomol, apoi exmatriculat și trimis pe cont propriu la mama sa, ca descendent al unei familii de „trădători”.
La 5 ianuarie 1970,Iuri Perlin a fost ales în calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Este fondatorul școlii de fizică teoretică din Moldova, în special al școlii științifice a fizicii proceselor multicuantice și a stării condensate, contribuind esențial la stabilirea mecanismelor și a originii unui șir de fenomene radiative ale cristalelor cu impurități.
A pregătit 29 de doctori și șapte doctori habilitați în științe fizico-matematice. A fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor „Defectele în rețelele cristaline/Defects in the crystal latice” (Marea Britanie) și „Știința materialelor/Materials science” (Polonia). În 1987 a fost distins cu Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru Știință și Tehnică. A participat la congrese internaționale din SUA (1965), Finlanda (1972), Cehoslovacia (1977), Marea Britanie etc. A combinat armonios cercetarea științifică cu activitatea didactică.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer. Iuri Perlin (1917-1990), fiul unui ucrainean represat, în elita educațională și științifică a Moldovei sovietice. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 368-380. ISSN 2285-5130.

Vezi: Iulia MALCOCI_on XENOFONTOV_ 2024

ISTORIE

ACTIVITATEA LUI EFREM TIGHINEANU ÎN BASARABIA REFLECTATĂ ÎN REVISTA BISERICEASCĂ „MISIONARUL” (1942-1943)

După revenirea autorităților române în Basarabia (1941), în fruntea Arhiepiscopiei Chișinăului și-a reînceput activitatea locotenentul de arhiepiscop Efrem Enăchescu, anterior (1938) hirotonisit cu titlul Tighineanu. În timpul refugiului, Efrem Tighineanu s-a ocupat provizoriu
cu administrarea Eparhiei Buzăului, participând, totodată, la ședințele Sfântului Sinod. Or, acest fapt, demonstrează faptul că Mitropolia Basarabiei nu a fost desființată, ci a continuat să existe de jure. În 1944, Efrem Tighineanu devine, la 50 de ani, Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei.

482_screen-Copie1
Foto: Întâmpinarea regelui Mihai și a reginei mamă Elena la sfințirea Catedralei din Chișinău de către arhiepiscopul locotenent al Chișinăului Efrem (Tighineanu), 31 octombrie 1942

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-140_36.pdf
Sursă: Xenofontov Ion Valer. Activitatea lui Efrem Tighineanu în Basarabia reflectată în revista bisericească „Misionarul” (1942–1943). În: Conferința „Latinitate, Romanitate, Românitate”. Ediția a VIII-a. Chișinău, Moldova, 31 octombrie – 2 noiembrie 2024, Chișinău, Editura „Lexon-Prim”, 2024, pp. 138-140. ISBN 978-9975-173-02-5.

ISTORIA CHIȘINĂULUI

AVIAȚIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Primele mențiuni despre zboruri de aeronave în Basarabia datează din perioada imperială, din ajunul Marelui Război. Chișinăul, văzut din avion, era considerat „uimitor de frumos!”. Calea aeriană asigura o mobilitate rapidă a populației. În urbe, cursele cu avionul au fost realizate inițial de către armată.
Utilizată inițial în scopuri militare, aviația, treptat, s-a extins și în domeniul civil. S-a mizat pe dezvoltarea infrastructurii ansamblului format din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor.
În 1940, Biroul Aeroportului Civil din Chișinău, aflat în subordinea Ministerului Aerului, se afla pe str. Schmidt, nr. 129.

show-aviatic-pe-10-septembrie-1936-7
Foto: Participanți la un show-aviatic din Chișinău, 10 septembrie 1936 . Sursă: Iurii Șveț.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/118-123_44.pdf

CALENDAR NAȚIONAL 2024

1
2
3

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Institutul Social Român din Basarabia (1934–1940). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 310-312. ISSN 1857-1557.

NOUTĂŢI EDITORIALE

Ion Eremia: profesor universitar : Biobibliografie / editor: Constantin Manolache; responsabil de ediție: Oleg Bujor; bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi.- Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2024 (Blitz Poligraf). – 215 p. – (Personalități ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2). ISBN 978-9975-62-721-5.

Lucrarea este consacrată doctorului habilitat Ion Eremia, profesor universitar, aceasta este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie.
Lista bibliografică cuprinde peste 390 de titluri, compartimentate pe de doctorat; monografi; lucrări metodico-didactice; editor, redactor, coordonator, domenii: teze membru al colegiilor de redacție, referent; articole în monografii, culegeri, studii; articole în ediții periodice; materialele congreselor, conferințelor; recenzii; conducător consultant științific al doctoranzilor; popularizarea cunoștințelor istorice; personalia.
Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori.

465579127_550491710916866_6549343424607121143_n

NOUTĂŢI EDITORIALE

ISTORIA ECOLOGICĂ – O NOUĂ RAMURĂ A ȘTIINȚEI ISTORICE

În mai-iunie 2024 a văzut lumina tiparului patru volume monografice consacrate istoriei ecologice elaborate de Arcadie Capcelea (cel de-al patrulea volum a fost întocmit în coautorat cu Valeriu Capcelea).
Ciclul monografiilor realizate de A. Capcelea și V. Capcelea – veritabil tratat de istorie ecologică a Republicii Moldova – completează vidul existent în literatura de specialitate, pentru a da răspuns la solicitările practice ale evoluției istorice a organizării și administrării mai eficiente a relațiilor dintre mediu și societate, care ar contribui la supraviețuirea societății contemporane și trecerea ei pe traseul dezvoltării durabile. Lucrările prezentate, fiind destinate, în primul rând, specialiștilor din domeniul cercetărilor istorice, al ecologiei și protecției mediului, precum și din alte ramuri ale științelor sociale și naturale, sunt de un real folos inclusiv pentru un cerc larg de practicieni care activează în instituțiile de protecție a mediului, facilitând cunoașterea și înțelegerea de către aceștia a evoluției abordărilor filosofice privind interacțiunile omului, societății și naturii, dar și măsurile practice de soluționare a problemelor ecologice pe parcursul evoluției istorice a umanității.
169-175_14_page-0001 - Copy

Sursă: Enciu Nicolae, Xenofontov Ion Valer. Istoria ecologică – o nouă ramură a științei istorice. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 3 (74), 2024, pp. 169-175. ISSN 1857-0461.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-175_14.pdf?fbclid=IwY2xjawGWrndleHRuA2FlbQIxMAABHS6KDk7qBU3If84setDXsXddtNkEpkF_KTKDTYI1k1ld8ZBIbAgW35LXTw_aem_qXeCynK8095l183g0oul6Q

MOTTO

„… cei ce ne-au robit pe noi
cuvinte de cântare ne-au cerut…”
David, Psalm 136/3

TEATRU

Ploaie de stele…
la piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian.

Spectacol jucat la Teatrul „Luceafărul” cu multă pasiune și talent uriaș de către studenții anului IV „Actori de Teatru și Cinema” de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, regizor-pedagog Slava Sambriș, coordonator artistic Anatol Durbală. Foto: IVX, 31 octombrie 2024

FELICITĂRI!
viber_image_2024-10-31_23-08-49-350
viber_image_2024-10-31_23-08-49-470
viber_image_2024-10-31_23-08-49-764

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI A.M. LAZAREV (1914–1999)

Fondul personal al academicianului Artiom M. Lazarev (1914–1999) a fost transferat, spre păstrare Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a RSSM la 27 iunie 1989. În componența fondului cu un singur inventar au intrat 221 de dosare.
O parte din materialele care se păstrează în arhivă au fost realizate în profilul ideologic al perioadei sovietice. Deși activitatea academicianului Artiom M. Lazarev comportă amprenta timpului, materialele istorico-arhivistice prezentate fiind puternic ancorate în ideologia marxist-leninistă, totuși, acestea pot servi drept sursă de examinare a felului de a gândi a unui cercetător a timpului său, drept promotor al științei istorice ideologizate.
348-364_page-0014

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/348-364.pdf

CHHIȘINĂUL INTERBELIC

„FOC ȘI PARĂ” ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Chișinăul nu a fost lipsit de incendii în perioada interbelică. Limbile de foc au mistuit vieți umane, floră, faună, edificii. Din cele mai multe ori, focul a fost provocat de factorul uman.
La 2 februarie 1924, clădirea Teatrului din Chișinău a fost distrus în câteva ore de un incendiu. La cele două etaje ale edificiului se aflau militari, intelectuali precum și personalul administrativ al teatrului.
Deoarece focul s-a produs în cursul nopții atunci când toată lumea dormea, nu s-a putut salva nimic. O femeie cuprinsă de flăcări a fost carbonizată. Mulți au sărit pe ferestre rănindu-se grav. Printre sinistrați se afla și profesorul Gione Pereț a cărui gospodărie a fost complet mistuită. S-au produs pagube estimate la 7 mil. lei. Se presupune că distrugerile au avut loc din cauza unui scurtcircuit.
149. Pompierii 55
Foto: Compania de Pompieri din Chișinău.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/286-290_10.pdf

CALENDAR NAȚIONAL 2024

viber_image_2024-10-27_09-19-51-756

Xenofontov, Ion Valer. Elisabeta Lipă (1964). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 286. ISSN 1857-1557.

ISTORIA ȘTIINȚEI

7. p. 61-71_page-0001

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian. Fondul personal Nicolai V. Berezneacov (1910–1989) din fosta arhivă științifică a AȘM. În: Studia Universitatis Moldaviae. Revista științifica a Universtității de Stat din Moldova, 2024, nr. 4(184), pp. 59-73. ISSN 1811-2668.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/07_Prisac_et_al.pdf

20 OCTOMBRIE – HRAMUL UNIVERSITĂȚII DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE LA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Aflată într-o armonie cu profilul de activitate – medicina și farmacia – componenta educației fizice consolidează imaginea pozitivă a USMF „Nicolae Testemițanu”. Performanțele sportive converg cu cele din domeniul educației, activității clinice.
Decanii de vârstă și veteranii USMF „Nicolae Testemiţanu” îmbină armonios activitatea științifico-didactică și clinică cu cea sportivă, servind astfel drept exemplu pentru cei tineri. Între ei: acad. Gh.Ghidirm, conferențiarii V.Caproș, M.Cojocari, N.Guțu, V.Lescov, G.Obreja, A.Sofroni ș.a. La turneul internaţional de badminton din anul 2019, în categoria veteranilor cu vârsta de peste 60 de ani, prof. univ. Valeriu Istrati și-a învins toți adversarii, câștigând la dublu masculin, iar la categoria de vârstă de peste 45 de ani învingător a ieșit Marian Stan, șeful Catedrei de educație fizică. Pe parcursul anilor, 50 de studenţi s-au învrednicit de titlul Maestru în sport, 946 au devenit candidaţi în maeştri şi sportivi de primă categorie, 150 au devenit campioni ai Moldovei, câştigători la diferite competiţii, turnee de valoare.
Grosso modo, activitatea extracurriculară desfășurată la principalul centru științific și științifico-didactic în domeniul medical și farmaceutic din Republica Moldova este una diversă, axată pe dimensiuni cognitive, organizatorice, de agrement etc. Toate acestea vin să diversifice viața cotidiană a unei instituții de învățământ superior elitiste de la Chișinău.

7. p. 61-71_page-0010

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.%20p.%2061-71.pdf