ZECE CURIOZITĂȚI DIN ISTORIA UNIVERSITĂȚII DE STAT DIN MOLDOVA

Motto: „Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare

decât cei care le dau viața; de aceea, pe lângă viață,

dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i”.

Aristotel (384 î. Hr. – 7 martie 322 î. Hr.), clasic al filosofiei universale

 

Universitatea de Stat din Moldova, cea mai veche instituție de profil din Republica Moldova, reprezintă o platformă a excelenței didactice, științifice și intelectuale. Prin potențialul uman valoros a adus o contribuție substanțială la edificarea instituțiilor de învățământ superior, la crearea elitei culturale și politice a Republicii Moldova. Creată după cel de-al Doilea Război Mondial, instituția și-a consolidat pas cu pas potențialul uman, logistic și infrastructura de educație și cercetare. Este alma mater a președinților de țară, a prim-miniștrilor, miniștrilor, ambasadorilor, savanților, oamenilor de cultură, a zeci de promoții. În anii 1930 au existat unele idei de constituire a unei universități în Basarabia. Deschiderea unei instituții polivalente, care alături de dezideratul didactic avea și unul de cercetare, era inedită în spațiul vizat.

Makari Radul (1910–1971), comisar al poporului pentru învățământ în RSS Moldovenească, a susținut ideea înființării unei universități în Moldova încă în anul 1944. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00064d

1. La 23 septembrie 1944 Biroul CC al PC (b) al Moldovei a decis organizarea la Chișinău a Universității de Stat din Moldova pe baza Institutului Pedagogic din Chișinău. Se miza pe pregătirea de „lucrători științifici și specialiști de înaltă calificare, mai ales din rândurile populației băștinașe care cunoștea limba moldovenească”. Această hotărâre a fost însă abandonată, pe parcurs modificându-se și denumirea instituției, în Universitatea de Stat din Chișinău (denumire deținută până în anul 1989). Deschiderea universității, la fel ca și a Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (instituită în 1946) a fost trenată de insuficiența cadrelor calificate (aceștia nu dispuneau de spațiu locativ), a studenților, lipsea un suport tehnico-material și logistic. La fondarea universităților în republicile unionale, inclusiv în RSFS Rusă, se prevedea finanțarea din partea Sovietului de Miniștri al URSS, ulterior universitățile trebuiau să fie asigurate din bugetul republicii respective.

Postul de radio Basarabia, 1939 (în prezent, blocul nr. 4 al Universității de Stat din Moldova). Sursă: http://artdeco-modernist.blogspot.com

2. După mai multe proiecte de amplasare a campusului universitar s-a decis ca noul sediu al Universității de Stat din Chișinău să fie amplasat în perimetrul străzilor N. Pirogov (M. Kogălniceanu), Sadovaia (A. Mateevici), N. Gogol (Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni) și A. Pușkin. Anterior aici se aflau sediul Institutului Pedagogic (str. M. Kogălniceanu nr. 65), clădiri ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Securității de Stat (str. M. Kogălniceanu nr. 67, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni). Dacă Institutul Pedagogic a semnat actul de predare a imobilului în iunie 1946, atunci structurile de forță au transmis imobilele la balanța universității abia în anul 1950.

Blocul nr. 4 al Universității de Stat din Moldova (anterior, Postul de radio Basarabia). Foto: I.V. Xenofontov, 11 mai 2017

3. În 1946 s-au adoptat o serie de măsuri soldate cu deschiderea la 1 octombrie a Universității de Stat din Chișinău, iar la 21 decembrie același an a avut loc inaugurarea solemnă a instituției.

Arbore din curtea Universității de Stat din Moldova: Quercus Robur. Diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m. Plantat în anii 1820. Protejat de stat. Foto: I.V. Xenofontov, 18 mai 2017

4. S-au depus eforturi considerabile pentru a atrage specialiști din centre de învățământ superior care cunoșteau limba populației autohtone. S-a mizat, totodată, pe intelectualii din Lenigrad, Kiev, Moscova etc.

5. Primul angajat în schema de încadrare a Universității din Chișinău a fost F. Alifanov, prorectorul pentru problemele gospodărești (1946–1963), fost învățător în școală. În grupul de lucru de formare a universității au mai fost academicianul N. Dimo, profesorii A. Ablov, M. Pavlov și istoricul I. Grosul.

6. De la înființare, instituția a fost administrată de șapte rectori. Primul rector interimar (4 februarie 1946 – 19 martie 1951) al Universității de Stat din Chișinău a fost Ivan Leonov (1900–1972), membru de partid (1918), locțiitorul directorului Școlii Superioare de Diplomație din Moscova (august 1943 – ianuarie 1946), o persoană din afara RSS Moldovenești, fără titlu didactic și grad științific. Până în anul 1991, de jure rectorii erau numiți de Ministerul Învățământului Superior al URSS, însă, de facto – la recomandarea instituțiilor da partid unionale și republicane.

Dr. hab. Gheorghe Ciocanu, rectorul Universității de Stat din Moldova din anul 2007. Foto: I.V. Xenofontov, 17 mai 2017

7. Inițial, universitatea avea 320 de studenți. Primii studenți formau un mozaic de persoane de diferite vârste, etnii, pregătire intelectuală. Printre persoanele care urmau cursurile la universitate erau mulți militari, participanți la cel de-al Doilea Război Mondial. Frecvența era redusă – până la 30%. În anul de studii 1947–1948, nivelul de exmatriculare a constituit 19%. Autoritățile mizau pe deschiderea a nouă facultăți. La început în universitate erau cinci facultăți (Fizică și Matematică, Geologie și Pedologie, Biologie, Chimie, Istorie și Filologie). La cele 12 catedre activau 35 de cadre didactice.

Studenți în anul II ai Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova susțin un test. Foto: I.V. Xenofontov, 11 mai 2017

Studenți, șefi de promoție ai Universității de Stat din Moldova, asistă la ceremonia de deschidere a capsulei timpului, zidită în anul 1967. Foto: I.V. Xenofontov, 17 mai 2017

8. La 17 mai 2017, la Universitatea de Stat din Moldova a avut loc ceremonia de deschidere a unei capsule a timpului. E vorba de o scrisoare din noiembrie 1967, zidită la parterul blocului nr. 4 din cadrul instituției. Textul începe cu următorul mesaj: „Scumpi prieteni – tovarăși urmași! Tuturora celor care întâlnesc acum centenarul Marelui Octombrie, adresăm bunul și sincerul nostru cuvânt din secolul XX. Astăzi, în ziua semicentenarului Revoluției, noi facem bilanțul mărețului drum, parcurs de Patria Sovietică. Părinții și bunicii noștri au răsturnat țarismul și capitalismul. Slava legendarului crucișător „Aurora” a vestit începutul unei ere noi în istoria omenirii. Ei l-au văzut pe Lenin, au simțit călduroasa strângere de mână a lui Maksim Gorki, au ascultat înflăcăratele versuri ale lui Vladimir Maiakovski”. Din perspectiva contextului sociopolitic al timpului, autorii mesajului estimează că „istoria nu se întoarce îndărăt, omul merge înainte. Totul ce facem noi continuați și dumneavoastră. Noi vă testăm: întăriți și perfecționați societatea comunistă, sporiți bogăția și puterea marii noastre Patrii, dezvoltați știința, tehnica, cultura, luptați pentru progresul și fericirea omenirii”. Din „însărcinările colectivului”, textul a fost semnat de A. Medvedev, rectorul Universității de Stat din Chișinău, I. Racul, secretar al Comitetului de Partid al universității, V. Vojjova, președinte al Comitetului Sindical al universității, Andrei Bujoreanu, secretar al Comitetului Comsomolului al universității, G. Dănilă, președinte al Comitetului Sindical studențesc al universității. În capsula timpului a fost plasat un alt mesaj pentru centenarul Universității de Stat din Moldova, eveniment ce va avea loc la 1 octombrie 2046.

Mesajul din capsula timpului începe cu adresarea „Скумпь приетень – товарэшь урмашь!”. Foto: I.V. Xenofontov, 17 mai 2017

Andrei Bujoreanu, secretar al Comitetului Comsomolului al universității (1967), citește mesajul pe care l-a semnat cu 50 de ani în urmă. Foto: I.V. Xenofontov, 17 mai 2017

9. Universitatea de Stat din Moldova este punctul de pornire al Universității Tehnice din Moldova (1964), de restabilire a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1966), al organizării Academiei de Studii Economice din Moldova (1991), al Academiei Teologice (1993).

Pe coperta 1 a cărții consacrate istoriei Universității de Stat din Moldova este prezentată clădirea Școlii Reale din Chișinău (în prezent, blocul nr. 1 al Universității de Stat din Moldova).

10. Cea mai recentă apariție editorială referitoare la evoluția istorică a Universității de Stat din Moldova a fost realizată de cadrele didactice de la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul instituției respective. Monografia „Istoria Universității de Stat din Moldova” (Chișinău, CEP USM, 2016, 740 p.) a fost elaborată de 14 istorici și pedagogi consacrați (dr. hab. prof. univ. Ion Eremia, dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, dr. conf. univ. Liliana Rotaru, dr. hab. prof. univ. Pavel Cocârlă, dr. hab. prof. univ. Otilia Dandara, dr. conf. univ. Emil Dragnev, dr. conf. univ. Teodor Candu, dr. hab. conf. univ. Ion Gumenâi, dr. conf. univ. Sergiu Matveev, dr. conf. univ. Elena Moraru, conf. univ. Gheorghe Palade, dr. conf. univ. Virgil Pâslariuc, dr. conf. univ. Dumitru Sârghi, dr. hab. prof. univ. Valentin Tomuleț), fiind coordonată de dr. hab. prof. univ. Ion Eremia și redactată științific de dr. hab. prof. univ. Ion Niculiță. Este cea mai complexă, documentată, teoretizată și argumentată lucrare științifică referitoare la cea mai veche universitate din Republica Moldova.

                Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie