BRÂNCUȘI sau cum a învățat țestoasa să zboare, de Moni Stanilă.

Astăzi se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși (19 februarie 1876), fiind din acest motiv 2026 declarat și Anul Brâncuși. Cel mai mare sculptor român și renumit la nivel internațional, a avut un parcurs profesional complicat. Această carte prezintă aspecte din biografia sa, printr-o frumoasă și interesantă narațiune, prin care te face parte la contextul în care se produc evenimentele. Mereu spun că, din păcate, ajungem să ne prețuim târziu sau deloc marii oameni ai poporului nostru. Exemple sunt multe, dar autoarea Moni Stanilă ni-l prezintă pe Brâncuși sau “Dodoică”, cum își spunea uneori, un om “cu un talent deosebit cu care te naști, unul care scoate capul oricât ai vrea să-l ignori”(p.6). Tânărul Costică, a lucrat prin cârciumile din Craiova pînă a obținut susținere de la cei care au văzut talentul în el ca să meargă în Franța. Traseul pînă acolo, cu toate greutățile îi vor consolida convingerea în propriul potențial și voință, știind că la Paris “respectul se câștigă mult mai greu”(p.25) și nici “nu stăpânea limba”.(p.27) Brâncuși știa că trebuie să șlefuiască în piatră “până la rațiunea ei”(p.53), dar și că “sculptura are nevoie de spațiu, de grup, de ansamblu.”(p.57) Autoarea subliniază despre Brâncuși că “românului dacă îi lipsea vreo calitate, aceea era modestia….o auto apreciere echilibrată, care nu îl lasă să fie a doua opțiune în vreo chestiune artistică”.(p.112) Deseori după ce câștiga pe lucrări, “pleca la poștă să trimită bani unora sau altora” care îi cereau ajutorul. (p.117) A realizat o capodoperă – complexul de la Târgu Jiu (Coloana, Masa, Poarta) cu susținerea soției premierului Tătărescu și inginerul Ștefan. “Habar nu aveți ce vă las eu aici” – le spunea Brâncuși la o ședință a Ligii femeilor din Gorj la Târgul Jiu.(p.133) Brâncuși iubea România și tradițiile poporului său, vestimentația națională (o bucurie să se pozeze cu Maria Tănase la New York, în costumul său, prezentă la o expoziție)(p.154), hrană ca la munte, etc, deși e asociat cu “un copac uriaș cu rădăcini scurte”, subliniind astfel probabil vulnerabilitățile și caracterul vremelnic la toate(p.136). L-au marcat vizitele sale în India, Egipt etc, iar când era în atelierul său, fiind mare fumător, era concentrat pe materialul “ce urma să devină o nouă lucrare sau ideea unei lucrări, sau o evaluare a unei idei ori nimic din toate astea”.(p.6) Cât despre “Țestoasa zburătoare”, a făcut mai întîi o lucrare din lemn și apoi una din marmură, care prin simbolismul său, trebuia “să încerce să zboare”(p.159).

Un caz aparte este situația cu procesul său juridic împotriva SUA, proces început în 1927 și pronunțată hotărârea în 1928, deși oarecum absurd, fiind relevant acest proces, pentru istoria artei și cum va fi înțeleasă arta modernă ulterior. El nu a fost prezent în SUA, fiind reprezentat de avocat, dar povestindu-i despre procesul cu vama americană care nu a calificat lucrările sale după cum arătau, în opere de artă, ca să fie scutite de taxe, tare se amuză Brâncuși cu prietenii la un pahar de vorbă.
“În România au revenit comuniștii și e mai rău ca în război. Intelectualii, preoții, artiștii înfundă pușcăriile.”(p.165) A lăsat Franței prin testamentul scris în 1956, (că România nu a înțeles atunci) un patrimoniu inestimabil, atelierul său “o lume a ideilor”(p.174) cu lucrările sale (el le numea animale). Celor de acasă care veniseră cu niște mesaje, le-a răspuns că: “nu vorbesc cu cei care au vândut poporul român rușilor”(p.183) Brâncuși a înțeles și a simțit că “omul în adâncul lui este peste politică…e universal, ca arta”(p.188-189).
A decedat la Paris, în 1957, cu albumul său de fotografii pe piept.

Nicolae Dandiş,
Primar de Cahul

Lucian Muntean, Iarna nu se mai dă dusă. Tuș pe hârtie 38 x 56 cm, 2026.

FOTO // Lansare de carte: „Chișinău, cel de-al doilea oraș al României Întregite (1918–1940)” | Fotoreportaj

Istoria Chișinăului din perioada interbelică, o filă mai puțin cunoscută publicului larg, a fost readusă în prim-plan ieri, 17 februarie, prin lansarea a două volume semnate de Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac, prezentate la Biblioteca „B. P. Hașdeu” din Chișinău. Autorii au descris evenimentle din anii 1918–1940, puțin cunoscute atât de generația formată în perioada sovietică, cât și de tineri.
Munca de documentare și redactare a informațiilor publicate în cele două volume le-a luat aproximativ trei ani celor doi cercetători. Volumele au fost tipărite la editura Institutului Cultural Român și vor ajunge în bibliotecile publice, fără a fi disponibile pentru vânzare.

„Lucrarea, în cele 28 de compartimente, încearcă să prezinte orașul într-un mod caleidoscopic, să vadă Chișinăul într-o perioadă mai puțin studiată. În felul acesta, invită cititorul spre meditație, spre a cunoaște un oraș practic necunoscut, cum au evoluat lucrurile în această parte a României, când Basarabia a fost parte integrantă a României Întregite și s-a dezvoltat fructuos în această perioadă.
Am descoperit un oraș cu foarte multă lume bună, în care aveau loc evenimente frumoase. Totodată, am descoperit un oraș asaltat de refugiați, care veneau de peste Nistru, în contextul marelui exod cauzat de destrămarea Imperiului Țarist, dar și de apariția Uniunii Sovietice, cu tot ce se numea teroare, război civil, înfometare. Perioada interbelică a însemnat și o perioadă de neliniște, întrucât frontiera de est a României nu era recunoscută de Uniunea Sovietică.”, a prezentat lucrarea cercetătoarea Lidia Prisac.
Prin această abordare, autorii încearcă să reconstituie atmosfera unei epoci în care Chișinăul s-a dezvoltat intens, dar a trăit și sub presiunea contextului geopolitic tensionat. Volumele propun o privire amplă asupra vieții cotidiene și asupra transformărilor sociale, oferind cititorilor o imagine complexă a orașului din perioada interbelică.
„La baza cercetărilor noastre stau nouă arhive. Materialele arhivistice au stat în perimetrul cercetărilor, am studiat presa de epocă, memorialistica și jurnalele de epocă. Volumele cuprind domenii precum administrația, transportul, viața cotidiană, moda, educația, cultura, sportul și finalizăm cu cimitirele. Cultura și educația sunt cele mai generos prezentate în volum, emblematice pentru perioada interbelică, când statul român a investit foarte mult în aceste domenii.”, a descris cărțile istoricul Ion Valer Xenofontov.
Cercetarea se bazează pe o documentare amplă și pe surse istorice variate, menite să ofere o perspectivă cât mai fidelă asupra societății de atunci. Autorii au încercat să aducă în prim-plan nu doar evenimentele importante, ci și viața de zi cu zi a locuitorilor, surprinsă prin detalii din diverse domenii.

„Acești doi oameni, Lidia Prisac și Ion Xenofontov, și-au dedicat activitatea lor de mai mulți ani studierii materialelor dedicate acestei perioade și au făcut-o într-o manieră enciclopedică, extraordinară, în care noi vedem un tablou complex al vieții oamenilor care trăiau în Basarabia, care făcea parte atunci din Regatul României. Începem de la spațiu, așa cum spune mai multă lume care a cercetat aceste volume, spațiu, oameni și timp, și se referă la o multitudine de probleme care erau legate de viața lor: economie, agricultură, educație, viața lor religioasă, viața de familie, alimentație, comerț, de tot ce înseamnă viața oamenilor în această perioadă a interbelicului românesc în Basarabia.”, a apreciat munca celor doi cercetători Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român din Chișinău, care a moderat evenimentul.
Potrivit organizatorilor, lucrările au valoare documentară și educativă, oferind o imagine amplă asupra unei perioade istorice importante pentru spațiul dintre Prut și Nistru.

Evenimentul a reunit istorici, cercetători și cititori interesați de trecutul Chișinăului.
„Sunt profund onorat să particip azi la prezentarea acestor volume de excepție, de o calitate deosebită, elaborate de doi distinși autori, istorici cu experiență în cercetare de mai mulți ani. Le adresez sincere felicitări, cu această ocazie, în aceeași măsură, și Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, pentru faptul că susține și promovează astfel de colecții foarte importante și actuale pentru comunitatea noastră.
Acest proiect editorial va face carieră în istoriografia contemporană românească de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece, prin calitatea lui, corespunde celor mai înalte exigențe ale cercetării științifice.”, a apreciat efortul autorilor de a face lumină asupra perioadei interbelice a Basarabiei profesorul Nicolae Enciu.

Nadejda Roscovanu

Sursă: https://www.jurnal.md/ro/news/6e4a231fa01cab8d/foto-lansare-de-carte-chisinau-cel-de-al-doilea-oras-al-romaniei-intregite-1918-1940-fotoreportaj.html

La Biblioteca „B.P. Hasdeu” a fost lansată o enciclopedie complexă despre Chișinăul interbelic – al doilea oraș al României întregite

La 17 februarie curent, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, împreună cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, au organizat lansarea celor două volume ale enciclopediei „Chișinău – cel de-al doilea oraș al României întregite (1918–1940): Studiu monografic, documente și materiale” (volumul I – 685 p.; volumul II – 670 p.). Autorii acestui studiu multidisciplinar sunt dr. în istorie Lidia Prisac, cercetător științific coordonator, șefă a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, aflată în subordinea Universității de Stat din Moldova, și dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, cercetător științific, lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Evenimentul a fost moderat de istoricul Monica Babuc, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. Cartea a apărut în anul 2025, la Editura Institutului Cultural Român din București.
În debutul evenimentului, directoarea Monica Babuc i-a prezentat pe autori – istoricii Lidia Prisac și Ion Valer Xenofontov – și a realizat o scurtă incursiune în istoria Chișinăului interbelic prin prisma poeziei lui Alexandru Corduneanu, subliniind importanța comunității academice, precum și a declarațiilor președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, și a președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.

În mesajul său, președintele AȘM a menționat necesitatea studierii istoriei adevărate a țării noastre și exigența de a cunoaște destinul marilor înaintași. În acest context, domnia sa a evocat personalitatea celebrului astrofizician Nicolae Donici, născut la Chișinău, la Petricani, care a reușit să creeze un observator astronomic propriu pe moșia sa din Dubăsarii Vechi. Apreciind ponderea cercetărilor multidisciplinare, care extind orizontul nostru cognitiv, acad. Ion Tighineanu și-a încheiat discursul despre Chișinăul interbelic și oamenii săi prin îndemnul la dispariția hotarului de-a lungul Prutului și la crearea unui spațiu științific și cultural comun (https://asm.md/chemare-catre-societate-si-catre-factorii-politici-de-pe-ambele-maluri-ale-prutului).
Pe marginea celor două volume, care integrează o multitudine de aspect din viața politică, socială, economică, educațională și culturală, s-au pronunțat dr. hab. în istorie Nicole Enciu (Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova) și dr. hab. în filologie, profesor universitar Aliona Grati (director al Școlii doctorale „Științe umaniste și ale educației” de la USM). Urbanismul și arhitectura Chișinăului interbelic au fost puse în evidență de membrul corespondent al AȘM, arhitecta Mariana Șlapac, cercetător științific principal la Institutul Patrimoniului Cultural.
Autorii studiului enciclopedic despre Chișinău au oferit cele două volume și Sălii de lectură a Academiei de Științe a Moldovei.
Lucrarea este structurată în două volume și este consacrată Chișinăului în perioada interbelică, când orașul era al doilea ca mărime din România întregită. Monografia reflectă importanța istorică și simbolică a Chișinăului, care s-a afirmat în perioada interbelică drept unul dintre principalele centre urbane ale României Mari. Lucrarea include documente de arhivă din Chișinău, Iași și București, documente edite, memorii și relatări, presa timpului, precum și un bogat material ilustrativ. Precizăm că enciclopedia despre Chișinăul interbelic a fost lansată pentru prima dată în România la 7 decembrie 2025, Institutul Cultural Român participând la standul Editurii ICR, organizat de Centrul Național al Cărții, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România.
Prin editarea unor monografii de valoare, prin promovarea științei și culturii și a personalităților notorii, se afirmă rolul fundamental al culturii scrise în configurarea viitorului.

Dr. hab. Liliana CONDRATICOVA

Sursă: https://asm.md/la-biblioteca-bp-hasdeu-fost-lansata-o-enciclopedie-complexa-despre-chisinaul-interbelic-al-doilea