STUDENŢI ŞI PROFESORI DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIŞINĂU (ANII 1980)

În anul 2022, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova a fost inclusă în topul celor mai bune 2 500 de universităţi din lume, potrivit „Global Aggregate Ranking”. Este unica instituţie de învăţământ superior din Republica Moldova prezentă în acest rating, fiind una dintre cele 3 382 de universităţi evaluate conform criteriilor Agregatorului independent de evaluare a învăţământului superior din 124 de state. Universitatea este poziţionată printre cele mai bune 50 de şcoli de medicină din Europa din cele 250 existente. Instituţia a fost
decorată cu Ordinul Gloria Muncii (2005) şi cu Ordinul Republicii (2015).
Acest succes inegalabil între instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, evident, are la bază o platformă importantă a resursei umane. Este vorba de cadrele profesionale pregătite în cadrul unicei instituţii publice de învăţământ superior în domeniul medical şi farmaceutic din Republica Moldova.
Atmosfera creată în anii 1960 în cadrul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău a răbufnit la sfârşitul anilor 1980. În contextul Mişcării de Eliberare Naţională, studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior, inclusiv cei de la ISMC, au fost printre cei mai mari susţinători ai revenirii la valorile naţionale, ai recunoaşterii limbii române în calitate de limbă oficială. Având la bază o experienţă militantă în viaţa social-politică, cadrele didactice de la medicină, în mod special cei de la catedra unde a activat N. Testemiţanu, au participat activ la evenimentele majore de formare a statului independent Republica Moldova. Din componenţa primului Parlament al Republicii Moldova (1990–1994), de exemplu, au făcut parte şase profesori universitari, cadre didactice la singura instituţie de învăţământ superior din domeniul medicinii de la Chişinău.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Studenţi şi profesori de la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (anii 1980). În: Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și liberatte. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, pp. 61-78. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Vezi: https://ibn.idsi.md/…/default/files/imag_file/61-78_2.pdf

Campionii olimpici pot fi echivalați cu laureații Premiului Nobel, dacă nu și mai mult! Aceștia nu-s votați, ci trebuie să-și demonstreze talentul în fața unui public numeros. Doar președinților de stat și campionilor olimpici li se intonează imnul de stat!
La 19 octombrie 2023, la Universitatea de Stat din Moldova au fost prezente trei legende ale sportului românesc: Mihai Covaliu, primul român campion olimpic la sabie; Ana-Maria Brânză Popescu, campioană olimpică, multiplă campioană mondială și europeană la spadă și Marian Dragulescu, medaliat olimpic, multiplu campion mondial şi european la gimnastică.
Campionii și medaliații olimpici ne-au oferit veritabile lecții de viață.
Iată niște notițe din conspectul lecției de astăzi:
– Campionul este omul care nu renunță la visul său.
– Să învățăm a pierde cu demnitate și să câștigăm cu modestie.
– Și campionii olimpici (Ana-Maria Brânză Popescu) pot fi autori de cărți pentru copii.
– „Încă nu am scris o carte deoarece încă trăiesc povestea”.
– Magia sportului este că nu-ți poate oferi garanții.
– Cheia succesului este în a fi întotdeauna elev.

Text și foto: IVX.