Covorul „Kotovski”. Executat în anul 1979. Foto: IVX, 27 mai 2023

La fereastra cu povești. Foto: IVX, 27 mai 2023

„Cu Moldova, Europa va fi mai puternica”.
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Piața Marii Adunări Naționale, 21 mai 2023.
Foto: IVX

Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu, Transhumanța politică moldovenească: esența și repercusiunile nefaste asupra dezvoltării Republicii Moldova /Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu ; ref. șt.: Ion Valer Xenofontov, Igor Cojocaru. Chișinău: S. n., 2023 (Bons Offices). Rez: lb. engleză; lb. rusă. 173 p.

O RADIOGRAFIE A (I)MORALITĂȚII POLITICII MOLDOVENEȘTI

De mai mulți ani, Republica Moldova se află într-un top rușinos al statelor sărace, corupte, marcate de exodul masiv al populației. Cauzele acestui dezastru național sunt multiple: mentalitatea homo sovieticus (moldovanus), neglijarea învățăturii creștine, ruperea de valorile autentice ale democrației, secesiunea teritorială, dezrădăcinarea populației de cele mai progresive forțe sociale, marginalizarea personalităților oneste etc. Vina pentru această situație deplorabilă o purtăm fiecare din noi. „Lenea socială”, (in)cultura politică, trădarea intelectualilor etc., a propulsat în funcții politice decisive, de multe ori, personaje imorale, incompetente. Deseori a lipsit o atitudine publică tranșantă vizavi de nedreptățile generate de politicienii corupți. Din păcate, o bună parte din electorat a fost prinsă în capcana iluziilor sociale și economice a ceea ce este cunoscut în istorie ca ritual al pâinii și spectacolului.
Trecutul sovietic marcat de cutuma că „tot ce este al tuturor nu este al nimănui” a propulsat un hibrid politic ce și-a cret un credo că bunul public poate fi lejer înlăturat pentru binele propriu. Cercetătorii Valeriu Capcelea și Ion Ciobanu asemenea unor chirurgi implicați în operații complicate de înlăturare a unei tumori ramificate, fatale pentru buna funcționare a organismului, vin cu o profundă constatare a realităților ce vizează profilul incert al politicienilor din Republica Moldova. Din păcate, acești politicieni nu au trecut cu brio testul privind rolul pe care trebuia să și-l asume în societate, ci s-au transformat în adversari aprigi ai reformelor și culturii politice. Cu alte cuvinte, politicianismul moldovenesc nici pe departe nu a atins cotele unei elite politice. Trădările politicienilor au generat un absenteism, defetism social. De la un romantism și naivism politic din anii 1990 s-a ajuns la un gangsterism politic asumat cu bună știință de factorii de decizie. Ascensiunea „noilor moldoveni” în ierarhia politică a generat delapidări financiare masive din bunul public, considerent ce a adus o defăimare internațională a statului.
Valeriu Capcelea și Ion Cioban ne prezintă o delimitare conceptuală a transhumanței politicii moldovenești. Autorii vin cu expertize rafinate din diferite spații și perioade istorice. Componenta teoretică este sprijinită de cea a exemplificărilor concludente. Studiile de caz sunt relevante pentru întregirea demersului științific. Abordarea este una multidisciplinară. Narativul textului este configurat de abordări dihotomice: moralitate versus imoralitate, clasă (elită) politică versus gașcă (bandă) politică. Este prezentat un top al transhumanților politici. Miza „migranților” politici, din păcate, nu au constituit-o cea a promovării unor viziuni proprii asupra parcursului statului, a soluționării diferitor probleme politice, ci a îmbogățirii ilicite, a reglărilor de conturi, a perturbărilor dirijate de „manechinul politic” aflat după culise. Cu alte cuvinte, destinele a milioane de cetățeni au fost decise de factori politici imorali, veniți din interiorul acestei societăți, manipulați însă și de forțe oculte din exterior.
Monografia elaborată de Valeriu Capcelea și Ion Cioban exprimă un semnal de alarmă asupra unui viciu social profund care barează parcursul Republicii Moldova spre o societate bazată pe statul de drept, pe edificarea valorilor democratice autentice, a echității sociale. E o răscruce a alegerii itinerarului nostru spre Europa. Lucrarea de față constituie, în primul rând, un purgatoriu social, necesar de asumat de fiecare cetățean în parte. E un semnal de alarmă asupra unui viciu politic greu de înlăturat din viața cotidiană.
Cartea este un oprobriu public față de o pseudo clasă politică. Trecerea în „istoria sumbră” a politicienilor total compromiși și crearea unei elite politice oneste, axată pe valorile general umane, creștinești, este unica soluție de ieșirea din impas a unui stat aflat la marginea unui colaps politic total.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Baia comunală din Strășeni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Baia comunală din Ialoveni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Baia comunală din Mireni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Mormântul unui grănicer român omorât de bolșevici, pe malul Nistrului. Pe celălalt mal al apei e URSS. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938

O promenadă prin capitala Basarabiei, a doua jumătate a anilor 1930. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova

Vasili M. Senchevici locuia împreună cu soția, fiul (avea probleme de sănătate) și mama pe str. Sadovaia (actualmente, Alexie Mateevici, nr. 71, foto) din or. Chișinău. Din cauza obezității, se deplasa dificil, iar uneori nu se trezea din somnul de după masă, ca să vină la timp la serviciu. Văzând că întârzie la prelegeri, studenții se duceau și îl trezeau, având în vedere că locuia în proximitatea Universității de Stat din Chișinău. La Universitate preda următoarele discipline: „Bazele marxism-leninismului”, „Istoria URSS în sec. al XX-lea”, „Istoria Moldovei” și „Istoriografia rusă”. Prelegerile erau citite fără să se abată de la conspect, iar cuvintele le pronunța rar, ca studenții să reușească să scrie dictarea. Totodată, atunci când se răspundea la seminare, studenților nu li se interzicea să se uite „cu un ochi” în notițe. Se crea impresia că nu posedă profund materialul. Odată, când preda cursul în a doua jumătate a zilei și a avut loc o pană de curent, V.M. Senchevici a întrerupt cititul, fără să-și ducă gândul până la capăt, permițându-le audienților să părăsească sala. Studenții au prins firul și, atunci când doreau să plece de la lecții, aceștia întrerupeau în mod intenționat curentul electric.
La 18 decembrie 1954 i s-a conferit titlul de docent la Catedra de istorie a URSS. În acea perioadă avea elaborate 12 lucrări în domeniul istoriei Moldovei și făcea parte din „brigada de autori care elaborau volumele I și II ale Istoriei Moldovei”.

Sursă: Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Profilul unui istoric-propagandist din R(A)SS Moldovenească: Vasili M. Senchevici (1905–1954). În: Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (6 ; 2022 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică inter naţională, Ediția a 6-a, Chişinău, 3-5 noiembrie 2022 / coordonatori: Liliana Rotaru, Sorin Domițian Șipoș, Chişinău, Lexon-Prim; Oradea, Ratio et Revelatio, 2022, pp. 456-469. ISBN 978-9975-163-66-8 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-77-9 (Ratio et Revelatio).

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/456-469_0.pdf?fbclid=IwAR1k_OhIhnjmtmAQsMf7ttQtfAoxeDom3ZG-s7qaKpRbaepVJbFBAqtfWfM