FOTOISTORIA

Crucea, fântâna* şi pământul sub un cer. S. Ochiul Alb, rn. Drochia. Foto: IVX, 25 august 2025.

Notă: Fântâna a fost săpată de Ion Ababii, tata academicianului Ion Ababii, ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova (2005-2008).

viber_image_2025-09-17_16-54-11-367

APARIŢIE EDITORIALĂ

valentin tomulet coperta_page-0001Valentin Tomuleţ : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin
Manolache ; responsabil de ediție: Oleg Bujor ; bibliografie: Tatiana Doibani. – Chişinău : Editura USM, 2025 (Blitz Poligraf). – 419 p. : fot. în parte color, h., tab.  – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2)

Lucrarea consacrată profesorului universitar Valentin Tomuleț, doctor habilitat, este structurată în 3 părți: prezențe în mass-media, studii și articole științifice, bibliografie. Lista bibliografică cuprinde 747 titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; monografii; culegeri de studii; microenciclopedii; culegeri de documente; manuale, note de curs; capitole; articole în culegeri, monografii și ediţii periodice; coordonator, conducător/consultant, referent științific, recenzent, membru al comitetelor științifice; membru al colegiului de redacţie; interviuri; recenzii, lansări de carte; publicaţii, teze în colaborare cu studenţii; publiistică; rapoarte : participări la manifestări ştiinţifice; personalia. Anexa: Viaţa în imagini.Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori interesați de istoria Republicii Moldova.

Vezi: valentin tomulet biobibliografie internet

ARTĂ

Mher Chatinyan, Toamna într-o aşezare montană, 2024. Ulei pe pânză, 90 cm х 60 см.

545213873_3569770529832214_3630504248431545856_n

BIOBIBLIOGRAFIE

Vlad Pohilă – un om al scrisului : Biobibliografie / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Secţia studii şi cercetări ; alcătuitori: Elena Ungureanu, Claudia Tricolici ; coordonator: Mariana Harjevschi ; consultant ştiinţific: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 354 p. : fot. – (Colecţia Bibliographica, ISBN 978-9975-134-81-1). ISBN 978-5-36241-541-9.

Vlad-Pohilă_Biobibliografie_2025

Sursă: https://hapes.hasdeu.md/bitstream/handle/123456789/591/Vlad-Pohil%c4%83_Biobibliografie_2025.pdf?sequence=2&isAllowed=y

CHIŞINĂUL INTERBELIC

ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

images

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf

LANSARE DE CARTE

540657218_1201019215378336_812444537449964946_n

Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central

‍ Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie

Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV

PERSONALITĂŢI

CASA RECTORULUI-PATRIOT NICOLAE TESTEMIŢANU* DIN S. OCHIUL ALB, RN. DROCHIA, 25 AUGUST 2025.

viber_image_2025-08-30_08-53-31-927

„Fiind o personalitate polivalentă (Om-tribun, OM-politic, OM-medic, OM-pedagog, OM-economist, OM-psiholog), în acelaşi timp, extrem de mult Marele înaintaş iubea oamenii şi le sărea în ajutor la primul apel, fapt pe care îl confirmăm şi noi, subsemnaţii. Nespus de mult iubea comunicarea cu oamenii, indiferent de vârstă, profesie etc., iubea muzica, în special, vioara, îi plăcea să muncească, dar şi să se veselească. Avea un glas puternic, dar blând”.
(Ion Bahnarel şi Valeriu Pantea, discipoli ai lui Nicolae Testemiţanu)

*Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești (1963-1968), anterior rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1959-1963), a fost cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică.

A se vedea: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

APARIŢIE EDITORIALĂ

Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

539249167_1522666879073096_4008750568910366634_n

PATRIMONIU

Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

viber_image_2025-08-29_12-47-56-685
viber_image_2025-08-29_12-47-56-900

PATRIMONIU

Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

viber_image_2025-08-29_12-47-56-458

ARTĂ

Luptătorul. Challenge Club. 1995. Qwan Ki Do. Galeria Colecţiilor Petru Costin a Consiliului raional Ialoveni. Foto: IVX, 27 august 2025
viber_image_2025-08-28_22-17-01-127

CALENDAR NAŢIONAL 2025

ARCAŞII LUI ŞTEFAN
1945-1948

Organizaţie cu caracter antisovietic din RSS Moldovenească, înfiinţată în august 1945 la Soroca de elevi și profesori.
„Arcaşii lui Ştefan” a devenit o organizaţie cu statut, imn, crez, ștampilă etc.
Organizația a fost lichidată în 1948 de către organele represive sovietice, iar membrii ei condamnați la ani grei de pușcărie.
CalendarNational2025_page-0340
CalendarNational2025_page-0341

Sursă:http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

CALENDAR NAŢIONAL 2025

Academician Antonie ABLOV (1905-1978)

Savant, specialist în domeniul chimiei organice, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, cercetător științific, membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

CalendarNational2025_page-0317
CalendarNational2025_page-0318

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

CALENDAR NAŢIONAL 2025

Elefterie SINICLIU (1895-1980)

Agronom, om politic, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României întregite,
viceprimar al Chișinăului, distins cu Ordinul „Ferdinand I”.

CalendarNational2025_page-0298
CalendarNational2025_page-0299
CalendarNational2025_page-0300

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

CALENDAR NAŢIONAL 2025

CalendarNational2025_page-0282

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

ISTORIA ŞTIINŢEI

ACADEMICIANUL ARTIOM LAZAREV (1914–1999): POLITICĂ, IDEOLOGIE, CONTROVERSE ȘI CARACTER

00006 (1)

Artiom Lazarev (Lazur – o variantă a prenumelui Lazăr) s-a născut la 30 octombrie 1914, în partea stângă a fluviului Nistru, în orașul Camenca, județul (uezdul) Olgopolsk, gubernia Podolia, Imperiul Rus, într-o familie de țărani moldoveni nevoiași, având două surori și un frate. Artiom Lazarev îi povestea unuia dintre autorii studiului de față (D.D.) că înaintașii săi aveau rădăcini ardelenești,regiune în care este răspândit numele de familie Lazăr. Vom mai menționa faptul că, în nordul spațiului din stânga Nistrului, sătenii vorbesc un grai arhaic, asemănător celui dintr-o zonă din Transilvania.
Localitatea natală a fost încadrată, din 1924, în componența Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM). În decembrie 1928, și-a început activitatea în calitate de colhoznic în gospodăria colectivă „Kuibâșev” din satul Mihailovca Nouă, raionul Ocna Roșie, RASSM, muncă în care a fost antrenat până în octombrie 1929. În aceeași localitate, până în ianuarie 1932, a devenit comunard, fiind încadrat și în rândurile tineretului leninist. În anii care au urmat, mediul natal și originea socială „sănătoasă”, îmbinate armonios cu parcursul profesional „venit din rândurile maselor populare” și cu o facultate ancorată în „frontul ideologic”, i-au asigurat un parcurs profesional fulminant în epoca sovietică, constituind eminamente un produs „de vârf ” al acesteia.
În anii regimului comunist, Artiom Lazarev a fost apreciat drept un excelent conducător, punând accentul pe menținerea disciplinei de muncă, „manifestând, totodată, principii partinice în problemele curente”. Ulterior, a fost apreciat ca „un moldovean sadea”, o „personalitate neordinară, elogiată de unii şi reprobată de alţii”.

Academician Demir DRAGNEV
Doctor în istorie, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124-136_2.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

COLECŢIA „LUMEA ANIMALĂ A MOLDOVEI” (1979–1986) – SURSĂ ISTORICĂ A CERCETĂRILOR ENTOMOLOGICE ÎN MOLDOVA SOVIETICĂ

La elaborarea seriei „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), au colaborat 47 de autori, unii dintre ei figurând ca autori în 2-3 volume, contribuind, astfel, la
mai multe volume ale seriei.
Tirajul total al seriei a fost de 26.040 de exemplare, cu un număr cumulat de 1.591 de pagini. Distribuția autorilor pe volume este următoarea: 4 autori la volumul Mamifere, 5 autori la Păsări, 13 autori la Pești, 15 autori la Insecte și 18 autori la Protozoare. Dintre aceștia, trei autori – Iurii V. Averin, Andrei I. Munteanu și Gherasim A. Uspenski – au elaborat primele două volume (Mamifere și Păsări) în colaborare cu Mina N. Lozanu (Mamifere) și Ivan M. Ganea și N.I. Zubcov (Păsări).
La 10 membri ai Colegiului redacțional al seriei și la 15 autori ai volumului IV, Insecte, a fost indicată și originea geografică, prezentată mai jos în ordine alfabetică după numele de familie:
Din RSSM – 11 persoane: Alexei V. Andreev și Fiodor P. Cioric (Chișinău); Teodor I. Furdui (rn. Florești); Mina N. Lozanu (rn. Soroca); Vasilii Ostaficiuc (rn. Briceni); Serghei Gh. Plugaru (rn. Edineț); Anatolii G. Poddubnîi (rn. Lazovsc); Raisa P. Șumilo (rn. Orhei); Ivan C. Toderaș (rn. Cotovschii); Olga P. Stegărescu și Mihail I. Luncașu (localizare neidentificată).
Din RSS Ucraineană – 5 persoane: Iurii V. Averin (reg. Harkov); Valerii M. Ermolenko (reg. Cernigov); Anatolii I. Naberejnîi (reg. Odesa); Pavel V. Pucikov (reg. Kiev); Gherasim A. Uspenski (reg. Crimeea).
Din RSFS Rusă – 5 persoane: Mihail A. Kozlov (reg. Ciuvașia); Oleg P. Negrobov (Voronej); Alexei A. Spassky (reg. Nijnii Novgorod); Boris V. Vereșciaghin și
Valentina V. Vereșciaghina (reg. Altai).
Cu origine neidentificată – 4 persoane: N.I. Malcenkova, Piotr I. Nesterov, Mihail Z. Vladimirov și Alexandr M. Zelenin.
Despre volumul IV Insecte (1983) se poate afirma că oferă informații de o valoare științifică ridicată. Cu toate acestea, volumul este prea puțin solicitat, din două
cauze: 1) textul este elaborat în limba rusă; 2) volumele nu sunt disponibile online în format PDF.
Volumul Insecte (1983), la fel ca celelalte patru din seria „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), nu a fost conceput ca o lucrare academică în sens strict, ci
mai degrabă ca una de popularizare a științei zoologice.
Se constată că nu a fost valorificat pe deplin potențialul cercetătorilor entomologi din RSSM, deși în URSS existau deja suficiente studii până în anul 1980. S-a apelat la cercetători din alte republici sovietice, prevalând relațiile personale, și nu profesionale, fapt care lasă și azi o senzație de nedreptate. Implicarea mai largă a specialiștilor locali ar fi consolidat caracterul național al proiectului, evitând nevoia de contribuții externe și conferind volumului o reprezentativitate mai autentică.
Seria „Lumea animală a Moldovei”, editată în anii 2003–2020, are o continuitate conceptuală cu colecţia omonimă publicată în perioada 1979–1986.

Doctor în agricultură, conferențiar universitar Asea M. TIMUȘ
Doctorandă, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-143_28.pdf