APARIŢII EDITORIALE

583927757_1432113385591180_8674476845157276573_n

Aniversări culturale / Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” ; responsabil de ediţie: Eugenia Bejan ; alcătuitori: Maria Harea [et al.]. – [Chişinău] : Arc, 2025 – . – ISBN 978-9975-4234-8-9.

Vezi: Aniversari_culturale_2026

ARTĂ

1
Mihail Petric, Satul Donici, 1969. Ulei pe pânză. Casa Memorială „Alexandru Donici” din satul Donici, raionul Orhei.

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI ANTON ABLOV (1905–1978)

00011
Academicianul Anton Ablov îndrumând tineri cercetători, anii 1960.

Parte a patrimoniului științific al Republicii Moldova, Fondul personal al academicianului Anton V. Ablov (1905–1978), ilustru сhimist și specialist în domeniul chimiei anorganice și al chimiei combinaţiilor complexe, a fost creat la sfârșitul anilor 1980. Este dificil de spus cui i-a aparținut inițiativa transmiterii spre păstrare a materialelor remarcabilului chimist, însă decizia de predare a venit din partea Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a RSSM, fapt consemnat prin procesul-verbal nr. 4 din 23 martie 1989.
Centrat pe figura și activitatea savantului chimist Anton V. Ablov (1905–1978), studiul se înscrie în seria materialelor dedicate prezentării patrimoniului arhivistic din domeniul științei și constituie un suport valoros pentru cercetătorii specializați în chimie, istoria științei, istoria românilor și universală, precum și în arhivistică.
Este de menționat faptul că o parte dintre materialele referitoare la activitatea ştiinţifică, managerială şi personală a academicianului Anton Ablov se regăsesc şi în Fondul personal al unuia dintre discipolii săi de seamă – сhimistul Dumitru G. Batâr (1927–2014), precum şi în colecţiile de patrimoniu ale Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Sursă: Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor, Fondul personal al academicianului Anton Ablov (1905–1978). În: Akademos. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 3(78), 2025, pp. 138-148. ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-148_4.pdf

NOUTĂŢI EDITORIALE

UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA ÎNTR-O LUCRARE MONUMENTALĂ

221151527-1
Ion GIURCĂ. 1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna. Chişinău: Lexon-Prim, 2025. 624 p.

Ion Giurcă, nume de referinţă al istoriografiei militare româneşti, este istoricul cu condei şi cu viză de reşedinţă la arhivele din România, autorul care ştie să mânuiască cu măiestrie narativul ştiinţific şi să-l purifice de ingerinţele factorului politic şi ideologic. Totodată, profesorul universitar Ion Giurcă conferenţiază pe teme de actualitate istorică, atât în mediul universitar, cât și la manifestări ştiinţifice de rezonanţă. Este un cercetător prolific și principial, cu o abordare strict metodologică a temelor sensibile de istorie, şi polemizează cu oricine încearcă să practice o istorie speculativă. În fiecare an, Ion Giurcă publică câte o carte
puternic ancorată în „nisipul mişcător” al temelor de istorie recurentă, care constituie autentice repere ale
demersului istoriografic.
Recenta apariţie editorială a colonelului (în retragere) Ion Giurcă, publicată la prestigioasa Editură Lexon-Prim (editor: Eduard Potângă şi echipa) este axată pe anul 1918, an al unităţii naţionale, care a debutat cu Basarabia, prima provincie românească unită cu România.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/188-190_28.pdf

CALENDAR NAŢIONAL 2025

ISTORICUL PAVEL MORARU – 50 DE ANI

CalendarNational2025_page-0434
CalendarNational2025_page-0435
CalendarNational2025_page-0436

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Pavel Moraru. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 433-435. ISSN 1857-1557.

Vezi:
http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

ARTĂ

Mher Chatinyan, Veşnicia s-a născut la sat, 2024. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

1

TOAMNA 2025

Toamna celui mai tânăr copac din campusul universitar. Foto: IVX, 29 octombrie 2025

viber_image_2025-11-03_15-41-52-969

Notă: Arbore plantat de grupele universitare Filosofie şi Economie Politică, promoţia 1969-1974, la 50 de ani de la absolvirea Universităţii de Stat din Chişinău, 28 iunie 2024.

ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI

viber_image_2025-11-01_09-55-02-035

viber_image_2025-11-01_09-17-55-844

Profesorul universitar Ion Eremia prezină cartea „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului” (Editura Litera, 2025, 736 p. elaborată de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi Simion Ioan-Alexandru Simon, cercetător științific grad I la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, Cluj-Napoca. Academia de Ştiinţe a Moldovei, 18 septembrie 2025. Foto: IVX

Vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/194-198_11.pdf?fbclid=IwY2xjawNyv9ZleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFMZzA5bzZVUzIyNElZcGZmAR4xa5SJCgWckLWAJz1EAt9ZdmD3vB5E9v5gUGsGH2BmfSeeCZ6EuP4DiqGekw_aem_J4IJdsjWtO67tBCFI_C4Bw

CERCETARE

„Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (9 ; 2025 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională : Programul și rezumatele comunicărilor, Ediţia a 9-a, Chişinău, 6-8 noiembrie 2025 / editori: Igor Bercu, Mihail Băţ ; comitetul ştiinţific: Igor Şarov [et al.]. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 197, [2] p.Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie. – Texte paral.:
lb. rom., engl. – Cu sprijinul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova. – [60] ex. ISBN 978-5-36241-623-2.

Vezi: LLR_2025_web

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

P R O G R A M U L
evenimentelor dedicate Zilei Internaţionale a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare 6-7 noiembrie 2025.

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ NAŢIONALĂ CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ INTEGRARE PRIN CERCETARE ŞI INOVARE GALA PERFORMANȚEI ÎN CERCETARE 2025

Снимок-экрана-2025-10-28-в-14.32.33-1024x720

Vezi: Programul-conferintei (1)

150 DE ANI DE LA NAȘTEREA REGINEI MARIA A ROMÂNIEI

CalendarNational2025_page-0417
CalendarNational2025_page-0418
CalendarNational2025_page-0419
CalendarNational2025_page-0420

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Regina Maria a României. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 416-419. ISSN 1857-1557.

http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

150 DE ANI DE LA NAȘTEREA REGINEI MARIA A ROMÂNIEI

Regina Maria şi Casa Regală în arta elevilor de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Chişinău.

viber_image_2025-10-27_15-38-43-684
Vlad Vântul, clasa a VIII-a „C”
viber_image_2025-10-27_15-38-58-605
Diana Chirilă, clasa a VII-a „D”
viber_image_2025-10-27_15-39-11-080
Mădălina Turtă, clasa a XI-a „A”
viber_image_2025-10-27_15-39-20-996
Mirela Manteluţa, clasa a VIII-a „C”
viber_image_2025-10-27_15-40-36-039
Raluca Chiriluţa, clasa I „C”

PERSONALITĂŢI

Ziarul AcasaNr.40 cu foto color_page-0004

Sursă: Acasă. Săptămânal independent difuzat în Republica Moldova (Șoldănești), Nr. 40 (523), 24 octombrie 2025, p. 4.

EVENIMENT ŞTIINŢIFIC

Între 6 și 8 noiembrie, la Universitatea de Stat din Moldova, va avea loc cea de-a IX-a ediție a Conferinţei ştiinţifice internaţionale “Latinitate, Romanitate, Românitate”, evenimentul academic de prestigiu ce reunește cercetători, profesori universitari, doctoranzi și experți din țări de expresie latină și din alte spații culturale.

568639740_1338505814728096_3218848394009822880_n

Programul manifestării ştiinţifice: Romanitate_program_2025

Sursă: https://usm.md/wp-content/uploads/Romanitate_program_2025.pdf

LANSARE DE CARTE

La 22 octombrie 2025, a avut loc lansarea monografiei „Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române din Oltenia sub regim comunist (1944–1989)”, autor: pr. Ionuț I. Enache la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
În cuvântul de salut decanul Facultății de Istorie și Filosofie, dr. Igor Bercu a menționat importanța unei astfel de lucrări, reafirmând misiunea istoricului pentru studiul religiei și a celor care au slujit în vremuri de încercare: „Este o lucrare remarcabilă, care aduce în prim-plan destinele slujitorilor Bisericii din Oltenia în anii grei ai comunismului, printr-o cercetare riguroasă și o documentare amplă din arhive”.
Conf.univ., dr.hab. Nicolae Enciu, a menționat că: „Este o lucrare de interes pentru istorici. Importanța surselor pentru înțelegerea dimensiunii micro-nivel”.
Conf.univ., dr. Ion Valer Xenofontov: „Această carte oferă valoare prin intermediul bogatei literaturi consultate. Micro-cercetarea în studiul istoriei devine deosebit de importantă, o dovadă în acest sens o are lucrarea preotului Ionuț I. Enache, care oferă o autentică punte de legătură dintre cele două provincii româneşti: Oltenia și Basarabia”.
Realizarea prezentei lucrări a fost posibilă datorită editurii Lexon-Prim și a editorului Eduard Potângă.
Este o contribuție semnificativă la istoriografia contemporană, un demers ce unește cercetarea academică și mărturia spirituală.

566286704_1246130840867173_2348361609211543008_n
568561071_1246131044200486_6408774798432874778_n
571006950_1246130834200507_5340609727564195094_n
569141052_1246131260867131_8031931151273027641_n

Sursă: Pagina de facebook a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.

APARIŢIE EDITORIALĂ

viber_image_2025-09-19_01-02-20-788

Recenta apariţie editorială „Influenţa condiţiilor naturale asupra dinamicii şi productivităţii vegetaţiei lemnoase (pe exemplu Întreprinderii Silvocinegetice Străşeni), elaborată de silvicultorul Vladislav Grati, doctor în ştiințe geonomice (2025), reprezintă un discurs ştiinţific interdisciplinar dedicat habitatului vegetaţiei lemnoase din perimetrul entităţii silvice Străşeni, aflată preponderant în raionul omonim, parţial în municipiul Chişinău şi în raza raionului administrativ Ialoveni.
Monografia include patru capitole ce ansamblează organic conţinutul de bază al subiectului abordat.

XENOFONTOV, Ion. Vladislav Grati, Influenţa condiţiilor naturale asupra dinamicii şi productivităţii vegetaţiei lemnoase (pe exemplu Întreprinderii Silvocinegetice Străşeni). In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2025, nr. 3, pp. 143-144.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/18_143-144.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL CERCETĂTORULUI NICOLAE ROMANENCO (1906–2000)

Fondul personal al doctorului în științe energetice Nicolae Romanenco a intrat în posesia Arhivei Științifice Centrale a AȘM în anul 2011. În urma prelucrării științifice și tehnice, Fondul Nicolae Romanenco (sub nr. 62) a fost constituit din 18 unități de păstrare (u.p.), documentele fiind datate cu anii 1950–1966. Fondul include date personale privind viața și activitatea științifică a dr. Nicolae Romanenco, inclusiv realizările științifice ale acestuia. Materialele de arhivă sunt completate cu surse iconografice personale, cu lucrări și diverse documente privind montarea și funcționarea instalațiilor eoliene pe teritoriul RSS Moldovenească.

11 (2)
Foto: Grup de participanți la un seminar, primul rând al doilea din stânga Nicolae Romanenco, anii 1950

PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al cercetătorului Nicolae Romanenco (1906–2000). In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2025, nr. 3, pp. 74-81. ISSN 2587-3695.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/9_74-81.pdf

150 DE ANI DE LA NAŞTEREA REGINEI MARIA

INIMA REGINEI MARIA (REGINA ENIGMATICĂ)

inima-reginei-maria

Foto: Caseta de argint în care se află inima reginei Maria.

În testamentul redactat la 29 iunie 1933, la Balcic, regina Maria a solicitat fiului său Carol II îndeplinirea unei dorințe misterioase pentru timpurile respective: „Inima Mea să fie adusă și așezată în «Stella Maris», biserica ce am clădit-o la marginea mării… Cu trupul voi odihni la Curtea Argeș, lângă iubitul Meu soț, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima Mea să fie așezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o”. Această acțiune extremă avea să fie explicată de regină unei prietene din America: „(…) locul meu este alături de el [regele Ferdinand-n.a.]; dar în testament cer ca inima să-mi fie scoasă din trup, pusă într-o casetă prețioasă de bijuterii (pe care o las eu) și îngropată în micuța ‹‹Stella Maris››, la Balcic, bisericuța simplă cu vedere la mare… De-a lungul vieții mele atât de mulți oameni s-au apropiat de inima mea cătând dragoste și înțelegere, încât aș vrea ca ei să vină la inima mea și când eu nu mai sunt – să pășească pe poteca de lăcrimioare, ajungând la locul unde zace inima mea, dedesubtul micului altar al bisericuței ortodoxe construite de o protestantă”.
La 18 iulie 1938, ora 17:38, la castelul Pelișor, suverana a murit. Medicii au anunțat că „inima foarte puternică a funcționat până la capăt și asta a fost cauza ce a făcut să reziste așa de mult. De fapt, s-a sfârșit din lipsă de sânge, inima devenise o pompă care nu avea ce pompa”. La 29 octombrie 1938 la Capela Stella Maris, inima formolizată a reginei a fost depusă într-o casetă de argint și așezată într-un sarcofag de marmură albă, gravat cu o cruce gamee. Balcicul, reședința regală de la malul Mării Negre, locul unde regina a dispus să-i fie îngropată inima, a fost ales deoarece reprezenta „materializarea universului său spiritual”.
Inima a stat în cea mai mică biserică din țară până în 1940, atunci când reședința regală a fost preluată de gărzile bulgare. Ulterior, inima a fost adăpostită la biserica de lângă Măgura Branului, transferată peste un an în stânca din spatele bisericii de lemn. De altfel, spațialitatea respectivă era una la care regina Maria se atașase foarte mult în timpul vieții.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.

07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018