Cerul în direcția s. Sinești, rn. Ungheni în dimineața zilei de 19 februarie 2022.
VLADIMIR POTLOG (1 august 1927, s. Sinești, azi rn. Ungheni, Basarabia, România – 19 februarie 2022, mun. Chișinău, Republica Moldova)

Profesorul Vladimir Potlog la o promenadă cu soția în centrul Chișinăului, 1978. Arhiva familiei Potlog.

Profesorul Vladimir Potlog, istoric de vocaţie, om de o cultură deosebită, înaltă ţinută morală şi spirituală, intelectual de elită, este o figură emblematică pentru sistemul universitar din spaţiul pruto-nistrean de la mijlocul sec. XX începutul sec. XXI.
Vladimir Potlog s-a născut la 1 august 1927, în comuna Sineşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, Basarabia, într-o familie de ţărani. Primele studii le-a făcut în satul natal. La şcoala medie din Corneşti, graţie harului didactic al învăţătorului Iacob Voldman, junelui Vladimir Potlog i s-a cultivat dragostea de Istorie. În anii 1949–1953 a studiat la Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat. „La Institut, la nivelul ministerelor nu era bine gândită programa de învăţământ. Am învăţat obiecte pe care le-am trecut şi-n şcoală, de exemplu, disciplina «Limba rusă» am învăţat-o la acelaşi nivel, din aceleaşi manuale, pe care nici nu le prea aveam. Totul am învăţat din conspecte, la bibliotecă era un singur manual la toată grupa”. O problemă dificilă o constituia şi studierea limbilor străine, care „nu erau în voga acelor ani”. Profesorii, în majoritate din raioanele din partea stângă a Nistrului, nu vorbeau într-o limbă literară. „Lecţiile se ţineau în limba moldovenească, chiar şi istoria partidului, într-o limbă foarte pocită”.
Cei mai calificaţi erau profesorii care absolviseră universităţile în România, la Iaşi. Este vorba de profesoara de psihologie Cleopatra Mihailovna Vnorovschi, autoarea unui studiu despre Şcoala Eparhială de Fete din Chişinău.
Vl. Potlog consideră că în anii de studenţie a consumat mult timp valoros cu audierea unor discipline inutile, care respectau în totalitate „rigorile timpului” sovietic. Istoria Partidului Comunist al URSS crea cea mai mare repulsie printre studenţi – „ne-a provocat o senzaţie de respingere…, nu înţelegeam noi ce mâncare de peşte era asta”. A absolvit Facultatea de Istorie cu excelenţă. A avut nota „4”, din sistemul de apreciere de 5 puncte, doar la disciplinele „Limba rusă” şi „Istoria pedagogiei”. După absolvirea institutului a început cariera la Alma Mater, având cea mai longevivă carieră didactică universitară din Republica Moldova: a conferenţiat în mediul universitar din 1953 până în 2011.
Penuria materialelor didactice constituia un impediment serios în desfăşurarea cu succes a activităţilor didactice. În 1960, după fuziunea Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat cu Universitatea de Stat din Chişinău, Vl. Potlog a activat, în noua structură, în calitate de lector superior (1 septembrie 1960 – 21 mai 1974), conferenţiar universitar (22 mai 1974) la Catedra de istorie universală, conferenţiar la Catedra de arheologie şi istorie antică (27 februarie 1991 – 29 august 2011). Alături de cariera didactică a exercitat şi funcţii administrative: prorector la studii cu frecvenţa redusă (26 septembrie 1974 – 24 octombrie 1983), decan interimar (24 octombrie 1983 – 27 decembrie 1983) şi decan (27 decembrie 1983 –12 ianuarie 1989) la Universitatea de Stat din Moldova. S-a eliberat din funcţia de conferenţiar universitar la 30 august 2011. Deşi a deţinut şi funcţii administrative, a considerat că menirea s-a principală a fost cea de profesor, căreia i s-a dedicat cu multă abnegaţie şi dăruire.
În pofida contextului sociopolitic dificil, a ştiut să evite impactul nemijlocit al politicului în domeniul ştiinţei istorice prin predarea cursurilor de istorie antică, predilecţia fiind cultura Greciei Antice. „Istoricul Antichităţii” în activitatea pedagogică din învăţământul superior a ţinut permanent cursul normativ de „Istorie antică universală”, cursuri speciale şi auxiliare: „Originea şi evoluţia creştinismului în Imperiul Roman”,„Cronologia istorică”, „Istoriografia istoriei antice”. La Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova a ţinut cursuri normative: „Istoria Greciei şi a Romei Antice”, „Istoria evreilor în Antichitate”. A pus accentul pe educaţia estetică, deontologică şi etică în formarea tinerilor specialişti. Prin darul narativ deosebit cu care este înzestrat, a dezvoltat imaginaţia audienţilor prin deplasarea lor virtuală în trecutul istoric, lucru deosebit de important, în mod special, în perioada regimului totalitar sovietic, când puţini îşi puteau permite să viziteze pe viu marile civilizaţii ale lumii – Grecia, Egiptul… Generaţii de studenţi îşi amintesc cu nostalgie de prelegerile facultative pe care le ţinea profesorul Vl. Potlog în afara programului de muncă, fără a fi remunerat, lucru puţin apreciat în societatea de astăzi cu valori profund comerciale.
Chiar dacă a fost un profesor exigent faţă de studenţi, aceştia l-au respectat şi onorat. Au fost situaţii în care unii, deşi au picat examenele de mai multe ori, în final i-au zis mulţumesc, deoarece i-a învăţat să înveţe. Secretul a constat în faptul că a văzut în fiecare student o personalitate deosebită şi nu le-a ştirbit din respectul uman, ci a tins să le cultive dragostea faţă de Carte şi Istorie.
Ni s-a destăinuit că noaptea visează faraoni, eroi despre care le-a relatat cu drag generaţiilor de studenţi… Are o mare remuşcare: prin anii 1970 a pus nota „3” la o studentă, care, posibil să fi meritat şi nota „4”, deoarece era foarte străduitoare…
A fost distins cu titlul onorific de „Lucrător emerit al şcolii superioare din RSS Moldovenească” (1985). Pentru activitatea pedagogică şi ştiinţifică prodigioasă a fost decorat cu distincţii, diplome de stat şi departamentale, inclusiv Medalia „Meritul Civic” (1998), Medalia „Alexei Mateevici” (2008).
Profesorul Vladimir Potlog a decedat la 19 februarie 2022.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie
Lidia PRISAC, doctor în istorie

ATEISMUL VA FI ÎNVINS, DAR SĂ FIŢI ATENŢI CU CE VA FI ÎNLOCUIT!!!

ultimele cuvinte ale lui Valeriu Gafencu (24 ianuarie 1921, Sângerei, Basarabia, România – 18 februarie 1952 , Târgu Ocna, Bacău, România), Sfântul închisorilor.

Pe 18 februarie 1952, după ce s-a spovedit şi împărtăşit, Valeriu Gafencu a trecut la cele veşnice.

Biserică de lemn în ruine. S. Sudarca, rn. Donduşeni, 1985. Arhiva Științifică Centrală a AȘM

A treia zi după o nuntă moldovenească: o scenă teatralizată. Kirovograd, 1981. Arhiva Științifică Centrală a AȘM

O familie din Volintiri (actualmente, rn. Ștefan-Vodă), 1952. Arhivă privată

La strungă. S. Crihana Veche, rn. Cahul, 1983

„Miracolul economic” de la nordul republicii – casa unui colhoznic. S. Coteala, rn. Briceni, 1984

24 ianuarie/2 februarie 1859 – eveniment de mare anvergură în istoria românilor; acțiune importantă în realizarea statului național unitar român modern într-o Europă a națiunilor suverane și independente. În vederea realizării idealurilor politico-naționale, folosind abil contradicțiile dintre marile puteri, românii au aplicat politica „faptului împlinit”. Prin alegerea Adunării Elective de la Iași ca domnitorul al Moldovei, cu unanimitatea celor 48 de voturi și a Adunării Elective de la București, cu unanimitatea celor 64 de voturi, ca domnitor al Țării Românești a colonelului Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a cristalizat, simbolic, unirea de facto a celor două Principate Românești. Al. Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859–1862) și al statului național România (1862–1866). Au fost realizate o serie de reforme în domeniul administrativ, politic, militar, juridic, economic, social, educațional. A fost decretat tricolorul, ca drapel național (1861). Au fost fondate Universitățile din Iași (1860) și București (1864). A fost constituit Ministerul de Externe și înființate agenții diplomatice în țările europene. Marile puteri garante (Franța, Marea Britanie, Imperiul Rus, Prusia și Regatul Sardiniei) și puterea suzerană (Poarta Otomană) au recunoscut dubla alegere (martie–august 1859). La 22 noiembrie 1861, noul sultan otoman Abdul Aziz (1861–1876) a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Vlahiei”, acceptând astfel unirea politică și deplină a Principatelor Române. În Proclamația către români emisă la 23 decembrie 1861, domnitorul menționa că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Cercetarea istoriei și patrimoniului cultural local în contextul dezvoltării durabile a societății. In Honorem NICOLAE CHICUȘ /Coordonatori și editori: Larisa Noroc, Valentina Ursu. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al UPS „Ion Creangă”, 2021, 402 p.

Culegerea de studii și articole științifice include lucrările a 38 de cercetători științifici și cadre didactice universitare din Republica Moldova, România, Ucraina și Belarus. Lucrarea este consacrată doctorului în istorie, profesor universitar Nicolae Chicuș, fost rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

În contextul consemnării Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat la 14 ianuarie 2022 Calendarul Național 2022.
„Calendarul Național 2022” are un caracter enciclopedic, cuprinzând nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Lucrarea are 504 pagini, și cuprinde peste 303 articole despre personalități, precum și circa 2000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale dar și alte aniversări importante din anul 2022.
Personalități marcante din domeniile științei, culturii și artei din țară documentate: 100 de ani de la na nașterea poetului, eseistului, traducătorului Anatol Gugel; 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli; 85-a aniversare a compozitorului, artist a poporului Eugen Doga; 80 de ani de la nașterea criticului literar, eminescologului Mihai Cimpoi; 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu; 80 de ani de la nașterea medicului, cercetător științific Nicolae Ghidirim, s.a.
Calendarul documentează și alte aniversări importante: 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt; 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812); 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova; 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922); 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei; 65 de ani de la înființarea Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți, etc.
Echipa de autori: Elena BARBOS–BALINSCHI. Natalia–Maria ȘVEȚ, Maria S. CIOBANU.
Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, Elena BALINSCHI (secretar). Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Sursă: Biblioteca Națională a Republicii Moldova (http://www.bnrm.md)

Lucrarea poate fi accesată aici:
calendar 2022 (1)

Secvență de la lansarea cărții „Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944)” elaborată de Gheorghe Tulgara. S. Sărăteni, rn. Telenești, 14 ianuarie 2022. Foto: IVX

Gheorghe Tulgara, Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944). Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu /recenzenți: Dinu Poștarencu, Ion Valer Xenofontov, Colecția „Satele basarabene”, Chișinău, Editura Cartea Militară, 2021, 407 p. ISBN 978-9975-56-926-2.

Sursă: Luminătorul, 1941, nr. 1-2

La 30 decembrie curent, Academia de Științe a Moldovei a organizat o ședință solemnă în cadrul căreia au fost făcute totalurile anului ce pleacă, fiind conferite distincții academice cercetătorilor științifici în semn de apreciere a activității prodigioase și a rezultatelor obținute. În debutul ședinței, Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a prezentat o scurtă radiografie a anului 2021, un an cu o deosebită încărcătură simbolică pentru instituția academică ce a marcat printr-o „Săptămână a științei” 60 de ani de la fondare și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic. Totodată, audierile publice ale rapoartelor științifice privind implementarea proiectelor (etapa anului 2021) finanțate de la bugetul de stat au pus în evidență rezultate științifice valoroase obținute de cercetători în domeniul științelor vieții, științelor exacte și inginerești, științelor sociale, economice, umanistice și arte.

Mesaje de salut și de felicitare cercetătorilor au fost adresate de dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Exacte și Inginerești, dl mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, dna acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții și dl acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe ale Vieții. Vorbitorii au remarcat realizările științifice ale cercetătorilor în anul ce pleacă, subliniind puterea și importanța științei, a cercetării în ansamblu pentru dezvoltarea societății și a țării.

Oameni de știință consacrați, care au întemeiat și au condus școli științifice, dascăli universitari, precum și tineri cercetători care abia tatonează terenul cercetării, s-au învrednicit de distincții academice, fiindu-le apreciate realizările obținute în domeniile lor de competență.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare au fost acordate diplome speciale colectivului de autori ai albumului „Academia de Științe a Moldovei. Evoluție. Instituționalizare. Personalități (1946–1961–2021)” (Chișinău, 2021, 140 pag.): mem cor. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și realizatorilor acestui volum. De asemenea, Diploma AȘM cu ocazia Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost decernată cercetătorilor care au colaborat la elaborarea site-ului www.moldova-independenta.md, un generos cadou realizat de AȘM la cei 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova: mem. cor. Demir Dragnev,dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov ș.a.

Dr. hab. Liliana Condraticova

Foto de dr. Ghenadie Sîrbu

Mai detaliat vezi:

https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-conferit-cercetatorilor-distinctii-academice-pentru-rezultate

Bucură faptul că Gradina Botanică (Institut) „Al. Ciubotaru” continuă frumoasa tradiție științifică inițiată încă de Alexandru Hâjdău (1811-1872), membru fondator al Academiei Române (1866). Al. Hâjdău a elaborat lucrarea „Flora Basarabiei” (1835), prima operă de acest gen în știința botanică românească. Academicianul Andrei Negru (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi rn. Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău), împreună cu alți cercetători științifici consacrați, au reanimat cu mult entuziasm tradiția științifică.

O CARTE CA UN OM, UN OM CA O CARTE

XENOFONTOV из VOLUM_ DRAGNEV 85 -

Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani /Colecția „Basarabica”; coord. ed.: Victor Spinei, Ionel Cândea; coord. vol.: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. București–Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2021, 504 p. ISBN 978-973-27-3430-8; ISBN 978-606-654-452-8.

Sfârșitul de an vine cu o noutate editorială de excepție. Este vorba de o culegere de studii și articole științifice consacrate cunoscutului cercetător, profesor, enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Lucrarea cu titlul sugestiv „Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. „Basarabica” este coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea.
Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 și până în prezent!
Afilierea instituțională a celor 34 de autori o reprezintă Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Culturii (MEC), Institutul de Istorie al MEC; Institutul Patrimoniului Cultural al MEC; Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova; Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea din Oradea; Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova.
Dacă acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, în prefața lucrării îl prezintă pe protagonistul volumului drept veritabil enciclopedist al științei istorice (pp. 9-13), atunci acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, îi consacră bunului său cunoscut de la Chișinău – Demir Dragnev – un articol științific axat pe tematica Evului Mediu românesc (pp. 21-33).
Profilul de personalitate al profesorului D. Dragnev a fost prezentat și de coordonatorii volumului (pp. 15-18).
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.
În compartimentul „Istorie, societate și relații internaționale” (pp. 21-162) se abordează subiectul referitor la Mircea cel Bătrân, boierii făgărășeni și cnezii Țării Românești (Ioan-Aurel Pop); relațiile Țării Moldovei cu Marele Ducat al Lituaniei în a doua jumătate a sec. al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea (Valentin Constantinov); raporturile moldo-sinaite din sec. al XVI-lea (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu); ținutul Orhei în descrierea statistică din 1825 (Valentin Tomuleț); instituția scutelnicilor, breslașilor și slugilor din Basarabia sub dominația țaristă (Alexei Agachi); exportul derivatelor animaliere din Basarabia în anii 1812–1861 (Andrei Emilciuc); eliberarea Bulgariei: contribuția Basarabiei (Nikolai Chervenkov); legăturile spirituale ale coloniștilor bulgari cu mănăstirile din Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. XX (Ivan Duminica); agentura și supravegherea ca metode de lucru ale poliției politice în Imperiul Rus în anii 1880–1914 (Igor Chiosa).
Cel de-al doilea compartiment – „Demografie istorică și mobilități umane” (pp. 163-264) – include teme referitoare la demografie istorică și antroponimie în satele de pe Valea Bistrei (Bihor) în conscrierile urbariale din 1770 (Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean); locuitorii ținuturilor Cernăuți și Hotin în 1774 (Constantin Ungureanu); mișcarea populației la hotarul de Est al Țării Moldovei la sfârșitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea (Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi); destine marcate de Eterie și mobilități umane în Moldova în anii 1820 (Igor Cereteu); vectorul basarabean al emigrării tutovenilor la începutul sec. al XIX-lea (Sergiu Bacalov).
Al treilea bloc de subiecte este centrat pe tematica „Cultură, știință și învățământ” (pp. 265-414). Sunt cercetate politica lingvistică a țarismului în școlile sătenilor-proprietari (foștii coloniști străini) (Ion Eremia); Mănăstirea și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț ca centru de închinare a populației Țării Moldovei (Ion Gumenâi); izvodul de zestre din Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea: caracteristici generale (Alina Felea); activitatea financiară a Seminarului Teologic din Chișinău în primele decenii de la înființare (Diana Ețco); cercetări în domeniul zoologiei în Basarabia țaristă (Ion Valer Xenofontov); o conferință a lui Nicolae Iorga despre familia Ypsilanților (Atena, 18 octombrie 1930) (Vlad Mischevca); fabricarea „limbii moldovenești” din RSSM în anii stalinismului (Elena Negru, Gheorghe Negru).
În compartimentul final al volumului au fost inserate materiale cu genericul „Documentar, istorie locală și personalități istorice” (pp. 415-503). S-a avut în vizor următoarele linii de subiect: Cârnățeni, Căușeni și Cioburciu. Interpretarea unor toponime (Ion Chirtoagă); precizări și completări cu privire la stăpânirea răzășească în moșia Nisporeni, ținutul Lăpușna în sec. XVII–XIX (Teodor Candu); Caterina de Medici – o femeie marcantă a Evului Mediu (Pavel Cocârlă); noi mărturii documentare referitoare la mănăstirea Dancu (Larisa Svetlicinîi); din istoria zonei și orașului Bălți (Teo-Teodor Marșalcovschi, Marina Teterin); Cahul: parcursul istoric de la sat la oraș (Sergiu Tabuncic).
Tematica abordată în recenta apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, include subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este adresată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători consacrați din domeniul istoriei. Lucrarea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale personalității căreia îi este destinată este una enciclopedică, înțeleaptă și cu noi deschideri istoriografice.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Vezi
Sumar _VOLUM_ DRAGNEV-85 ani – 2021-coperta (2) (1)

Cartea profesorului Valeriu Capcelea* a ajuns la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut), Ministerul Educației și Cercetării

*Valeriu Capcelea. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

СТАНОВЛЕННЯ АКАДЕМІЧНОЇ НАУКИ В МОЛДОВСЬКІЙ РСР (1946–1960)

Константин Манолаке
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0001-6871-3005
Email: [email protected]

Іон Ксенофонтов
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0002-5993-1235
Email: [email protected]

Vezi
evu.13.5 (1)

Nicolae Enciu,„Separatismul transnistrean în «oglinzile» istoriografiei recente”. În: Revista Literară, Anul VII, Nr. 10 (63), octombrie 2021

Mariana S. Țăranu, doctor în istorie, se documentează în Sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: 8 decembrie 2021

Capcelea Valeriu. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

ÎNTREBAREA SHAKESPEAREANĂ (A FI SAU A NU FI) A CERCETĂTORULUI VALERIU CAPCELEA CU REFERIRE LA INTELECTUALITATE

Într-o lucrare recentă, jurnalistul și istoricul englez Adrian Wooldridge pune în discuție problema meritocrației. Potrivit acestei abordări, oamenii ar trebui să fie avansați în funcție mai degrabă de talent, decât de mediul în care s-au născut. Inițial, acesta părea un concept nou, care până la sfârșitul secolului al XX-lea s-a transformat într-o ideologie dominantă în lume. Drept urmare a acestei valori aplicate – a „aristocrației talentului” –, s-a instituit și lumea modernă, cu întreaga gamă de progrese și realizări pe măsură. În prezent, asistăm la o reevaluare a meritocrației; o abandonare a acestei paradigme, axată pe discuții controversate atât pe eșichierul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Se creează impresia unei tranziției tacite de la universul intelect, adică al capacității de a gândi, de a cunoaște și de a avea o activitate rațională, spre o nouă treaptă, cea marcată de antiintelect, una caracteristică apusului sistemului de alegere a persoanelor talentate, în vederea promovării acestora pe criteriul realizărilor obținute.
Pe acest fundal, al crizei de identitate colectivă și al imaginarului social bulversat de începutul mileniul grăbit și bolnav, demersul științific elaborat cu acribie profesională de doctorul habilitat Valeriu Capcelea (re)aduce în vizor subiectul (rec)configurării intelectualității în societatea contemporană. Discursul științific este asamblat pe următoarele dimensiuni dihotomice: universal-național, general-particular, modernism și post-modernism; apogeu-decădere; individual-colectiv etc.
Spațiul identificat este unul al macronivelului, cel al globalizării, or, prin definiție activitatea intelectuală transgresează hotare, temporalități și se ancorează în universalitate. Din această perspectivă, conferențiarul universitar Valeriu Capcelea a apelat la concepte, teorii, metodologii ale fenomenului globalizării. Perspectiva de abordare a rolului jucat de intelectualitate în contextul globalizării a fost una selectată din perimetrul filosofiei sociale, domeniul de cercetare căruia autorul pe parcursul ultimilor decenii i-a consacrat zeci de lucrări științifice și științifico-didactice. Din optică deontologică și etică profesională s-a abordat nivelul de cercetare al problemei. S-a vizat literatura de specialitate de ultimă oră din diferite arii socioculturale. Din campusul fenomenologic, intelectualitatea a fost abordată din ipostază modernistă și post-modernistă.
Radiografia complexă a lumii recente reconfigurează gradual rolul și misiunea intelectualității puternic influențate de societățile post-industriale, inteligența artificială readuce în discuție subiectul care nici pe departe nu pare a fi unul retoric referitor la decăderea „epocii de aur” a intelectualilor. Toate aceste întrebări nu sunt retorice, ci esențiale pentru parcursul uman în noua epocă a cunoașterii și de receptare a noilor realități. Or, narativul textul pe care ni-l propune filosoful Valeriu Capcelea este unul uneori meditativ, alteori analitic, problematizat, contemplativ nu este exclusă nici latura de perspectivă, a ceea ce urmează să se întâmple.
Subiectul pus în discuție este unul ancorat nu doar în limitele dimensiunii teoretice, universale, dar adus, atent și nuanțat la particularitățile noastre, ale spațiului cultural românesc. Sărăcia materială, obediența, loaialitatea față de sistemul politic, a creat impresia că intelectualul a trădat, s-a îndepărtat de mulțime. Subiectul a fost minuțios analizat prin prismă antropologică, istorică, filosofică, sociologică, politologică, morală, etică, religioasă, culturală, educațională.
Actualmente, este în stare intelectualitatea să facă față noilor provocări globale, dar și ale celor locale? Cercetătorul Valeriu Capcelea ne oferă proiectări consistente asupra subiectului din perspectiva trecutului, ne oferă coordonate actuale și perspective asupra unui fenomen social din proximitatea noastră culturală. Avem în față o temă existențială, identitară, marcată de clivaje sociale, dar și un indicator concret al unei civilizații într-o perturbare epocală.

Dr. Ion Valer Xenofontov

„În perioada stalinistă, profesorii citeau cursurile în fața studenților de pe conspecte aprobate în cadrul catedrelor, în vederea corespunderii cu cerințele politico-ideologice. Respectiv, pentru studenți, conspectele pe care le scriau la lecții constituiau principala sursă de pregătire pentru examene. Îmi amintesc cum împreună cu colegul Alexandru Moșanu ne pregăteam de examene la umbra stejarului din curtea vechiului bloc principal, citind cu glas tare ba unul ba altul din propriul conspect, apoi celălalt verifica conspectul și-l completa în caz de necesitate” (doctor habilitat în istorie, profesor universitar Demir Dragnev).

Sursă: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de an. În: Revistei de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 2021, pp. 16-39.

Notă: Stejarul (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Este locul unde, tradițional, se fotografiază membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 noiembrie 2021

Săpături arheologice la Saharna Mare, rn. Rezina, coordonate de Gh. Smirnov, 10 august 1947

Sursă: Eugenia Tofan, Profesorul perpetuat de glorie. În: Literatura și arta, nr. 46 (3975), 18 noiembrie 2021, p. 7.

Sursă: Iulia Malcoci, Lansare de carte de ziua Internațională a Științei. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 43 (3679), 19 noiembrie 2021, p. 4.

Doamna Maria Poștarenco, angajată la Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”, le prezintă masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Moldova, informații valoroase despre patrimoniul științifico-cultural al Republicii Moldova, 17 noiembrie 2021

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Fântâniță, cândva Parlamentul copiilor din Mahalaua Tineretului. S. Echimăuți, rn. Rezina. IVX, 31 iulie 2021

Țarină. Foto: IVX, 11 noiembrie 2021

Imagine panoramică a s. Butuceni, rn. Orhei. Foto: Gh. Smirnov, 1946

Drum de toamnă. S. Lipoveni, raionul Cimișlia. Foto: IVX, 11 noiembrie 2021

O privire de pe malul stâng al râului Răut, s. Trebujeni, rn. Orhei. Foto: Gh. Smirnov, 1946

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare are loc în fiecare an la 10 noiembrie. Aceasta a fost stabilită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). A fost instituită cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră și pentru a implica pe toată în lumea atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.
Ziua Științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială.

Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;
– promovarea și consolidarea solidarității naționale ș internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;
consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” felicită cordial întreaga comunitate științifică cu ocazia Zilei Științei, fiind întotdeauna deschisă spre colaborare și susținere științifico-metodică în activitatea tuturor celor implicați în cercetare și inovare!

Articolul în întregime →

Casă de piatră și „fântână-cocor”. S. Gaidarî, rn. Ceadâr-Lunga, 1981

Cățelușa Roza(lina), simpatia pelerinilor de la Mănăstirea Japca. Foto: IVX, 29 iulie 2021

Notă: Dintre toate vietățile de pe teritoriul Mănăstirii Japca se evidențiază Roza(lina). Este o cățelușă simpatică, care se apropie de vizitatori foarte sfioasă, face un semicerc, are capul ușor înclinat, ochii smeriți, pașii îi leagănă agale, astfel încât prezintă actoricește mersul încetinit al maicilor în etate de la sfântul lăcaș.

Chef la nuntă. S. Cazaclia, rn. Ceadâr-Lunga, 1978.

ROMANUL CA VIAȚA ȘI VIAȚA CA ROMAN
(note de lectură la romanul Olgăi Căpățână, Dincolo de beznă,
Chișinău, Editura Arc, 2021, 233 p.; copertă: Ana Glibiciuc; redactor: dr. hab. Inga Druță)

Ceașca de cafea. Femeia iubită. Sfidarea vârstei. Migrația. Trădarea. Urmele trecutului. Decesul. Pandemia… „într-o țară unde medicina e la pământ”… Toate formează preambulul noului roman de anvergură a renumitei scriitoare Olga Căpățână.
Stilul lejer al textului este presărat atât cu elemente de folclor, cât și cu figuri de stil extrase din șlagăre. Romanul este presărat cu idilă rustică, dezmăț orășenesc, erotism de la 18+, captură polițienească, intrigă. Nu este lipsit însă nici de scene romantice, lirice, pudice. Este o îmbinare dintre tradiție și modernizare.
Povestea vieții fiecărui om se împletește cu cea a omenirii pe care autoarea o include în segmentul cronologic din ultimele milenii: „De două mii de ani lumea este ceea ce este: indiferentă, lașă și nedreaptă”. Este esența naturii umane. Este adevărat, există și nuanțări colorate. De exemplu, într-un fel se certau oamenii în trecut și altfel se ceartă în prezent.
Dinamica scenelor este una abundentă, astfel încât cititorului pedant îi va lua timp să rețină derularea vulcanică a evenimentelor.
Romanul are trei straturi de filit epocal: sovietic, postsovietic și pandemic. Femeia carieristă, secretara de partid, este un personaj rigid, neiubit, temut chiar și de propria familie. A iubi acest gen de femeie este ca și cum ai iubi un tanc. Cu reminiscențe încă din perioada sovietică s-a format prototipul bărbatului gen Rhett Butler postsovietic. Din această perspectivă, bărbatul adevărat izbutește să facă bani, nu să câștige, deoarece pe timpuri leafa era un scuipat de vrabie. Cartea developează o dramă în stil shakespearean. Cu părinți aflați pe baricade opuse ale afacerilor tenebre din anii 1990 și cu idilele copiilor acestora. Privatizarea (numită în popor: prihvatizarea) în Moldova a fost făcută aidoma unei tranzacții făcute de doi bărbați: unul legal și altul în rol de amant. Autoarea ne vorbește și despre cine le-a luat locul hoților în lege, ultimii fiind stârpiți la începutul anilor două mii. Este prezentat și profilul patronului perioadei eterne de tranziție. Unul crescut în incubatoare, grosolan, ahtiat de putere, îngâmfat și indiferent față de sentimentele și nevoile semenilor.
Republica Moldova, susține autoarea, nu știe ce este libertatea. Un mare șef de televiziune afirmă că „Independența este un lucru bun, dar trebuie susținută de o bază materială, altfel independența se transformă în pornografie”. Moldova independentă a dat naștere unui nou tip de individ, traseist cu torba hapsână de bani. Unul a fost la agrarieni, apoi frontist, apoi democrat. Și toate merg mână-n mână cu autoritățile din lumea criminală.
Un element simbolic al narațiunii îl reprezintă inima. Aceasta poate fi una plină de dragoste, dar și una plină de ură. Întrebarea, se pare, că totuși, nu este una retorică: „Cine încarcă inimile oamenilor și cine decide ce să toarne – miere sau venin?”. Antidotul răului ne este oferit cu generozitate de autoare: „inteligența și bunătatea sunt cele mai frumoase lucruri pentru o femeie”. Totuși, această axiomă este transgresată de relația mamă-fiică, o legătură tensionată, plină ne nervozitate, adusă până la paroxismul urii. Romanul ne dezvăluie și ura dintre frați generată de sindromul „Elenei de Troia”. Complexul Oedip întruchipat în conflictul dintre fiică și mamă, tată și fiu ancorează romanul în perimetrul psihanalizei, psihologiei sociale, comportamentale. Conflictul dintre mamă și fiică are la mijloc o dragoste inegală. Una neîmpărtășită. Dragostea îl înalță pe cel care iubește. Lipsa dragostei este un chin pentru cel care nu iubește. Din această perspectivă, romanul Olgăi Căpățână poate fi estimat și ca un manifest al dragostei.
Volumul prezintă și un credo scriitoricesc. Scriitorul este acela care găsește cuvintele potrivite pentru dragoste, bucurie, viață și le poate înșira frumos.
Ca și în cazul altor romane ale Olgăi Căpățână se readuce în discuție problema sufletului.
E un roman care pune întrebări asupra faptului dacă sentimentele pot fi aruncate la coșul de gunoi, atunci când învinge rațiunea. Este vorba de eterna luptă dintre sentimente și rațiune. Contradicțiile dintre informația pusă pe tava (televizorul) și percepția supra cărții, cea care ascunde „gunoaie despre umanitate și nevoile mizerabile omenești”.
Spațiul existențial nu constituie o marcă a caracteristicilor pur umane. Ele sunt identice fie în Republica Moldova, fie în Franța. Reapare dilema: dragostea versus starea materială.
Autoarea ne dezvăluie ceea ce știu și bărbații. Geanta unei femei conține mai multe lucruri utile și inutile. Însă bărbații mai știu că un buchet mare de trandafiri poate duce femeia la un leșin estetic.
Lucrarea reprezintă o privire asupra omenirii. Sunt observații conturate de ochi formați de înțelepciunea acumulată pe parcursul vieții, dar și a inteligenței native. Iată câteva enunțuri:
1. Oamenii cred în lucruri rele mai ușor, decât în cele bune.
2. Banii care cad din cer, fără să ne facem griji să îi câștigăm strică oamenii.
3. Să ne învățăm a face bani din inteligență.
4. Călcatul pe greblă este o tenacitate maniacală de a ne bate cucuie în propria frunte.
5. Viața este o dramă.
6. Răul poate fi cauzat și de oamenii drăguți, care se salută cu bunăvoință.
7. Omul plin de ură, niciodată nu va fi un om fericit.
8. Necazurile adună oamenii.
9. A se face diferența între dragoste și tendința de a fi în posesia sufletului cuiva.
10. Dragostea este mai presus decât ura.
11. Învățătura pandemiei: fericirea reală este sănătatea și oamenii de alături.
Romanul pendulează între Chișinău și Paris. Spațiu francez este asociat rafinamentului și bunului gust. Sperăm că viitorul roman al Olgăi Căpățână va aduce percepții și spirit ucrainean, acolo unde scriitoarea se transformă într-un autentic artist al culorii. Are un atelier de creație și pictează tablouri pline de sensibilitate în Ucraina.
„Dincolo de beznă” este un roman care indică asupra naturii duplicitare a omului. Despre lupta eternă cu propriul „eu”. Ideea care se desprinde din lectura romanului rezidă în faptul că oriunde am pleca nu putem scăpa de noi. Suntem purtătorii propriilor poveri. Tot noi suntem cei care putem ieși victorioși din propriul „eu”.

Ion Valer XENOFONTOV

Cea mai mare bogăție a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt personalitățile, care, spre deosebire de alte instituții de învățământ superior, sunt recunoscute și apreciate prin edificare de monumente, spații comemorative, apariții editoriale. Iar Aleea Savanților și Medicilor Iluștri reprezintă, indiscutabil, un complex sculptural unic în spațiul românesc.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Aleea Savanților și Medicilor Iluștri: marcă identitară. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, Anul III, nr. 2, mai-august 2021, pp. 98-102.

https://ibn.idsi.md/…/def…/files/imag_file/98-102_40.pdf