Veaceslav P. Volghin (1879–1962), primul director (1946–1949), al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00062d
Mottoul zilei: „Pace în țară, pace în lume”.
Mustafa Kemal Atatürk (1881–1938), părintele Turciei moderne
Monumentul lui Mustafa Kemal Atatürk, dezvelit în anul 2016, plasat în fața Ambasadei Turciei în Republica Moldova (mun. Chișinău, str. Al. Mateevici nr. 55). Monumentul a fost instalat de Zikri Kilicoglu cu susținerea ambasadorului Republicii Turcia în Republica Moldova Mehmet Selim Kartal. Include epigraful cu nuanțe recurente „Pace în țară, pace în lume”. Foto: Ion V. Xenofontov, 10 aprilie 2017
Vezi
Ion Xenofontov, Concepţiile kemaliste în procesul de modernizare a Republicii Turcia (1923–1938) // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Chişinău, 1999, pp. 170-173
Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Pe frontispiciu, la intrarea principală în clădire, este inscripționat, în limba rusă: ‹‹Слава советскому народу – строителю коммунизма!›› (traducere în limba română, „Slavă poporului sovietic – constructorul comunismului!”). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00061
Mottoul zilei: „Banul este nervul și sufletul unei țări”.
Joachim I. Becher (1635–1682), fizician, alchimist german
În imagine: tezaur constând din monede și piese lucrate din metale prețioase, sec. XV–XVI (satul Bălțata, raionul Criuleni): inele de tâmplă, nasturi de argint; monede din Turcia, Ungaria, Veneția, Imperiul Romano-German, Provinciile Unite, aur, argint. Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei
Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Demir DRAGNEV împreună cu fiul Emil DRAGNEV, elev în clasa I, 1971. Arhiva privată a familiei Dragnev; Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00060d
Mottoul zilei: „Mai bine mort, decât o viață în umilință”.
Ahmad Shah Massoud (1953–2001)
Vezi: Ion Xenofontov, Ahmad Shah Massoud – „Leul din Panjshir” sau strategul care a câştigat Războiul Rece, în Revista Militară. Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică, nr. 2 (14), 2015, pp. 142-147
http://www.academy.army.md/wp-content/uploads/2016/01/Revista_MILITARA-2_2015-Sait.pdf
În pictura lui Aleksandr Ivanov (1806–1858) „Arătarea lui Iisus poporului” (pânză, ulei, 540 x 750 cm), aflată în prezent la Galeria Tretiakov din Moscova, unul din personaje seamănă izbitor cu N. V. Gogol, amicul din Italia a renumitului pictor. Foto: I. V. Xenofontov, 7 martie 2017
Cercetători ai Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, decorați „cu prilejul aniversării a 25 de ani de la formarea RSS Moldovenești” (sic!), 1949. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00059
Mottoul zilei: „Fiţi suflete înviate şi nu suflete moarte! Nu există altă poartă decât cea indicată de către Iisus Hristos”.
Nikolai V. Gogol (19 martie 1809, Sorocinți, lângă Poltava, Ucraina, Imperiul Rus – 21 februarie 1852, Moscova, Imperiul Rus), cuvinte rostite înainte de moarte
Farfurie cu portretul lui N. Gogol executată la Uzina de Porțelan din Dulev, regiunea Moscova. Casa „N. V. Gogol” – Muzeu Memorial și Bibliotecă Științifică, or. Moscova. Foto: Ion V. Xenofontov, 9 martie 2017
Cercetători din domeniul zoologiei din cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, într-un moment de relaxare, 1959. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00058
O replică după: Василий Григорьевич Перов, Охотники на привале, 1871. Galeria Tretiakov din Moscova
O expediție a cercetătorilor din domeniul zoologiei din cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, la o trecătoare a fluviului Nistru, 1959. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00057
Academicianul Sergiu RĂDĂUŢANU și cercetătorul științific superior Tatiana LANGHE în Laboratorul de materiale semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00056
Sergiu RĂDĂUŢANU – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi tehnologia materialelor semiconductoare. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar (1967). Membru corespondent (1970) şi membru titular (1972) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Monumentul lui Vasile Lupu din fața Consiliului Raional Orhei. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016
Mottol zilei: „Nimeni nu poate fi istoric dacă nu este însoțit de curiozitate”
Arnold Toynbee (1889–1975), istoric englez
Academicianul Gheorghi LAZURIEVSKI. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00055
Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
Academicianul Boris LAZARENKO. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00054
Boris LAZARENKO (11 noiembrie 1910, Moscova – 26 august 1979, Chişinău) – inginer, domeniul ştiinţific: prelucrarea electrofizică a materialelor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1949), profesor universitar (1950). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961)
„Râd de fiecare dată când cineva invocă fatalitatea, ca să-și scuze eșecul. Asumați-vă riscul! Luptați! Fiți responsabili! Fatalitatea a ceea ce rezultă din lipsa acestei atitudini”.
Aurelian Silvestru
Acad. Petru SOLTAN (al doilea din stânga) intr-o intervenție la una din ședințele de la Academia de Științe a Moldovei, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00052
Petru SOLTAN (29 iunie 1931, s. Coşniţa, azi r-nul Dubăsari – 15 iulie 2016) – matematician, domeniul ştiinţific: geometrie, topologie, matematică aplicată. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1971), profesor universitar (1973). Membru corespondent (1972) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Un grup de cercetători științifici. Al doilea din stânga: acad. Ilie UNTILĂ, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00051
Gherasim RUDI, președintele Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești (18 iulie 1946 – ianuarie 1958), ține un discurs în fața Prezidiului Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS, iunie 1949. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică:2767
Gherasim RUDI (4 martie 1907, s. Sărăţei, azi r-nul Râbniţa – 26 iunie 1982, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: pomicultură. Profesor universitar (1966). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1970).
Cercetători științifici de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei în discuții referitoare la „Cartea Roșie a Republicii Moldova”, ediția a doua, 2001. De la stânga: dr., prof. univ. Andrei MUNTEANU; acad., dr. hab., prof. univ. Ion TODERAȘ; dr., conf. univ. Mircea VICOL; dr. hab., prof. univ. Anatol DAVID; dr. hab., prof. cerc. Dumitru ERHAN, dr. hab., prof. cerc. Valeriu DERJANSCHI. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00053
Imagologie etnică
Motto: „Chibzuința cu privire la viitor vine din trecut”.
Seneca (cca a. 4 î.Hr. – a. 65 d. Hr.), filosof roman
„Cu cât mai mult cineva dintre aceștia (popoarele turcice – n.n.) au rădăcini din neamul lor,
cu atât mai mare este atotputernicia lor în popor”.
Din literatura etnografică despre popoarele turcice
ZECE CURIOZITĂȚI DIN ISTORIA ȘI CULTURA GĂGĂUZILOR
În prima jumătate a sec. XIX, în Basarabia, din Balcani, Europa Centrală şi Occidentală, din guberniile ucrainene și ruse ale Imperiului Rus s-au strămutat circa 90 mii de coloniști de origine găgăuză, bulgară, germană, ucraineană ș.a. Se miza pe formarea unei baze sociale a țarismului. La sfârșitul sec. XIX, găgăuzii constituiau 2,9% din numărul populației din Basarabia. În 1941, în spațiul pruto-nistrean trăiau 115 683 găgăuzi. Dacă în 1959, în RSS Moldovenească locuiau 95,9 mii (3,3%) găgăuzi, atunci în 1989 – 153,5 mii (3,5%). Potrivit recensământului populației din 2004, în Republica Moldova erau 147,5 mii găgăuzi (4,4%).
În mai 1990, reprezentanții găgăuzilor au fondat Asociația Național-Culturală Kardașlik–Frăție–Bratstvo, care a promovat interesele acestei etnii în mai multe domenii. În 1994, Parlamentul Republicii Moldova a legiferat autonomia Găgăuziei (Gagauz-Yeri), unitate teritorială autonomă, constituită din 32 de localități. Centrul administrativ al unității autonome cu statut special este municipiul Comrat. Suprafața teritorială a Găgăuziei reprezintă 5,5% (1 848 km²) din cea a Republicii Moldova. Bașcanul (guvernatorul) Găgăuziei este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova. La Academia de Științe a Moldovei, cercetări în domeniul găgăuzologiei se efectuează din anul 1987.
1. Originea găgăuzilor este una discutabilă. Se cunosc circa 20 de ipoteze referitoare la etnogeneza acestui popor. Pe parcursul istoriei, găgăuzii s-au identificat pe sine înșiși ca bulgari, greci, arnăuți. Mai mult ca atât, evitau să se numească găgăuzi.
Coloniști bulgari și găgăuzi din sudul Basarabiei. Pictor B.N. Șirokorad. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Cota arhivistică: inv. 24852. Găgăuzii vorbesc într-o limbă de provenienţă turanică, apropiată de limba turcă, însă confesează religia creștină ortodoxă. Pe Dumnezeu îl numesc Allah sau Boji/Boje! Pe parcursul a circa două secole de conviețuire în Basarabia, găgăuzii ortodocși frecventau serviciile divine, fără să cunoască esența acestora, deoarece nu cunoșteau limba în care se oficia. Este dificil de explicat cum erau utilizate în practică lucrările religioase Evanghelia de la Matei, Evanghelia de la Marcu, traduse în limba găgăuză de Mihail Ceachir (1861–1938), deoarece majoritatea preoților nu erau de etnie găgăuză. (La mănăstirea Chistoleni, raionul Basarabeasca, se află o colecție de 24 fascicole de Evanghelie, în limba găgăuză, tipărită în anii 1909–1911 la Chișinău, în Tipografia Eparhială, cenzor fiind protoiereul Mihail Ceachir). De altfel, prima carte în limba găgăuză neoficială a fost editată în 1904. În perioada interbelică, în Basarabia era prevăzut că serviciul divin trebuia să se înfăptuiască în limba română, iar unde o etnie conlocuitoare forma mai mult de 50 % predicile urmau să se efectueze în limba etniei respective, pentru găgăuzi în limba turcă.
Comratul în perioada interbelică. O porţiune din şosea ce trece pe strada principală „D. Cantemir”, prin faţa Catedralei, localurile Primăriei şi ale altor autorităţi. Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: inv. 912513. Pe mormântul (aflat în Cimitirul Central din Chișinău) protoiereului M. Ceachir, numit de găgăuzii contemporani „apostolul limbii găgăuze tipărite”, sunt prezentate date din două stiluri calendaristice: data nașterii este indicată pe stil vechi, iar data morții – pe stil nou.
Evanghelie în limba găgăuză, tipărită în anii 1909–1911 la Chișinău, Tipografia Eparhială, cenzor – protoiereul Mihail Ceachir (un exemplar, probabil, se află și la Arhivele Statului din Iași). Foto: Igor Cereteu4. De Anul Nou și de Crăciun, găgăuzii nu colindă în limba lor, ci în limbile bulgară sau română, fără să înțeleagă sensul cuvintelor.
O secvență de la standul „Muzeele UTA Gagauz-Yeri” în Ziua Națională a Portului Popular 2016. Foto: I. V. Xenofontov, 26 iunie 20165. În pofida faptului că duc un mod de viață sedentar, s-au păstrat încă multe elemente din activitatea nomadă a acestei populații.
Un ansamblu etnofolcloric din UTA Gagauz-Yeri la cea de-a XV-a ediție a Festivalului etniilor din Republica Moldova. Foto: I. V. Xenofontov, 18 septembrie 20166. Percepția alterității față de găgăuzi a ajuns până la situații hilare. Potrivit cercetătorului Vitali Sîrf, la mijlocul sec. XX, în raioanele din partea stânga a Nistrului, găgăuzii erau considerați agresivi, că dețin arme albe, iar în perioada recentă unii angajați ai serviciilor vamale din nordul Republicii Moldova îi considerau pe găgăuzi turci și musulmani.
Vitali Sîrf, cercetător științific superior și dr. Diana Nicoglo, cercetător științific superior, conferențiar cercetător la Sectorul de etnologie a găgăuzilor al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: I.V. Xenofontov, 20 martie 20177. Militarul și etnograful rus V.A. Moșkov amintește de un găgăuz care i se subordona în una din unitățile militare din Varșovia. Găgăuzul era modern, avea vestimentație europeană, purta costum la patru ace și avea un ceas de buzunar de argint. Atunci când a plecat în localitatea de baștină l-a chemat în secret pe fratele său, acesta l-a ajutat să-și schimbe hainele orășenești în cele populare. V.A. Moșkov a fost rugat să nu divulge nimănui informația că subordonatul său găgăuz este posesorul unui ceas de buzunar, deoarece cunoașterea acestui detaliu i-ar fi periclitat celui din urmă autoritatea în satul de baștină și nu s-ar mai fi putut căsători cu nicio fată găgăuză.
Doctorul în istorie Oleg Bercu, autorul monografiei „Evoluția social-politică a populației găgăuze, de la mijlocul secolului al XIX-lea și pînă la mijlocul secolul al XX-lea” (Galați, 2016). Foto: Maxim Ilecciev, 28 februarie 20178. Într-o lucrare semnată de același V.A. Moșkov este consemnată următoarea situație: „La piața din satul Comrat am fost martor la o scenă curioasă. Un comerciant moldovean a vândut unui colonist german și soției acestuia veselă din lut. Fiecare vorbea în limba sa, utilizând și limbajul gesturilor, evident însă puțin se înțelegeau. La un moment, s-a apropiat un găgăuz care le-a vorbit părților în limba rusă și astfel a ajutat să fie încheiată reușit acea tranzacție comercială”.
9. Potrivit etnografului M.V. Marunevici, această întâmplare anecdotică ar fi avut loc cu adevărat. După absolvirea studiilor în orașul natal Vologda, Rusia, o tânăra a fost repartizată la muncă în sudul Moldovei. Ajunsă la destinație, aceasta le-a scris părinților: „Bună ziua, mamă! Acum locuiesc și lucrez în Comrat. Aici e stepa Bugeacului. Aici e foarte cald. Sunt mulți găgăuzi”. Mama a răspuns prompt fiicei: „Buna, fiică! Sunt foarte fericită pentru tine. Dacă ai posibilitate trimite-mi niște găgăuzi. Nu uită însă să-i însoțești cu o rețetă, ca să știu cum să-i pregătesc…”.
Din lucrările științifice ale găgăuzologilor de la Academia de Științe a Moldovei. Foto: Daniela Hadârcă, 11 februarie 201710. Apariția scrisului oficial în limba găgăuză, în 1957, a fost generată de succesele obținute în întrecerile socialiste ale crescătorilor de vite din raionul Ceadâr-Lunga… În mai 1957, primul secretar al Comitetului Central al PCUS, N.S. Hrușciov, a înaintat lozinca „Să ajungem și să întrecem SUA” la toți parametrii economici și să construim comunismul în URSS în anul 1980. S-a preconizat ca pe parcursul a trei ani (adică până în 1960!) să fie triplată producția de carne în țară. Ca răspuns la solicitările partidului, autoritățile din raionul Ceadâr-Lunga, RSS Moldovenească, au decis „să intensifice producția de carne și lapte în republică” în numele colhoznicilor și muncitorilor din gospodăriile raionului. Dar cum să se pună în practică această propunere? Scrisul oficial la găgăuzi lipsea, iar limba rusă practic nu o cunoșteau. De aceea, în mare grabă, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din 30 iulie 1957 a fost oficiat scrisul în limba găgăuză pe baza alfabetului rusesc. Elaborat în mare grabă, alfabetul nu reflecta în totalitate particularitățile fonetice ale limbii găgăuze. Astfel, în decembrie 1957 au mai fost incluse literele ä, ö, ӱ, iar în 1968 – ӂ. Deși sunt puțini numeric, găgăuzii au două dialecte și mai multe graiuri.
P.S. Mulțumiri speciale domnilor Vitali Sîrf, doctor în filologie, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural, și Oleg Bercu, doctor în istorie, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, pentru ajutorul substanțial acordat la elaborarea materialului.
Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie
Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-istoria-si-cultura-gagauzilor_17526
În prezidium (de la stânga): acad. Sergiu RĂDĂUŢANU, acad. Mihai LUPAȘCU, acad. Ilie UNTILĂ, acad. Andrei ANDREȘ, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00050
Mottoul zilei: „Spiritul omenesc are trei chei, care deschid totul:
ştiinţa, cugetarea, imaginaţia”.
Victor Hugo (1802–1885), poet, dramaturg și romancier francez
Academicienii Andrei ANDRIEŞ și Ilie UNTILĂ în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00049
Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Ilie UNTILĂ (20 iulie 1935, s. Codreanca, azi r-nul Străşeni – 26 iulie 2000, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: genetica aplicativă, ameliorarea culturilor cerealiere spicoase, seminologie şi fitotehnie. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1988), profesor universitar (1993). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993).
Mottoul zilei: „Educația este un ornament în vremurile de prosperitate și un refugiu în vremurile de restriște”. Aristotel (384 î.Hr. – 322 î.Hr.)
Un grup de cercetători în fața blocului administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. De la stânga: m.c. E. Russev, acad. N. Frolov, acad. A. Lazarev, m.c. S. Afteniuc, acad. I. Grosul, m.c. P. Sovetov, m. c. N. Mohov, m. c. C. Stratievschi, dr. hab. D. Șemeakov, dr. hab. I. Levit, 1976. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică: 39895; Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00048a, 00048b
Profesorul Vladimir POTLOG (primul din stânga, rândul trei) de la Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie, alături de o grupă de studenți. Țipala, Anenii Noi, 1970. Arhiva privată a familiei Potlog. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00047d
Despre prof. Vladimir Potlog a se vedea:
Ion Xenofontov, „11” considerente despre Marele Profesor Vladimir Potlog (Profesorul Profesorilor), în Moldova Suverană. Cotidian național independent, nr. 114 (1870), 4 august 2015, p. 1-2
http://moldova-suverana.md/article/11-considerente-pentru-marele-profesor-vladimir-potlog_11596
Victor Marinescu, Stema Academiei de Științe a Moldovei (proiect). Guaș, creion, hârtie, 280 x 280 mm, 1999. Prezentată în cadrul expoziției de artă contemporană „Victor Marinescu și discipolii” la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” 28 iulie – 14 august 2016. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00046
Mottoul zilei: „Pâra, pizma și ploconirea sunt cei trei P, care ne caracterizează neamul”.
Grigore Vieru (1935–2009)
Mottoul zilei: „Ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă”.
Albert Einstein (1879–1955), fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1921)
Prima publicație științifică anuală a Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Științe (Штиинць) a Uniunii RSS (centrul instituțional istoric al viitoarei Academiei de Științe a Moldovei) – „Însămnări științifice” (Ынсэмнэрь штиинцифиче) (1947). Autorii lucrării au fost membrul corespondent al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice A. D. Udalțov, doctorul (candidatul) în științe istorice Iachim Grosul, prof. M. V. Serghievschi și Nicolae Corlăteanu. Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei. Muzeul Științei al AȘM. Foto: I. V. Xenofontov. Fond foto. Cota arhivistică: 00045
Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și Sovietului de Miniștri ai Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești „Cu privire la crearea Academiei de Științe a Moldovei” din 29.11.1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00043, 00044
Prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La tribună acad. Iachim GROSUL, 2 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00042
Despre acest eveniment a se vedea:
Constantin Manolache, Ion Xenofontov, Academia de Științe a RSS Moldovenești în perioada 1961–1990. Studiu retrospectiv // Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (41), 2016, p. 7-17
http://www.akademos.asm.md/files/7_17_Academia%20de%20Stiinte%20a%20RSS%20Moldovenesti%20in%20perioada%201961%E2%80%931990.%20Studiu%20retrospectiv.pdf
Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00041
Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961)
Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (din direcția Hotelului „Chișinău”), începutul anilor 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00040d
Acad. Andrei ANDRIEȘ, președintele Academiei de Științe a Moldovei (1989–2004). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00039
Andrei ANDRIEŞ (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: semiconductorii necristalini şi optoelectronica. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1977), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.
COLABORATORII CENTRULUI DE CERCETĂRI ENCICLOPEDICE, 15 februarie 2017
De la stânga
Rândul I: dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov, cerc. șt. Vitaliu Pogolșa, dr. Oleg Bujor.
Rândul II: dr. Mitru Ghițiu, cerc. șt. Tatiana Țoncu, contabil-șef Liubov Atamanciuc, acad. Gheorghe Rusnac, cerc. șt. Nicoleta Bogdan, dr. Didina Țăruș, cerc. șt. Valentina Negru, cerc. șt. Elena Pistrui, cerc. șt. Vitalie Țurcanu, cerc. șt. Daniela Hadârcă-Nastas, cerc. Marina Colun, economist Constantin Agrici, dr. Iulia Malcoci
Elevi din clasa a IX-a a Școlii Medii de Băieți nr. 4 din Chișinău, 1946. Arhiva personală a academicianului Andrei Ursu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00038
Notă istorică: Școala Medie de Băieți nr. 4 din Chișinău au absolvit-o academicianul (1984) Andrei Andrieş (n. 24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău); membrul corespondent (1984) Vasile Babuc (n. 13 februarie 1933, Chişinău); academicianul (1992) Silviu Berejan (n. 30 iulie 1927, s. Bălăbăneşti, azi r-nul Criuleni – 10 noiembrie 2007, Chișinău); academicianul (1989) Andrei Ursu (n. 20 decembrie 1929, Străşeni); academicianul (1984) Gheorghe Paladi (n. 9 mai 1929, Chişinău); academicianul (1992) Alexei Simașchevici (n. 27 iunie 1929, Chişinău). Coleg de școală a viitorilor savanți a fost renumitul regizor și actor Valeriu Cupcea (n. 12 martie 1929, s. Cupcui, r-nul Leova – 15 ianuarie 1989, Chișinău), cel care avea să joace rolul titular în spectacolul „Eminescu” de M. Ștefănescu (1966) și care a murit în ziua de naștere a eroului pe care l-a interpretat cu dăruire…
Acad. Aleksandr JUCENKO, președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1977–1989). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00037
Aleksandr JUCENKO (25 septembrie 1935, or. Esentuki, Rusia – 1 iunie 2013, Federația Rusă) – agronom, domeniul ştiinţific: genetică ecologică, agroecologie, genetică specială şi ameliorarea plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1974), profesor universitar (1974). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1976).
Ședința festivă consacrată celor 30 de ani de la crearea Filialei Moldovenești a AȘ a URSS, 10 decembrie 1979 (în rusește, sloganul „Socialismul și știința sunt de nedespărțit.” V.I. Lenin). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00036
O expoziție consacrată celor 30 de ani de la crearea Filialei Moldovenești a AȘ a URSS, 10 decembrie 1979. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00035.
Un grup de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești decorați, 1975. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00034
Cercetătorii Alexandru CIUBOTARU și Ș. TOPALĂ în laborator, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00033
Despre Alexandru Ciubotaru a se vedea:
http://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Acad_A_Ciubotaru.pdf
Acad. Anton Ablov în lumea formulelor, anii 1960.
Anton ABLOV (16 august 1905, Odesa, Ucraina – 18 mai 1978, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică, chimia combinaţiilor complexe. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1944), profesor universitar (1945). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00032
Andrei TIMUȘ (n. 18 octombrie 1921, s. Molovata Nouă, azi r-nul Dubăsari) – specialist în domeniul economiei şi sociologiei. Doctor habilitat în ştiinţe economice (1981), profesor universitar (1988). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1984). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00031d
Secvență de la prima sesiune științifică a AȘ a RSS Moldovenești, 3 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00030
Iosif VARTICEAN, (22 septembrie 1910, s. Oniţcani, azi r-nul Criuleni – 13 mai 1982, Chişinău) – lingvist şi istoric literar. Doctor în filologie (1949). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00029
Cercetări de micropaleontologie la Filiala Moldovenească a AŞ a URSS, 1959. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00028
Academicianul (1992) Eugen Doga (primul din dreapta) omagiat la Academia de Științe a Moldovei, anii 1990. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00027a
