Bucură faptul că Gradina Botanică (Institut) „Al. Ciubotaru” continuă frumoasa tradiție științifică inițiată încă de Alexandru Hâjdău (1811-1872), membru fondator al Academiei Române (1866). Al. Hâjdău a elaborat lucrarea „Flora Basarabiei” (1835), prima operă de acest gen în știința botanică românească. Academicianul Andrei Negru (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi rn. Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău), împreună cu alți cercetători științifici consacrați, au reanimat cu mult entuziasm tradiția științifică.

O CARTE CA UN OM, UN OM CA O CARTE

XENOFONTOV из VOLUM_ DRAGNEV 85 -

Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani /Colecția „Basarabica”; coord. ed.: Victor Spinei, Ionel Cândea; coord. vol.: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. București–Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2021, 504 p. ISBN 978-973-27-3430-8; ISBN 978-606-654-452-8.

Sfârșitul de an vine cu o noutate editorială de excepție. Este vorba de o culegere de studii și articole științifice consacrate cunoscutului cercetător, profesor, enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Lucrarea cu titlul sugestiv „Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. „Basarabica” este coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea.
Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 și până în prezent!
Afilierea instituțională a celor 34 de autori o reprezintă Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Culturii (MEC), Institutul de Istorie al MEC; Institutul Patrimoniului Cultural al MEC; Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova; Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea din Oradea; Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova.
Dacă acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, în prefața lucrării îl prezintă pe protagonistul volumului drept veritabil enciclopedist al științei istorice (pp. 9-13), atunci acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, îi consacră bunului său cunoscut de la Chișinău – Demir Dragnev – un articol științific axat pe tematica Evului Mediu românesc (pp. 21-33).
Profilul de personalitate al profesorului D. Dragnev a fost prezentat și de coordonatorii volumului (pp. 15-18).
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.
În compartimentul „Istorie, societate și relații internaționale” (pp. 21-162) se abordează subiectul referitor la Mircea cel Bătrân, boierii făgărășeni și cnezii Țării Românești (Ioan-Aurel Pop); relațiile Țării Moldovei cu Marele Ducat al Lituaniei în a doua jumătate a sec. al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea (Valentin Constantinov); raporturile moldo-sinaite din sec. al XVI-lea (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu); ținutul Orhei în descrierea statistică din 1825 (Valentin Tomuleț); instituția scutelnicilor, breslașilor și slugilor din Basarabia sub dominația țaristă (Alexei Agachi); exportul derivatelor animaliere din Basarabia în anii 1812–1861 (Andrei Emilciuc); eliberarea Bulgariei: contribuția Basarabiei (Nikolai Chervenkov); legăturile spirituale ale coloniștilor bulgari cu mănăstirile din Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. XX (Ivan Duminica); agentura și supravegherea ca metode de lucru ale poliției politice în Imperiul Rus în anii 1880–1914 (Igor Chiosa).
Cel de-al doilea compartiment – „Demografie istorică și mobilități umane” (pp. 163-264) – include teme referitoare la demografie istorică și antroponimie în satele de pe Valea Bistrei (Bihor) în conscrierile urbariale din 1770 (Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean); locuitorii ținuturilor Cernăuți și Hotin în 1774 (Constantin Ungureanu); mișcarea populației la hotarul de Est al Țării Moldovei la sfârșitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea (Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi); destine marcate de Eterie și mobilități umane în Moldova în anii 1820 (Igor Cereteu); vectorul basarabean al emigrării tutovenilor la începutul sec. al XIX-lea (Sergiu Bacalov).
Al treilea bloc de subiecte este centrat pe tematica „Cultură, știință și învățământ” (pp. 265-414). Sunt cercetate politica lingvistică a țarismului în școlile sătenilor-proprietari (foștii coloniști străini) (Ion Eremia); Mănăstirea și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț ca centru de închinare a populației Țării Moldovei (Ion Gumenâi); izvodul de zestre din Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea: caracteristici generale (Alina Felea); activitatea financiară a Seminarului Teologic din Chișinău în primele decenii de la înființare (Diana Ețco); cercetări în domeniul zoologiei în Basarabia țaristă (Ion Valer Xenofontov); o conferință a lui Nicolae Iorga despre familia Ypsilanților (Atena, 18 octombrie 1930) (Vlad Mischevca); fabricarea „limbii moldovenești” din RSSM în anii stalinismului (Elena Negru, Gheorghe Negru).
În compartimentul final al volumului au fost inserate materiale cu genericul „Documentar, istorie locală și personalități istorice” (pp. 415-503). S-a avut în vizor următoarele linii de subiect: Cârnățeni, Căușeni și Cioburciu. Interpretarea unor toponime (Ion Chirtoagă); precizări și completări cu privire la stăpânirea răzășească în moșia Nisporeni, ținutul Lăpușna în sec. XVII–XIX (Teodor Candu); Caterina de Medici – o femeie marcantă a Evului Mediu (Pavel Cocârlă); noi mărturii documentare referitoare la mănăstirea Dancu (Larisa Svetlicinîi); din istoria zonei și orașului Bălți (Teo-Teodor Marșalcovschi, Marina Teterin); Cahul: parcursul istoric de la sat la oraș (Sergiu Tabuncic).
Tematica abordată în recenta apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, include subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este adresată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători consacrați din domeniul istoriei. Lucrarea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale personalității căreia îi este destinată este una enciclopedică, înțeleaptă și cu noi deschideri istoriografice.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Vezi
Sumar _VOLUM_ DRAGNEV-85 ani – 2021-coperta (2) (1)

Cartea profesorului Valeriu Capcelea* a ajuns la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut), Ministerul Educației și Cercetării

*Valeriu Capcelea. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

СТАНОВЛЕННЯ АКАДЕМІЧНОЇ НАУКИ В МОЛДОВСЬКІЙ РСР (1946–1960)

Константин Манолаке
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0001-6871-3005
Email: [email protected]

Іон Ксенофонтов
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0002-5993-1235
Email: [email protected]

Vezi
evu.13.5 (1)

Nicolae Enciu,„Separatismul transnistrean în «oglinzile» istoriografiei recente”. În: Revista Literară, Anul VII, Nr. 10 (63), octombrie 2021

Mariana S. Țăranu, doctor în istorie, se documentează în Sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: 8 decembrie 2021

Capcelea Valeriu. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

ÎNTREBAREA SHAKESPEAREANĂ (A FI SAU A NU FI) A CERCETĂTORULUI VALERIU CAPCELEA CU REFERIRE LA INTELECTUALITATE

Într-o lucrare recentă, jurnalistul și istoricul englez Adrian Wooldridge pune în discuție problema meritocrației. Potrivit acestei abordări, oamenii ar trebui să fie avansați în funcție mai degrabă de talent, decât de mediul în care s-au născut. Inițial, acesta părea un concept nou, care până la sfârșitul secolului al XX-lea s-a transformat într-o ideologie dominantă în lume. Drept urmare a acestei valori aplicate – a „aristocrației talentului” –, s-a instituit și lumea modernă, cu întreaga gamă de progrese și realizări pe măsură. În prezent, asistăm la o reevaluare a meritocrației; o abandonare a acestei paradigme, axată pe discuții controversate atât pe eșichierul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Se creează impresia unei tranziției tacite de la universul intelect, adică al capacității de a gândi, de a cunoaște și de a avea o activitate rațională, spre o nouă treaptă, cea marcată de antiintelect, una caracteristică apusului sistemului de alegere a persoanelor talentate, în vederea promovării acestora pe criteriul realizărilor obținute.
Pe acest fundal, al crizei de identitate colectivă și al imaginarului social bulversat de începutul mileniul grăbit și bolnav, demersul științific elaborat cu acribie profesională de doctorul habilitat Valeriu Capcelea (re)aduce în vizor subiectul (rec)configurării intelectualității în societatea contemporană. Discursul științific este asamblat pe următoarele dimensiuni dihotomice: universal-național, general-particular, modernism și post-modernism; apogeu-decădere; individual-colectiv etc.
Spațiul identificat este unul al macronivelului, cel al globalizării, or, prin definiție activitatea intelectuală transgresează hotare, temporalități și se ancorează în universalitate. Din această perspectivă, conferențiarul universitar Valeriu Capcelea a apelat la concepte, teorii, metodologii ale fenomenului globalizării. Perspectiva de abordare a rolului jucat de intelectualitate în contextul globalizării a fost una selectată din perimetrul filosofiei sociale, domeniul de cercetare căruia autorul pe parcursul ultimilor decenii i-a consacrat zeci de lucrări științifice și științifico-didactice. Din optică deontologică și etică profesională s-a abordat nivelul de cercetare al problemei. S-a vizat literatura de specialitate de ultimă oră din diferite arii socioculturale. Din campusul fenomenologic, intelectualitatea a fost abordată din ipostază modernistă și post-modernistă.
Radiografia complexă a lumii recente reconfigurează gradual rolul și misiunea intelectualității puternic influențate de societățile post-industriale, inteligența artificială readuce în discuție subiectul care nici pe departe nu pare a fi unul retoric referitor la decăderea „epocii de aur” a intelectualilor. Toate aceste întrebări nu sunt retorice, ci esențiale pentru parcursul uman în noua epocă a cunoașterii și de receptare a noilor realități. Or, narativul textul pe care ni-l propune filosoful Valeriu Capcelea este unul uneori meditativ, alteori analitic, problematizat, contemplativ nu este exclusă nici latura de perspectivă, a ceea ce urmează să se întâmple.
Subiectul pus în discuție este unul ancorat nu doar în limitele dimensiunii teoretice, universale, dar adus, atent și nuanțat la particularitățile noastre, ale spațiului cultural românesc. Sărăcia materială, obediența, loaialitatea față de sistemul politic, a creat impresia că intelectualul a trădat, s-a îndepărtat de mulțime. Subiectul a fost minuțios analizat prin prismă antropologică, istorică, filosofică, sociologică, politologică, morală, etică, religioasă, culturală, educațională.
Actualmente, este în stare intelectualitatea să facă față noilor provocări globale, dar și ale celor locale? Cercetătorul Valeriu Capcelea ne oferă proiectări consistente asupra subiectului din perspectiva trecutului, ne oferă coordonate actuale și perspective asupra unui fenomen social din proximitatea noastră culturală. Avem în față o temă existențială, identitară, marcată de clivaje sociale, dar și un indicator concret al unei civilizații într-o perturbare epocală.

Dr. Ion Valer Xenofontov

„În perioada stalinistă, profesorii citeau cursurile în fața studenților de pe conspecte aprobate în cadrul catedrelor, în vederea corespunderii cu cerințele politico-ideologice. Respectiv, pentru studenți, conspectele pe care le scriau la lecții constituiau principala sursă de pregătire pentru examene. Îmi amintesc cum împreună cu colegul Alexandru Moșanu ne pregăteam de examene la umbra stejarului din curtea vechiului bloc principal, citind cu glas tare ba unul ba altul din propriul conspect, apoi celălalt verifica conspectul și-l completa în caz de necesitate” (doctor habilitat în istorie, profesor universitar Demir Dragnev).

Sursă: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de an. În: Revistei de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 2021, pp. 16-39.

Notă: Stejarul (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Este locul unde, tradițional, se fotografiază membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 noiembrie 2021

Săpături arheologice la Saharna Mare, rn. Rezina, coordonate de Gh. Smirnov, 10 august 1947

Sursă: Eugenia Tofan, Profesorul perpetuat de glorie. În: Literatura și arta, nr. 46 (3975), 18 noiembrie 2021, p. 7.

Sursă: Iulia Malcoci, Lansare de carte de ziua Internațională a Științei. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 43 (3679), 19 noiembrie 2021, p. 4.

Doamna Maria Poștarenco, angajată la Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”, le prezintă masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Moldova, informații valoroase despre patrimoniul științifico-cultural al Republicii Moldova, 17 noiembrie 2021

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Fântâniță, cândva Parlamentul copiilor din Mahalaua Tineretului. S. Echimăuți, rn. Rezina. IVX, 31 iulie 2021

Țarină. Foto: IVX, 11 noiembrie 2021

Imagine panoramică a s. Butuceni, rn. Orhei. Foto: Gh. Smirnov, 1946

Drum de toamnă. S. Lipoveni, raionul Cimișlia. Foto: IVX, 11 noiembrie 2021

O privire de pe malul stâng al râului Răut, s. Trebujeni, rn. Orhei. Foto: Gh. Smirnov, 1946

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare are loc în fiecare an la 10 noiembrie. Aceasta a fost stabilită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). A fost instituită cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră și pentru a implica pe toată în lumea atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.
Ziua Științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială.

Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;
– promovarea și consolidarea solidarității naționale ș internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;
consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” felicită cordial întreaga comunitate științifică cu ocazia Zilei Științei, fiind întotdeauna deschisă spre colaborare și susținere științifico-metodică în activitatea tuturor celor implicați în cercetare și inovare!

Articolul în întregime →

Casă de piatră și „fântână-cocor”. S. Gaidarî, rn. Ceadâr-Lunga, 1981

Cățelușa Roza(lina), simpatia pelerinilor de la Mănăstirea Japca. Foto: IVX, 29 iulie 2021

Notă: Dintre toate vietățile de pe teritoriul Mănăstirii Japca se evidențiază Roza(lina). Este o cățelușă simpatică, care se apropie de vizitatori foarte sfioasă, face un semicerc, are capul ușor înclinat, ochii smeriți, pașii îi leagănă agale, astfel încât prezintă actoricește mersul încetinit al maicilor în etate de la sfântul lăcaș.

Chef la nuntă. S. Cazaclia, rn. Ceadâr-Lunga, 1978.

ROMANUL CA VIAȚA ȘI VIAȚA CA ROMAN
(note de lectură la romanul Olgăi Căpățână, Dincolo de beznă,
Chișinău, Editura Arc, 2021, 233 p.; copertă: Ana Glibiciuc; redactor: dr. hab. Inga Druță)

Ceașca de cafea. Femeia iubită. Sfidarea vârstei. Migrația. Trădarea. Urmele trecutului. Decesul. Pandemia… „într-o țară unde medicina e la pământ”… Toate formează preambulul noului roman de anvergură a renumitei scriitoare Olga Căpățână.
Stilul lejer al textului este presărat atât cu elemente de folclor, cât și cu figuri de stil extrase din șlagăre. Romanul este presărat cu idilă rustică, dezmăț orășenesc, erotism de la 18+, captură polițienească, intrigă. Nu este lipsit însă nici de scene romantice, lirice, pudice. Este o îmbinare dintre tradiție și modernizare.
Povestea vieții fiecărui om se împletește cu cea a omenirii pe care autoarea o include în segmentul cronologic din ultimele milenii: „De două mii de ani lumea este ceea ce este: indiferentă, lașă și nedreaptă”. Este esența naturii umane. Este adevărat, există și nuanțări colorate. De exemplu, într-un fel se certau oamenii în trecut și altfel se ceartă în prezent.
Dinamica scenelor este una abundentă, astfel încât cititorului pedant îi va lua timp să rețină derularea vulcanică a evenimentelor.
Romanul are trei straturi de filit epocal: sovietic, postsovietic și pandemic. Femeia carieristă, secretara de partid, este un personaj rigid, neiubit, temut chiar și de propria familie. A iubi acest gen de femeie este ca și cum ai iubi un tanc. Cu reminiscențe încă din perioada sovietică s-a format prototipul bărbatului gen Rhett Butler postsovietic. Din această perspectivă, bărbatul adevărat izbutește să facă bani, nu să câștige, deoarece pe timpuri leafa era un scuipat de vrabie. Cartea developează o dramă în stil shakespearean. Cu părinți aflați pe baricade opuse ale afacerilor tenebre din anii 1990 și cu idilele copiilor acestora. Privatizarea (numită în popor: prihvatizarea) în Moldova a fost făcută aidoma unei tranzacții făcute de doi bărbați: unul legal și altul în rol de amant. Autoarea ne vorbește și despre cine le-a luat locul hoților în lege, ultimii fiind stârpiți la începutul anilor două mii. Este prezentat și profilul patronului perioadei eterne de tranziție. Unul crescut în incubatoare, grosolan, ahtiat de putere, îngâmfat și indiferent față de sentimentele și nevoile semenilor.
Republica Moldova, susține autoarea, nu știe ce este libertatea. Un mare șef de televiziune afirmă că „Independența este un lucru bun, dar trebuie susținută de o bază materială, altfel independența se transformă în pornografie”. Moldova independentă a dat naștere unui nou tip de individ, traseist cu torba hapsână de bani. Unul a fost la agrarieni, apoi frontist, apoi democrat. Și toate merg mână-n mână cu autoritățile din lumea criminală.
Un element simbolic al narațiunii îl reprezintă inima. Aceasta poate fi una plină de dragoste, dar și una plină de ură. Întrebarea, se pare, că totuși, nu este una retorică: „Cine încarcă inimile oamenilor și cine decide ce să toarne – miere sau venin?”. Antidotul răului ne este oferit cu generozitate de autoare: „inteligența și bunătatea sunt cele mai frumoase lucruri pentru o femeie”. Totuși, această axiomă este transgresată de relația mamă-fiică, o legătură tensionată, plină ne nervozitate, adusă până la paroxismul urii. Romanul ne dezvăluie și ura dintre frați generată de sindromul „Elenei de Troia”. Complexul Oedip întruchipat în conflictul dintre fiică și mamă, tată și fiu ancorează romanul în perimetrul psihanalizei, psihologiei sociale, comportamentale. Conflictul dintre mamă și fiică are la mijloc o dragoste inegală. Una neîmpărtășită. Dragostea îl înalță pe cel care iubește. Lipsa dragostei este un chin pentru cel care nu iubește. Din această perspectivă, romanul Olgăi Căpățână poate fi estimat și ca un manifest al dragostei.
Volumul prezintă și un credo scriitoricesc. Scriitorul este acela care găsește cuvintele potrivite pentru dragoste, bucurie, viață și le poate înșira frumos.
Ca și în cazul altor romane ale Olgăi Căpățână se readuce în discuție problema sufletului.
E un roman care pune întrebări asupra faptului dacă sentimentele pot fi aruncate la coșul de gunoi, atunci când învinge rațiunea. Este vorba de eterna luptă dintre sentimente și rațiune. Contradicțiile dintre informația pusă pe tava (televizorul) și percepția supra cărții, cea care ascunde „gunoaie despre umanitate și nevoile mizerabile omenești”.
Spațiul existențial nu constituie o marcă a caracteristicilor pur umane. Ele sunt identice fie în Republica Moldova, fie în Franța. Reapare dilema: dragostea versus starea materială.
Autoarea ne dezvăluie ceea ce știu și bărbații. Geanta unei femei conține mai multe lucruri utile și inutile. Însă bărbații mai știu că un buchet mare de trandafiri poate duce femeia la un leșin estetic.
Lucrarea reprezintă o privire asupra omenirii. Sunt observații conturate de ochi formați de înțelepciunea acumulată pe parcursul vieții, dar și a inteligenței native. Iată câteva enunțuri:
1. Oamenii cred în lucruri rele mai ușor, decât în cele bune.
2. Banii care cad din cer, fără să ne facem griji să îi câștigăm strică oamenii.
3. Să ne învățăm a face bani din inteligență.
4. Călcatul pe greblă este o tenacitate maniacală de a ne bate cucuie în propria frunte.
5. Viața este o dramă.
6. Răul poate fi cauzat și de oamenii drăguți, care se salută cu bunăvoință.
7. Omul plin de ură, niciodată nu va fi un om fericit.
8. Necazurile adună oamenii.
9. A se face diferența între dragoste și tendința de a fi în posesia sufletului cuiva.
10. Dragostea este mai presus decât ura.
11. Învățătura pandemiei: fericirea reală este sănătatea și oamenii de alături.
Romanul pendulează între Chișinău și Paris. Spațiu francez este asociat rafinamentului și bunului gust. Sperăm că viitorul roman al Olgăi Căpățână va aduce percepții și spirit ucrainean, acolo unde scriitoarea se transformă într-un autentic artist al culorii. Are un atelier de creație și pictează tablouri pline de sensibilitate în Ucraina.
„Dincolo de beznă” este un roman care indică asupra naturii duplicitare a omului. Despre lupta eternă cu propriul „eu”. Ideea care se desprinde din lectura romanului rezidă în faptul că oriunde am pleca nu putem scăpa de noi. Suntem purtătorii propriilor poveri. Tot noi suntem cei care putem ieși victorioși din propriul „eu”.

Ion Valer XENOFONTOV

Cea mai mare bogăție a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt personalitățile, care, spre deosebire de alte instituții de învățământ superior, sunt recunoscute și apreciate prin edificare de monumente, spații comemorative, apariții editoriale. Iar Aleea Savanților și Medicilor Iluștri reprezintă, indiscutabil, un complex sculptural unic în spațiul românesc.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Aleea Savanților și Medicilor Iluștri: marcă identitară. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, Anul III, nr. 2, mai-august 2021, pp. 98-102.

https://ibn.idsi.md/…/def…/files/imag_file/98-102_40.pdf

Harta Basarabiei elaborată de Theodor PORUCIC.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei

Notă:
Theodor PORUCIC (1878, Băxani, jud. Soroca – 1954, Chişinău), hidrogeolog, geolog, geograf. Studii la Şcoala primară din Edineţ, Seminarul Teologic din Chişinău, emigrând în 1900 în România, se înscrie la Facultatea de Fizică şi Chimie a Universităţii din Bucureşti. După absolvire activează la Institutul de Geologie din Bucureşti, revenind apoi în Basarabia, unde efectuează prospecţiuni hidrologice şi pedovegetative în zona centrală a ţinutului. În perioada interbelică este profesor la Academia Agricolă din Cluj-Napoca (1925–1931), director al Muzeului de Studiere a Ţinutului Natal din Chişinău (1931–1932), apoi inginer la instalaţiile hidrogeologice din Basarabia. A participat la Congresul IX Mondial al Pedologilor (Roma, 1923). După al Doilea Război Mondial activează în calitate de cercetător ştiinţific la Baza (1946) /Filiala Moldovenească (1949) a AŞ a URSS, lector la Institutul Pedagogic din Chişinău, consultant ştiinţific la Institutul Agricol. A contribuit la elaborarea Planului general de reconstrucţie a Chişinăului (1947). Autor a peste 120 de lucrări, inclusiv: Solurile Basarabiei (1913), Geologia Basarabiei (1916), Relieful între Prut și Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basarabiei (1930), Terminologia geografică în limba română (1932) etc.

Sursă:
Ion Jarcuțchi, Comisia Gubernială Științifică a Arhivelor din Basarabia: (sfârșitul sec. XIX – începutul sec XX) /resp. de ed. Constantin Manolache; red. șt. Mihai Adauge, Ion Xenofontov; rez. în lb. engl.: Tamara Matei. – Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice, 2012 (Tipogr. „Bons Offices” SRL). – p. 140– (Colecția „Istoria științei”)

Emil Ceban, Ion Bahnarel, Ion Valer Xenofontov, Profesor universitar Gheorghe Baciu: savant, manager, om al cetății, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2021, 385 p. ISBN 978-9975-129-89-3

Viitorul medic legist, profesor universitar și publicist, Gheorghe Baciu, s-a născut la 2 octombrie 1936 în comuna Slobozia, județul Bălți, Basarabia, Regatul Român, într-o familie onestă de țărani-agricultori, care a dat viață la cinici copii: două fete și trei băieți.
Neamul Baciu este constituit dintr-o întreagă dinastie de medici. Este vorba de 16 medici cu studii superioare, inclusiv: trei profesori universitari, care activează la Chișinău, Londra, Moscova; cinci doctori în științe medicale, specialiști în domeniile oncologiei, pediatriei, stomatologiei etc.
Gheorghe Baciu este nu doar unul dintre pilonii serviciului de medicină legală din Republica Moldova, ci deține și recordul incontestabil privind durata neîntreruptă a activității medicale – de 67 de ani – începută din 15 iulie 1954 și care o continuă cu succes până în prezent.
În anii 1960, Nicolae Testemițanu, rectorul ISMC (1959–1963), ministrul ocrotirii sănătății al RSSM (1963– 1968), a fost acuzat de manifestări naționaliste, de promovarea cadrelor naționale, de introducerea limbii române în activitatea didactică, ulterior fiind persecutat ideologic și nedreptățit de autorități. În echipa celor care a susținut spiritul patriotic al lui Nicolae Testemițanu a fost și Gheorghe Baciu. Această atitudine civică și patriotică îi va marca itinerarul profesional, care va avea mai multe meandre. Caz excepțional pentru ISMC, în pofida faptului că Gheorghe Baciu era doctor habilitat în științe medicale, a fost „înghețat” pentru mai mulți ani în funcția de simplu asistent universitar!
Bibliografia cercetătorului însumează peste 700 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 98 de monografii, manuale și materiale instructive, 11 brevete de invenții, 93 de certificate de inovații publicate în ţară şi peste hotare.
Sub conducerea profesorului universitar Gheorghe Baciu au fost realizate și susținute două teze de doctor habilitat, cinci teze de doctor în științe medicale și 16 teze de master.

Scândură de spălat (maglă, zolitor). S. Sudarca, rn. Dondușeni, 1984

„Panorama comunismului în România” (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă științifică fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Mulțumim, Liliana Corobca!

Femei trebăluind prin gospodărie. S. Beşalma, rn. Comrat, 1978.

Tatiana Bujorean, cadru didactic universitar și doctorand, studiind materialele inedite din Arhiva Academiei de Științe a Moldovei în vederea elaborării tezei de doctorat, 7 septembrie 2021

Casă construită la sfârșitul sec. al XIX-lea. S. Vadul-Turcului, rn. Râbnița, 1983

„Panorama comunismului în România” (coord.: Liliana Corobca) (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Cazul profesorului universitar Elena M. Podgradscaia în sistemul de învățământ superior din Moldova sovietică este unul deosebit atât ca biografie individuală, cât și științifică. A reușit să-și depășească statutul social, menținânt, totodată, și o anumită distanțare față de tributul politico-ideologic inerent istoricului din perioada sovietică. Fundamentul pregătirii intelectuale „de esență burghez” a constituit un impediment în „integrarea” intelectuală de sorginte sovietică.

Sursă:
Demir Dragnev, Xenofontov Ion Valer. De la operator radio militar la profesor universitar: Elena M. Podgradskaia, În: Patrimoniul de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine = Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society = Наследие прошлого – вклад в развитие стабильного общества в будущем: Conferinţă ştiinţifică internaţională consacrată Zilei internaționale a femeilor cu activități în cercetare, Chişinău, 11-12 februarie 2021 / com. şt.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]; com. org.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]. Iași–Chişinău, 2021, pp. 14-21.

Articolul poate fi accesat la următorul link:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/14-21_11.pdf

Balon aerostatic cu inscripția „Moldova” deasupra Chișinăului. Foto: IVX, 6 septembrie 2020

27 august 1991
La inițiativa Frontului Popular a fost convocată la Chișinău Marea Adunare Națională, care s-a pronunțat pentru proclamarea independenței Republicii Moldova.
Parlamentul Republicii Moldova, convocat în ședință extraordinară, a adoptat cu 277 de voturi sau 74% din numărul total al deputaților textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Conform acestui document, Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Independența noului stat a fost recunoscută de România, Georgia, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Elveţia, SUA, Argentina ş.a.
Ziua de 27 august a fost declarată Zi a Independenţei şi sărbătoare naţională a Republicii Moldova.
După Declarația de Independență a Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat imnul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al Republicii Moldova.

Sursă:
Dragnev, Demir; Manolache, Constantin; Xenofontov, Ion Valer. Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei. Chişinău, Tipografia Centrală, 2016, 160 p. ISBN 978-9975-3089-7-7.

https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Moldova_25.pdf

În anul 1996 la Muzeul de Etnografie „Gospodăria țărănească” din cadrul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a fost ecranizată povestea „Dănilă Prepeleac”, o producție în regia lui Tudor Tătaru.

Foto: IVX, 24 august 2021