Sub povara timpului. Călugăr de la Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Sub povara timpului. Călugăr de la Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Lumini nocturne. Foto: IVX, 11 decembrie 2011

a), b) Şcoala de Horticultură din Chişinău la sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX; c) Actualmente, Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, sectorul Botanica din mun. Chișinău. Foto: Iulian Salagor

„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie de-a vikingilor. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

Cetățuie (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

Bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) din orașul Cricova. Donație a Consiliului Județean Suceava. Foto: IVX, 7 octombrie 2017

Protoiereul Rodion Melnic și preotul Vasile Gavriliță de la Catedrala „Sfântul Dumitru” din orașul Orhei. Foto: IVX, 26 noiembrie 2016

Șoapte de toamnă în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău. Foto: IVX, 23 octombrie 2017

„Jocuri magice” de T. Jucov. Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Foto: IVX, 23 octombrie 2017

O casă de gospodari din satul Grigorievca, raionul Căușeni. Foto: Ion Valer Xenofontov, 31 iulie 2017

Canoistul Victor Reneiski, împreună cu partenerul său de ambarcațiune Nicolae Juravschi, au câştigat două medalii de aur la Olimpiada din 1988 de la Seul, Coreea de Sud, în componenţa echipei URSS, şi o medalie de argint la Olimpiada din 1996 de la Atlanta, SUA, în componenţa echipei Republicii Moldova. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 septembrie 2016

Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Carahasani, rn. Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 8 august 2017
Notă: Potrivit Recensământului general din 1897, în Carahasani locuiau 1 473 de oameni, 1 454 dintre aceștia erau creștini ortodocși. Numărul mare de creștini a generat edificarea, lângă vechiul lăcaș de cult, în anii 1903–1906, a bisericii de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Acest lăcaș sfânt funcționează neîntrerupt de la fondare. În 1941, președintele sovietului sătesc Anisim Ceaicovschi a respins ordinul de a distruge podeaua bisericii și de a arde cărțile sfinte. Pentru aceste acțiuni a fost omorât. În perioada sovietică biserica era frecventată de creștini din tot raionul. În 1973, de exemplu, în lăcașul sfânt s-au botezat 225 de suflete și s-au oficiat 54 de cununii. Din anul 1999, parohul instituției religioase este Valeriu Cușcenco, născut la 25 martie 1966 în satul Răscăieții Noi. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț (1993). IVX

Albia veche a fluviului Nistru cândva avea o adâncime de 12 m. Satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă. Foto: I.V. Xenofontov, 30 septembrie 2016

Biserica „Întâmpinarea Domnului” (Biserica Universității de Stat din Moldova). Vedere de la etajul 5 al blocului central al Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 martie 2016

Râul Ichel după culise. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 octombrie 2017


Călugăriță-clopotar la Mănăstirea Japca. Foto: Ion Valer Xenofontov, 29 mai 2014

Pivniță părăsită. Satul Antonești, raionul Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 august 2017

Sportivul Dumitru Tiron într-un moment de victorie. Pictură executată de S. Burlacu în 2014. În partea stângă a lucrării este inscripționat următorul text: „Mulțumim că ne-ați învățat să luptăm cu valurile vieții!!! 01.01.2015”. Fotoreproducere: Ion Valer Xenofontov, 7 septembrie 2017
Notă: Dumitru Tiron (născut la 1 ianuarie 1935 în s. Cârpești, rn. Baimaclia, azi rn. Cantemir), sportiv, organizator al mișcării sportive din RSS Moldovenească/Republica Moldova, agronom-savant. A studiat la Facultatea de Pomicultură, Viticultură și Legumicultură a Institutului Agricol din Chișinău „M.V. Frunze” (1952–1957). A fost pregătit de antrenorul emerit al URSS Serghei Semeneev. A fost de 15 ori campion al RSS Moldovenești la probele sportive de lupte libere, lupte clasice, sambo și lupta tradițională trânta, de două ori campion al Chișinăului la lupte libere la categoria de 73 kg. Pe parcursul carierei sportive i-a învins pe maeștrii în sport georgianul Șota Kihabidze și uzbecul Subakulov. A practicat sportul de performanță până la vârsta de 45 de ani. Maestru al sportului din URSS la proba sportivă de lupte libere (1962). A fost antrenor superior la Școala Republicană Specializată de Lupte Greco-Romane din Chișinău (1995–2005). Antrenor emerit al Republicii Moldova (2005). Cetățean de onoare al comunei Bubuieci, municipiul Chișinău.

Viitorul sediu al Parlamentului rromilor, Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
Notă: Inițial casă a fost proiectată ca una de locuit însă proprietarul văzând că în Astana (Kazahstan) există o construcție asemănătoare, destinată minorității kurde, s-a gândit să realizeze o construcție identică și pentru comunitatea rromă din Republica Moldova.

Casa Naționalităților, mun. Chișinău. Foto: Simi Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015
Notă: În Republica Moldova activează o serie de organizații etnoculturale care se preocupă nu doar de protejarea patrimoniului cultural al grupurilor minoritare, ci și de asigurarea drepturilor civile, economice, religioase etc. În scopul colaborării mai eficiente a organizațiilor etnoculturale, la 1 iunie 1996 a fost deschisă oficial Casa Naționalităților, centru cultural de coordonare al organizațiilor etnoculturale din republică, primul din spațiul ex-sovietic, care și-a început activitatea prin reunirea a 21 de organizații etnoculturale. Biroul Relațiilor Interetnice este o structură a puterii executive ce reprezintă și apără interesele grupurilor etnice conlocuitoare. Relațiile interetnice în Republica Moldova sunt centrate în zona politicului, dimensiune creată artificial pe substratul destrămării sistemului sovietic. Prin „Concepția politicii naționale a Republicii Moldova” (2003), factorul politic a tins să monopolizeze „discursul identitar”, ca „garant” al „păcii” și „consensului interetnic”.

Trepte spre capela Talpa Maicii Domnului de la mănăstirea Saharna.
Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 decembrie 2011
Notă: Pe dealul Grimidon (circa 100 m), din proximitatea mănăstirii Saharna, se află un loc protejat de o mică capelă în care este imprimată o urmă de picior – Talpa Maicii Domnului (reconstituită în 1993). Cu ajutorul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, pe dealul Grimidon s-au săpat praguri, pentru a facilita accesul spre capelă. Crucea, îmbrăcată cu oglinzi de lângă paraclisul Maicii Domnului, a fost cioplită din lemn de stejar de pictorul local Teodor Malai.



Mănăstirea Căpriana. Foto: Iulian Salagor, 23 martie 2013

Casă din cartierul rromilor din orașul Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017

Mănăstirea Saharna. Vedere generală, 24 decembrie 2011. Foto: Ion Valer Xenofontov

Preotul indian Vivian Furtado, parohul Bisericii Romano-Catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Orhei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 15 august 2017

Notă:
La 15 iunie 2014, în prezența PS Anton Coşa, paroh al comunității catolice din Orhei a fost numit părintele indian Vivian Furtado, născut la 20 decembrie 1972 în localitatea Udupi, Karnataka din sudul Indiei. Vivian Furtado s-a născut într-o familie catolică, are trei frați și două surori, una din ele fiind călugăriță. În 2002 a fost sfințit preot în India. A absolvit liceul cu profil filosofie și teologie. În 2010 a susținut licența în teologie (cu tema „Pastorala Biblică”) la Roma, Italia. Este călugăr misionar în Congregația Cuvântului Divin. Cunoaște limbile romȃnă, engleză, italiană, rusă și cinci dialecte indiene. A învățat limba romȃnă în orașul Roman, Romȃnia. Din 2003 este în misiune în Republica Moldova. A slujit la parohia catolică de la Stăuceni. Ne-a povestit că obștea romano-catolică din Orhei nu este una mare, însă se constată o tendință de creștere a acesteia. Biserica fiind în centrul orașului face parte din viața spirituală a localității. Face slujbe în fiecare zi. Duminica la oficierea serviciului divin de la ora 10.00 vin mai mulți credincioși. Oficiază Sfânta Liturghie în limbile romȃnă și rusă. Are mai multe activități sociale. Aici activează un Centru de zi pentru circa 25 de copii, cu un program de luni până vineri, de la ora 12.00 până la ora 14.00, unde elevii își pregătesc temele pentru acasă și fac diferite lucrări manuale. Duminică la biserică se studiază limba engleză. Slujitorii lăcașului sfânt sunt implicați și în proiecte caritabile. Vara se organizează tabere de agrement pentru 80-100 de copii. Scopul acestor activități rezidă în organizarea odihnei și formarea spirituală. Se fac excursii la mănăstirea Curchi. Părintele Vivian Furtado consideră că este necesară cunoașterea ambelor biserici – ortodoxă și catolică. Părintele se simte bine în Republica Moldova. Spune că oamenii sunt foarte prietenoși. Constată însă faptul că atât părinții, cât și copiii nu cunosc multe despre învățătura creștină. Oamenii știu să se distreze, însă de multe ori nu găsesc o oră pentru a merge la biserică. Ei ar trebui să nu uite de Dumnezeu, pentru liniștea sufletească. Părintele Vivian Furtado studiază documentele bisericii catolice și predicile Papei Francisco. Prezența unui preot inteligent și sociabil în viața religioasă și culturală a orașului Orhei aduce un farmec aparte urbei.
I.V.X.
Colecția „Cotidian rural” (III). Prin gospodăria bunicilor. Satul Antonești, raionului Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 6 august 2016

Cetatea Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017

Scenă din spectacolul „Casa Mare” de Ion Druță. Teatru Național „Mihai Eminescu”. Regia –Alexandru Cozub, 3 iulie 2016. Foto: Ion Valer Xenofontov

Colecția „Cotidian rural” (II). La adunat iarbă din fosta baltă. Satul Chircăiești, raionului Căușeni. Foto: Ion Valer Xenofontov, 9 septembrie 2016


Colecția „Cotidian rural” (I). Dezghiocarea porumbului. Satul Bîc, comuna Bubuieci, municipiul Chișinău. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 septembrie 2017

Lumânarea Recunoștinței, Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017


Victor Pelin, sculptor în lemn, membru al Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, îmbrăcat în port popular. Ziua Națională a Portului Popular 2016, 26 iunie 2016.
Foto: Ion Valer Xenofontov

Peisaj surprins de pe treptele ce duc spre Lumânarea Recunoștinței, Soroca. Foto: Daniela Hadîrca, 2 septembrie 2017

„Verde de Japca”. Mănăstirea Japca. Vedere generală, 11 mai 2012. Foto: Ion Valer Xenofontov
Secvență din Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei. În partea dreapta, la masa de scris, se află istoricul și scriitorul Vasile Cocarcea (n. la 15 septembrie 1948 în s. Stejăreni, raionul Strășeni ia consacrat satului natal o monografie: Vasile Cocarcea, Stejărenii din Codrii Moldovei, Orhei-Chișinău, Editura Cartea Moldovei, 2014,148 p.]), președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români (din 2015), cu centrul la Cluj-Napoca, România.
În partea stânga se află biroul lui Andrei Calcea, din 23 septembrie 2013 directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Orhei.
Pe fundal, un covor moldovenesc din anul 1904. De asupra covorului se află un tablou care reprezintă orașul Orhei în anii 1960. Pictura a fost executată de un angajat de la Casa de Cultură din orașul Orhei.
Foto: Ion Valer Xenofontov: 15 august 2017
Notă istorică: Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei activează din 14 februarie 1969, în fosta casă particulară a inginerului Serviciului Tehnic al Prefecturii Orhei, Mircea Bengulescu. Inițial instituția muzeală avea un singur colaborator științific (A. Roitman) și un supraveghetor (Nicolae Gânga). La dispoziția vizitatorilor se află șapte săli expoziționale, amplasate pe o suprafață de 142,4 m². În Fondul de bază al Muzeului se află peste 23 000 de piese.
Sursă: Vasile Cocarcea, Andrei Calcea, Locuri și locașuri sfinte – temelia dăinuirii noastre, Orhei-Chișinău, Tipografia Reclama, 2016, pp. 19-20.

„Casa Mare” a populației majoritare a Republicii Moldova la Festivalul Republican al Etniilor. Foto: Ion Valer Xenofontov, 18 septembrie 2016

Ansamblu sculptural „Aleea Clasicilor” din raza centrală a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Chișinău (II). Foto: Ion Valer Xenofontov, 11 iunie 2016

Ansamblu sculptural „Aleea Clasicilor” din raza centrală a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Chișinău (I). Foto: Ion Valer Xenofontov, 11 iunie 2016

Fațadă de pivniță ornamentată de pictorul amator Ion Gaja, anii 1980. Satul Olănești, raionul Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 9 august 2017

Ion Platon, arhitectul-șef al raionului Orhei, este autorul machetei hărții județului Orhei, a monumentelor de demarcare a hotarelor și a unor proiecte simbolistice ale județului (raionului) Orhei. Colecționar de modele de tancuri. Foto: Ion Valer Xenofontov, 15 august 2017

Peisaj din apropierea mănăstirii Japca. Foto: Ion Valer Xenofontov, 11 mai 2012.

Valentina Ursu, meșter popular din satul Volcineț, raionul Călărași. Ziua Națională a Portului Popular 2016. Foto: Ion Valer Xenofontov, 26 iunie 2016.

Scenă din spectacolul „Copiii foametei. Mărturii” de Alexei Vakulovski. Teatru Național „Mihai Eminescu”. (jucat la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”). Regia – Luminița Țâcu.
Foto: Ion Valer Xenofontov, 3 iulie 2016.

Casă acoperită cu stuf. Satul Olănești, raionul Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 10 august, 2017.


O casă țărănească din Sângerei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 29 noiembrie 2011
