Profesorul universitar Anatol Petrencu în vâltoarea istoriei. Foto, IVX, 11 martie 2018

Notă: Vâltoare – instalație tradițională care funcționează pe principiul hidraulic utilizat pentru spălarea și limpezirea textilelor de mari dimensiuni
Profesorul universitar Anatol Petrencu în vâltoarea istoriei. Foto, IVX, 11 martie 2018

Notă: Vâltoare – instalație tradițională care funcționează pe principiul hidraulic utilizat pentru spălarea și limpezirea textilelor de mari dimensiuni
Hotar. Foto: IVX, 12 martie 2018

Azi mai mult decât o casă individuală de la sfârșitul sec. XIX. Foto: IVX, 12 martie 2018

PLASTICIANUL ANDREI NEGURĂ, UN ÎMBLÂNZITOR DE CULORI ȘI FORME ABSTRACTE
Andrei Negură s-a născut la 16 august 1956 în satul Echimăuţi, raionul Rezina. După absolvirea Colegiului Republican de Arte Plastice Al. Plămădeală (1975) studiază la Academia de Textile A. N. Kosighin, Moscova (1978–1980), apoi Academia de Arte Decorative, Budapesta, Ungaria (1980–1985). Membru al: Uniunii Artiștilor Plastici din RSS Moldovenească/Republica Moldova (din 1985), AIAP-UNESCO, Paris, Franţa (1993), al Asociaţiei Art Collegium International (1994), Uniunii Artiştilor Plastici din România (2007).
A debutat cu tapiserie în cadrul Salonului de Primăvară la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (1980). A activat în calitate de pictor – arte textile la Asociația de meșteșuguri populare Artizana, Chişinău (1985–1988). Fondatorul și șeful Catedrei de arte textile la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău (1988–1995).
A vernisat expoziţii personale în Republica Moldova, Germania, Ungaria, Franţa, Italia, Belgia şi în alte ţări. A fost distins cu medalia de argint la Salonul de invenţii şi inovaţii Eureca din Bruxelles (1999), cu Medalia de Aur la Salon d’Arts Contemporains de la Marsilia (2000) şi la cel de la Cannes (2002), cu Medalia de aur a Societăţii Merit şi devotament francez pentru contribuţia adusă artelor plastice universale (2004) ș.a.
Lucrările artistului se regăsesc în colecţii publice şi private în Republica Moldova, România, Belgia, Anglia, Franţa, Grecia, Israel, SUA, Ungaria ș.a.
Evocări, referințe
Pe lângă faptul ca Andrei Negură este un artist degajat în căutările sale, el este şi foarte productiv, fertil şi imprevizibil în atacarea temelor de frontieră poetică, şi în alegerea mijloacelor de expresivitate poetică a acestor stări.
Ion Hadârcă
Format în exigenţele artelor decorative, Andrei Negură explorează în diverse direcţii limitele genului, pentru a atinge valorile expresivităţii.
Constantin Prut
Biografia artistică a plasticianului Andrei Negură probează plenar justețea vechii aserțiuni: talentul autentic nu are limite.
Constantin I. Ciobanu
Andrei Negură are un parcurs inegal, învolburat, cu suişuri şi coborâşuri. Dar el se datorează mai puţin unor întreruperi ale traseului său creator decât imposibilităţii de a proiecta către exterior o imagine a permanenţei acestuia. Disciplina, coerenţa, consecvenţa şi conştiinţa matură a propriului demers, disponibilitatea de a îmbrăţişa diverse genuri plastice – în care se simte liber să-şi materializeze ideile şi temele – caracterizează întreaga carieră de până acum a acestui artist. Poate prea discret prezent pe simezele expoziţionale. Dar asta e propria lui opţiune, artistul e liber să decidă…
Vladimir Bulat
Foto: Artistul plastic Andrei Negură în atelierul de creație (între 1976 și 1992, în același atelier a creat renumitul artist plastic Ilie Bogdesco). Foto: IVX, 18 februarie 2018


Andrei Negură, Spații albe, 1988, 120 x 200, tapiserie volumetrică, material lână, bumbac

Andrei Negură, Casă II (din satul Echimăuți, raionul Rezina), 1999, 60 x 80, u.p.
Opera plasticianului Andrei Negură pune în evidență aspirațiile polivalente ale unei generații de plasticieni moldoveni care, debutând în artele plastice și cele decorative din Republica Moldova în deceniul al nouălea al secolului al XX-lea, au contribuit iminent la schimbarea fațetei artistice de la noi.
Constantin SPÎNU, doctor în studiul artelor, cercetător științific
coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural
Vezi
https://www.limbaromana.md/numere/d147.pdf?fbclid=IwAR3aCNl7vD7inI8tsEn8dgXxOrBxr3rZQAqzhUhKE7BdB2MbTli2nDD4yQ4
Palatul Sfatului Țării, fosta clădire a Gimnaziului nr. 3 de Băieți, proprietate a baronesei Iulia von Ghiking. Clădirea unde s-a votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Actualmente, sediul central al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Foto: IVX, 15 februarie 2018

Denis Roșca susține o prelegere în fața studenților de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 februarie 2018
Notă: Lucrarea semnată de Denis Roșca „Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova” (în opinia noastră, era mai bine: „Cartea de aur a personalităților. De la Basarabia la Republica Moldova”), apărută la Editura „Pontos” (2016, 653 p.; dimensiuni: 24,5 cm x 32,5 cm; greutate: 2,645 kg; hârtie cretată; ediție de lux; imagini alb-negru și color) a revoluționat perimetrul biografiilor personalităților din spațiul actual al Republicii Moldova. Unele biografii scoase din anonimat, altele evocate, altele arhicunoscute vin să completeze un vid informațional, dar și să înlăture o suprasaturație de efemerul cotidian, marcat de penurie și criza de valori din societate. După o muncă titanică desfășurată pe parcursul a patru ani, autorul a identificat peste 1800 de biografii de marcă din spațiul de la est de Prut. Este curios faptul că cinci Premii Nobel și patru Premii Oscar aparțin personalităților originare din spațiul actual al Republicii Moldova.
Publicul prezent a consumat multă informație interesantă.
Totodată, în cadrul prelegerii din 15 februarie 2018 de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și Denis Roșca a aflat multe lucruri interesante. De exemplu, numele „călugărului excentric” de 115 ani din Basarabia, cine a fost cel mai mare mistic din spațiul românesc, numele basarabeanului care a fost gardă de corp al liderului bolșevic V.I. Lenin (1870-1924), iar mai târziu unul dintre primii președinți de colhoz din Uniunea Sovietică ș.a. IVX



Fața de masă confecționată de Iulia Țaran (născută în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) cu motiv adus din Siberia. Foto: IVX, 7 august 2017

Iulia Țaran (născută la 31 mai 1946, în satul Antonești, actualmente raionul Ștefan-Vodă) deportată în 1949 în reg. Kurgansk, raionul Safakulevo, Secția nr. 3. Foto: IVX, 7 august 2017

Biserica „Întâmpinarea Domnului” din campusul Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 martie 2016

Apus. Foto: IVX, 6 ianuarie 2018

Drumul adiacent Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, renovat din resurse financiare austriece. Foto: IVX, 1 ianuarie 2018

Arbore pieptănat. Foto: IVX, 11 ianuarie 2018

Institutul de Cardiologie. Foto: IVX, 5 ianuarie 2018

„Turnul Eiffel” de Telecentru. Foto: IVX, 30 decembrie 2017

O privire spre Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Foto: IVX, 1 ianuarie 2018

Încotro?! Foto: IVX, 1 ianuarie 2018

Centrul de Excelență în Construcții (fondat în 1932) din mun. Chișinău, în construcții. Foto: IVX, 1 ianuarie 2018


O privire spre mănăstirea Ciuflea. Foto: IVX, 19 decembrie 2017

Valeriu MURAVSCHI, prim-ministru al Republicii Moldova (28 mai 1991 – 30 iunie 1992). Foto: IVX, 25 august 2017

Sculptorul Veaceslav Jigliţchi cu Trofeul CIO „Sport et Art/Sport and Art”. Foto: IVX, 22 noiembrie 2016

Vatra spirituală a satului Cinișeuți, raionul Rezina. Biserica „Acoperemântul Maicii Domnului” datează din anul 1911. Foto: IVX, 1 septembrie 2017


Un personaj omniprezent în poveștile urbane chișinăuiene. Foto: IVX, 26 iunie 2016

Triplu obelisc încununat de semnul crucii, edificat de Victor Boian în s. Carahasani, rn. Ștefan-Vodă, 2005. Obeliscul central are 12 m și este ridicat în cinstea „Eroilor morți pe câmpul de luptă pe Frontul de Răsărit”. Obeliscul din dreapta „e ridicat în memoria eroilor moldoveni în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care și-au dat viața pentru neam, credință și țară”. Obeliscul din stânga e ridicat în onoarea „Eroilor morți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial din comuna Carahasani care au fost dați uitării”. Foto: IVX, 8 august 2017 Foto: IVX, 8 august 2017

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

Familia lui moș Panchiușa Cătărău (93 de ani) din s. Olănești, rn. Ștefan-Vodă a fost deportată în Siberia (1949) deoarece socrul acestuia și-a numit câinele Stalin. Foto: IVX, 9 august 2017

Folkistul și compozitorul român Ducu Bertzi (n. 21 septembrie1955, Sighetu Marmației) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 28 noiembrie 2017

Pavel Boian (născut la 7 aprilie 1938) din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă prezintă locul fostei case părintești, de unde familia acestuia a fost deportată în anul 1949. Foto: IVX, 8 august 2017

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

Seminarul Teologic unde a învățat și profesat preotul militar Alexie Mateevici (1888–1917), clasicul cu o singură poezie. În prezent, un bloc al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Foto: Simi Ion Xenofontov, 29 februarie 2016

Un gard cu aspect floral de pe strada 1 Mai nr. 5 din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă. Foto: IVX, 8 august 2017

Pisania lapidară de ctitorie în limba greacă din exteriorul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni. Foto: IVX, 3 ianuarie 2016.

Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Arcul de Triumf (Porțile Sfinte) din Chișinău. Foto: IVX, 28 octombrie 2015

Casa în care a locuit primadona Maria Bieșu (1935-2012). Mun. Chișinău, str. Alexei Mateevici, nr. 62. Foto: IVX, 31 octombrie 2017.

Turnul de Apă (Muzeul de Istorie al orașului Chișinău). Foto: Simi Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015

În lipsa turnului, clopotele Bisericii „Sf. Cneaz Vladimir” din Orhei se află în interior lăcașului sfânt. Foto: Lidia Prisac, 15 august 2017

Taina Sfintei Cununii la Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului” din Chișinău, 1 iunie, 2016. Arhivă privată

Cascada Voinicului de la Saharna (a doua ca mărime din Republica Moldova, după cea de la Rezervația naturală Țipova) are o înălțime de 4 m. Pe locul căderii, apa a format o adâncitură de circa 10 m cu un vârtej în interior, numit Groapa Țiganului. Foto. IVX, 24 decembrie, 2011.

Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or. Telenești: oază de flori sau univers bacovian? Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Magie între cer și pământ. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Credință și înălțare. Biserica „Sfântul Proroc Ilie” din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Pași prin toamnă. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Interpretul de muzică tradițională românească Grigore Lese (n. 20 februarie 1954, Stoiceni, Maramureș) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 30 octombrie 2017

Râulețul Saharna (Echimăuți). Foto: IVX, 24 decembrie 2011

Biserica de iarnă cu hramul Sfântul Gheorghe. Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010
