Valeriu MURAVSCHI, prim-ministru al Republicii Moldova (28 mai 1991 – 30 iunie 1992). Foto: IVX, 25 august 2017

Valeriu MURAVSCHI, prim-ministru al Republicii Moldova (28 mai 1991 – 30 iunie 1992). Foto: IVX, 25 august 2017

Sculptorul Veaceslav Jigliţchi cu Trofeul CIO „Sport et Art/Sport and Art”. Foto: IVX, 22 noiembrie 2016

Vatra spirituală a satului Cinișeuți, raionul Rezina. Biserica „Acoperemântul Maicii Domnului” datează din anul 1911. Foto: IVX, 1 septembrie 2017


Un personaj omniprezent în poveștile urbane chișinăuiene. Foto: IVX, 26 iunie 2016

Triplu obelisc încununat de semnul crucii, edificat de Victor Boian în s. Carahasani, rn. Ștefan-Vodă, 2005. Obeliscul central are 12 m și este ridicat în cinstea „Eroilor morți pe câmpul de luptă pe Frontul de Răsărit”. Obeliscul din dreapta „e ridicat în memoria eroilor moldoveni în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care și-au dat viața pentru neam, credință și țară”. Obeliscul din stânga e ridicat în onoarea „Eroilor morți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial din comuna Carahasani care au fost dați uitării”. Foto: IVX, 8 august 2017 Foto: IVX, 8 august 2017

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017
Notă istorică: Clădirea a fost edificată în 1860. Pe parcursul istoriei a găzduit un post al jandarmeriei române, apoi un spital privat de 20 de paturi, ulterior Spitalul Raional Telenești. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880–1961) afirma că „era o casă oarbă, bântuită de duhuri necurate…”

Familia lui moș Panchiușa Cătărău (93 de ani) din s. Olănești, rn. Ștefan-Vodă a fost deportată în Siberia (1949) deoarece socrul acestuia și-a numit câinele Stalin. Foto: IVX, 9 august 2017

Folkistul și compozitorul român Ducu Bertzi (n. 21 septembrie1955, Sighetu Marmației) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 28 noiembrie 2017

Pavel Boian (născut la 7 aprilie 1938) din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă prezintă locul fostei case părintești, de unde familia acestuia a fost deportată în anul 1949. Foto: IVX, 8 august 2017

După Ion Caramitru, ministrul Culturii al României (1996–2000), Sandu Grecu, președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, fondatorul și directorul Teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” din mun. Chișinău, are trăsături fizice comune cu Laureatul Premiului Nobel Albert Einstein (1879–1955). Foto: IVX, 20 noiembrie 2017

Deschiderea oficială a Festivalului Olympic EcoFest 2016 cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. De la stânga: dublii campioni olimpici N. Juravschi și V. Reneiski, medaliatul olimpic Gh. Andriev, campioanele olimpice Larisa Popova și Elena Hlopțeva, medaliatul olimpic Serghei Mureico. Foto: IVX, 24 septembrie 2016

Seminarul Teologic unde a învățat și profesat preotul militar Alexie Mateevici (1888–1917), clasicul cu o singură poezie. În prezent, un bloc al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Foto: Simi Ion Xenofontov, 29 februarie 2016

Un gard cu aspect floral de pe strada 1 Mai nr. 5 din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă. Foto: IVX, 8 august 2017

Pisania lapidară de ctitorie în limba greacă din exteriorul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni. Foto: IVX, 3 ianuarie 2016.

Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Arcul de Triumf (Porțile Sfinte) din Chișinău. Foto: IVX, 28 octombrie 2015

Casa în care a locuit primadona Maria Bieșu (1935-2012). Mun. Chișinău, str. Alexei Mateevici, nr. 62. Foto: IVX, 31 octombrie 2017.

Turnul de Apă (Muzeul de Istorie al orașului Chișinău). Foto: Simi Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015

În lipsa turnului, clopotele Bisericii „Sf. Cneaz Vladimir” din Orhei se află în interior lăcașului sfânt. Foto: Lidia Prisac, 15 august 2017

Taina Sfintei Cununii la Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului” din Chișinău, 1 iunie, 2016. Arhivă privată

Cascada Voinicului de la Saharna (a doua ca mărime din Republica Moldova, după cea de la Rezervația naturală Țipova) are o înălțime de 4 m. Pe locul căderii, apa a format o adâncitură de circa 10 m cu un vârtej în interior, numit Groapa Țiganului. Foto. IVX, 24 decembrie, 2011.

Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or. Telenești: oază de flori sau univers bacovian? Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Magie între cer și pământ. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Credință și înălțare. Biserica „Sfântul Proroc Ilie” din or. Telenești. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Pași prin toamnă. Foto: IVX, 31 octombrie 2017

Interpretul de muzică tradițională românească Grigore Lese (n. 20 februarie 1954, Stoiceni, Maramureș) într-o serată culturală la Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” din Chișinău. Foto: IVX, 30 octombrie 2017

Râulețul Saharna (Echimăuți). Foto: IVX, 24 decembrie 2011

Biserica de iarnă cu hramul Sfântul Gheorghe. Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Sub povara timpului. Călugăr de la Mănăstirea Căpriana. Foto: IVX, 13 noiembrie 2010

Lumini nocturne. Foto: IVX, 11 decembrie 2011

a), b) Şcoala de Horticultură din Chişinău la sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX; c) Actualmente, Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, sectorul Botanica din mun. Chișinău. Foto: Iulian Salagor

„În Vale la Lac” (toponimie locală). Locul unde în sec. X–XI a fost o cetățuie slavă. Satul Echimăuți, raionul Rezina. Foto: IVX, 1 septembrie 2017

Cetățuie slavă (reconstituire) (sec. X–XI). Satul Echimăuți, raionul Rezina. Fondul materiale ilustrative al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei

Bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) din orașul Cricova. Donație a Consiliului Județean Suceava. Foto: IVX, 7 octombrie 2017

Protoiereul Rodion Melnic și preotul Vasile Gavriliță de la Catedrala „Sfântul Dumitru” din orașul Orhei. Foto: IVX, 26 noiembrie 2016

Șoapte de toamnă în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău. Foto: IVX, 23 octombrie 2017

„Jocuri magice” de T. Jucov. Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Foto: IVX, 23 octombrie 2017

O casă de gospodari din satul Grigorievca, raionul Căușeni. Foto: Ion Valer Xenofontov, 31 iulie 2017

Canoistul Victor Reneiski, împreună cu partenerul său de ambarcațiune Nicolae Juravschi, au câştigat două medalii de aur la Olimpiada din 1988 de la Seul, Coreea de Sud, în componenţa echipei URSS, şi o medalie de argint la Olimpiada din 1996 de la Atlanta, SUA, în componenţa echipei Republicii Moldova. Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 septembrie 2016

Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Carahasani, rn. Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 8 august 2017
Notă: Potrivit Recensământului general din 1897, în Carahasani locuiau 1 473 de oameni, 1 454 dintre aceștia erau creștini ortodocși. Numărul mare de creștini a generat edificarea, lângă vechiul lăcaș de cult, în anii 1903–1906, a bisericii de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Acest lăcaș sfânt funcționează neîntrerupt de la fondare. În 1941, președintele sovietului sătesc Anisim Ceaicovschi a respins ordinul de a distruge podeaua bisericii și de a arde cărțile sfinte. Pentru aceste acțiuni a fost omorât. În perioada sovietică biserica era frecventată de creștini din tot raionul. În 1973, de exemplu, în lăcașul sfânt s-au botezat 225 de suflete și s-au oficiat 54 de cununii. Din anul 1999, parohul instituției religioase este Valeriu Cușcenco, născut la 25 martie 1966 în satul Răscăieții Noi. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț (1993). IVX

Albia veche a fluviului Nistru cândva avea o adâncime de 12 m. Satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă. Foto: I.V. Xenofontov, 30 septembrie 2016

Biserica „Întâmpinarea Domnului” (Biserica Universității de Stat din Moldova). Vedere de la etajul 5 al blocului central al Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX, 15 martie 2016

Râul Ichel după culise. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 octombrie 2017


Călugăriță-clopotar la Mănăstirea Japca. Foto: Ion Valer Xenofontov, 29 mai 2014

Pivniță părăsită. Satul Antonești, raionul Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 august 2017

Sportivul Dumitru Tiron într-un moment de victorie. Pictură executată de S. Burlacu în 2014. În partea stângă a lucrării este inscripționat următorul text: „Mulțumim că ne-ați învățat să luptăm cu valurile vieții!!! 01.01.2015”. Fotoreproducere: Ion Valer Xenofontov, 7 septembrie 2017
Notă: Dumitru Tiron (născut la 1 ianuarie 1935 în s. Cârpești, rn. Baimaclia, azi rn. Cantemir), sportiv, organizator al mișcării sportive din RSS Moldovenească/Republica Moldova, agronom-savant. A studiat la Facultatea de Pomicultură, Viticultură și Legumicultură a Institutului Agricol din Chișinău „M.V. Frunze” (1952–1957). A fost pregătit de antrenorul emerit al URSS Serghei Semeneev. A fost de 15 ori campion al RSS Moldovenești la probele sportive de lupte libere, lupte clasice, sambo și lupta tradițională trânta, de două ori campion al Chișinăului la lupte libere la categoria de 73 kg. Pe parcursul carierei sportive i-a învins pe maeștrii în sport georgianul Șota Kihabidze și uzbecul Subakulov. A practicat sportul de performanță până la vârsta de 45 de ani. Maestru al sportului din URSS la proba sportivă de lupte libere (1962). A fost antrenor superior la Școala Republicană Specializată de Lupte Greco-Romane din Chișinău (1995–2005). Antrenor emerit al Republicii Moldova (2005). Cetățean de onoare al comunei Bubuieci, municipiul Chișinău.

Viitorul sediu al Parlamentului rromilor, Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
Notă: Inițial casă a fost proiectată ca una de locuit însă proprietarul văzând că în Astana (Kazahstan) există o construcție asemănătoare, destinată minorității kurde, s-a gândit să realizeze o construcție identică și pentru comunitatea rromă din Republica Moldova.

Casa Naționalităților, mun. Chișinău. Foto: Simi Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015
Notă: În Republica Moldova activează o serie de organizații etnoculturale care se preocupă nu doar de protejarea patrimoniului cultural al grupurilor minoritare, ci și de asigurarea drepturilor civile, economice, religioase etc. În scopul colaborării mai eficiente a organizațiilor etnoculturale, la 1 iunie 1996 a fost deschisă oficial Casa Naționalităților, centru cultural de coordonare al organizațiilor etnoculturale din republică, primul din spațiul ex-sovietic, care și-a început activitatea prin reunirea a 21 de organizații etnoculturale. Biroul Relațiilor Interetnice este o structură a puterii executive ce reprezintă și apără interesele grupurilor etnice conlocuitoare. Relațiile interetnice în Republica Moldova sunt centrate în zona politicului, dimensiune creată artificial pe substratul destrămării sistemului sovietic. Prin „Concepția politicii naționale a Republicii Moldova” (2003), factorul politic a tins să monopolizeze „discursul identitar”, ca „garant” al „păcii” și „consensului interetnic”.
