Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00184d

Al. Ciubotaru împreună cu acad. B. Matienco în New York delegați la Congresul XI al Botaniștilor din Seattle, SUA, 1969. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00183d

Al. Ciubotaru în Laboratorul renumitului profesor Arne Muntzing, 1967. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00182d

Studentul Al. Ciubotaru (al doilea din dreapta), autorul Panoului „Doiarca” de la Expoziția Agricolă din Ceadâr-Lunga, 1955. Ca urmare a onorariului primit pictorul și-a luat o motocicletă, a reparat casa părintească și și-a cumpărat un nou costum. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00181d

Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru  în cantonamentul din Vadul lui Vodă, 1953. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00180d

Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru (primul rând în centru), student la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni („Sorbona” agricolă din Moldova), 1949. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00179d

Filă din albumul familiei Ciubotaru. Alexandru Ciubotaru împreună cu soția Tatiana, fiul Artur și fiica Nina. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00178d

Mirele Alexandru Ciubotaru și mireasa Tatiana în ziua nunții 1957. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00177d

Alexandru Ciubotaru împreună cu mama Ana în anul admiterii la Institutul Agricol, septembrie 1951. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00176d

Acad. Al. Ciubotaru alături de vaza dăruită de episcopul Siluan (Șalaru). Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00175d

Agenda acad. Al. Ciubotaru din anul 1949 conține zeci de picturi executate de studentul de la Colegiul Agricol Cucuruzeni Al. Ciubotaru. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00174d

Acad. Al. Ciubotaru împreună cu jurnalistul Tudor Iașcenco la consemnarea Zilei Academiei de Științe a Moldovei, 12 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00173d

Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00172d

Scuarul Națiunilor Unite. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt colț cu str. Ciuflea. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d

Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00169d

Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00168d

Conacul boierului Balaban edificat la sfârșitul sec. XIX. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 iulie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00167d

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva privată a familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00166d

Notă istorică:

Una din puținele pensiuni aflate în jurisdicția Chișinăului (mai exact, în gestiunea Academiei de Științe a Moldovei) este pensiunea „Știința” (în acte figurează ca Baza de Odihnă „Știința”) aflată în zona Balabanka („Satul Șoimului”) a localității Nikolaevka, la circa 1 km distanță de litoralul Mării Negre, raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată). Inițial, locul era utilizat de turiștii ocazionali, care locuiau în corturi. Este o zonă de odihnă agreabilă, plasată pe o suprafață de 1,5 ha de pământ. Din 1972, pensiunea este administrată de Academia de Științe a Moldovei. Din cele cinci spații de agrement instituționalizate de zonă („Laguna”, „Raduga”, „Pelican”, „Elena”) pensiunea „Știința” este cea mai veche. Cel mai vechi edificiu de zid din zona Balabanka se află la Pensiunea „Știința”, fiind vorba despre conacul boierului Balaban – o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are 12 camere mari și luminoase. Grosimea zidului este de un metru. Vara conacul este răcoros, iar iarna – călduros. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în clădire a fost cazată o unitate militară germană.

Ion V. Xenofontov, doctor în istorie

În biroul de lucru al acad. Al. Ciubotaru. În spate pe raftul de jos – manuscrisele celor 11 volume ale Operelor alese. Foto: Ion V. Xenofontov, 14 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00165d

Academicianul Ion Bostan prezintă raportul „Două paradigme ale științei inginerești. Exemple, caracteristici”. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00164d

Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu în biblioteca privată a familiei Eșanu. Foto: Ion V. Xenofontov, 2 februarie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00163d

Peisaj. Grădina Botanică (Institut). Foto: Ion V. Xenofontov, 27 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00162d

Așezarea primei grile a gardului metalic al Grădinii Botanice. De la stânga la dreapta: dr. hab. A. Ciubotaru – directorul Grădinii Botanice, acad. Artem Lazarev – membrul Prezidiului Academiei de Științe, acad. Iachim Grosu – președintele Academiei de Științe, acad. Timofei Ursu, 1975. Arhiva privată a acad. A. Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00161d

Casa în care au locuit savanții Eugen Russev și Nicolae Corlăteanu (în prezent, mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt nr. 159). Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00159d

Membru corespondent Iuri Petrov (1921–1990). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00157d

Membru corespondent Nicolae Corlăteanu (1915– 2005). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00156d

Membru corespondent Gheorghi Cealâi (1916–1996). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00155d

Academician Anton Ablov (1905–1978). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00154d

Membru corespondent Petru Ungureanu (1894–1975). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00153d

Membru corespondent Anatoli Kovarski (1904–1974). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00152d

Membru corespondent biologul Mihail Iaroșenko (1900–1985). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00151d

Membru corespondent Nikolai Frolov (1908 –1987). Foto: T. Agaoronov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00150d

La 12 iunie 1946, în baza deciziei Sovietului Comisarilor Poporului al URSS din 11 martie 1946, Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești și Biroului Comitetului Central al PC (b) al Moldovei, a fost înfiinţată Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS. Data de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească.

Blocului central al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00158d

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Membru corespondent Lazar Dorohov (1900–1964). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00149d

DOROHOV, Lazar (13 aprilie 1900, s. Aleksandriiskaia, ţin. Stavropol, Rusia – 11 martie 1964, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia şi biochimia plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1958), profesor universitar (1960). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Ion Dicusar (1897–1973). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00148d

 DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Aleksei Spassky (1917–2006). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00147d

SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Iakov Prinţ (1891–1966). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00146d

PRINŢ, Iakov (28 septembrie 1891, s. Ciucea, reg. Crimeea, Ucraina – 23 mai 1966, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: entomologie şi protecţia plantelor. Doctor habilitat în biologie (1936), profesor universitar (1937). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Andrei Lupan (1912–1992). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00145d

LUPAN, Andrei (15 februarie 1912, s. Mihuleni, azi r-nul Şoldăneşti – 24 august 1992, Chişinău) – poet, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Gheorghi Lazurievski (1906–1987). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00144d

LAZURIEVSKI, Gheorghi (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academician Boris Lazarenko (1910–1979). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00143d

LAZARENKO, Boris (11 noiembrie 1910, Moscova – 26 august 1979, Chişinău) – inginer, domeniul ştiinţific: prelucrarea electrofizică a materialelor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1949), profesor universitar (1950). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academicianul Prokofi Dvornikov (1905–1967). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00142d

DVORNIKOV, Prokofi (8 martie 1905, s. Novosiolovka, r-nul Borzeni, reg. Cernigov, Ucraina – 19 iunie 1967, Tiraspol) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi agrotehnica culturilor legumicole. Doctor în ştiinţe agricole (1944). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Academicianul Vladimir Andrunachievici (1917–1997). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00141d

ANDRUNACHIEVICI, Vladimir (3 aprilie 1917, Sankt Petersburg, Rusia – 22 iulie 1997, Chişinău) – matematician, domeniul ştiinţific: algebră. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1958), profesor universitar (1961). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

Istoricul Ion Jarcuțchi (1948–2014) pe parcursul a mai mulți ani a fost cronicarul Academiei de Științe a Moldovei. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00140d

Strada Academiei își justifică pe deplin denumirea. În raza acestei străzi se află mai multe instituții de cercetare și locuiesc mai mulți membri ai Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00134d

Comemorarea academicianului Andrei Lupan la Academia de Științe a Moldovei. La tribună: acad. H. Corbu. În prezidiu: acad. Mihai Cimpoi și acad. A. Andrieș, 2002. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00133

Academicianul Sveatoslav Moscalenco prezintă raportul „Dezvoltarea științelor fizice” la Conferința științifică „Academia de Științe a Moldovei: Evoluție, instituționalizare,  personalități (1946-2016)”, 16 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00131d

O secvență de la Conferința științifică „Academia de Științe a Moldovei: Evoluție, instituționalizare,  personalități (1946-2016)”, dedicată aniversării a 70-a de la crearea primelor instituții de cercetare și a 55-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei, 16 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00130d

De la stânga la dreapta: Cercetătorul Mircea Bologa, acad. Boris Lazarenko, ?, anii 1960. În fața blocului administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Pe frontispiciu, la intrarea principală în clădire, este inscripționat, în limba română, cu grafie chirilică: „Slavă științei!”). Arhiva privată a familiei Bologa; Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00123