Prima sesiune științifică anuală a AFM. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00191
Membru corespondent Constantin TURTĂ la conferința sindicală a AȘM, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00190
Constantin TURTĂ (20 decembrie 1940, s. Buciuşca, azi r-nul Rezina – 23 martie 2015, Chișinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică. Doctor habilitat în chimie (1989), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1995) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2010).
File din autobiografia membrului corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Eugen Rusev. Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond 1/5, Inv. 696, dos. 374, f. 4-4a
Eugen RUSSEV (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina– 17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istorie medie, arheografie şi filologie română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961).
Blocul central al Academiei de Științe a Moldovei, 7 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00187d
Profesorul Damian Bogdan (Universitatea din București) în delegație la Chișinău pentru a consulta colectivul de editori a documentelor medievale. De la stânga la dreapta: Eugen Russev, Pavel Sovetov, Demir Dragnev, Damian Bogdan, Nicolai Mohov, Vasile Coroban, 1960. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00185d
Cartea zilei:
Valeriu Cazac, Veaceslav Gherghelegiu, Dumitru Cojocaru, Vitalii Jocot, Dinu Prepeliță, Studiul hidrologic al bazinului hidrografic Ialpug, Chișinău, S.n., 2017, 224 p. ISBN 978-9975-4212-7-0
Cactus înflorit. Plantă ornamentală îngrijită de doamna doctor în științe fizico-matematice Iulia Malcoci, cercetător științific coordonator la Centrul de Cercetări Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei. Pe fundal, Complexul hotelier „Chișinău”, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00186d
Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00184d
Al. Ciubotaru împreună cu acad. B. Matienco în New York delegați la Congresul XI al Botaniștilor din Seattle, SUA, 1969. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00183d
Al. Ciubotaru în Laboratorul renumitului profesor Arne Muntzing, 1967. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00182d
Studentul Al. Ciubotaru (al doilea din dreapta), autorul Panoului „Doiarca” de la Expoziția Agricolă din Ceadâr-Lunga, 1955. Ca urmare a onorariului primit pictorul și-a luat o motocicletă, a reparat casa părintească și și-a cumpărat un nou costum. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00181d
Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru în cantonamentul din Vadul lui Vodă, 1953. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00180d
Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru (primul rând în centru), student la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni („Sorbona” agricolă din Moldova), 1949. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00179d
Filă din albumul familiei Ciubotaru. Alexandru Ciubotaru împreună cu soția Tatiana, fiul Artur și fiica Nina. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00178d
Mirele Alexandru Ciubotaru și mireasa Tatiana în ziua nunții 1957. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00177d
Alexandru Ciubotaru împreună cu mama Ana în anul admiterii la Institutul Agricol, septembrie 1951. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00176d
Acad. Al. Ciubotaru alături de vaza dăruită de episcopul Siluan (Șalaru). Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00175d
Agenda acad. Al. Ciubotaru din anul 1949 conține zeci de picturi executate de studentul de la Colegiul Agricol Cucuruzeni Al. Ciubotaru. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00174d
Acad. Al. Ciubotaru împreună cu jurnalistul Tudor Iașcenco la consemnarea Zilei Academiei de Științe a Moldovei, 12 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00173d
Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00172d
Scuarul Națiunilor Unite. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt colț cu str. Ciuflea. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d
Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00169d
Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00168d
Conacul boierului Balaban edificat la sfârșitul sec. XIX. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 iulie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00167d
Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva privată a familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00166d
Notă istorică:
Una din puținele pensiuni aflate în jurisdicția Chișinăului (mai exact, în gestiunea Academiei de Științe a Moldovei) este pensiunea „Știința” (în acte figurează ca Baza de Odihnă „Știința”) aflată în zona Balabanka („Satul Șoimului”) a localității Nikolaevka, la circa 1 km distanță de litoralul Mării Negre, raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată). Inițial, locul era utilizat de turiștii ocazionali, care locuiau în corturi. Este o zonă de odihnă agreabilă, plasată pe o suprafață de 1,5 ha de pământ. Din 1972, pensiunea este administrată de Academia de Științe a Moldovei. Din cele cinci spații de agrement instituționalizate de zonă („Laguna”, „Raduga”, „Pelican”, „Elena”) pensiunea „Știința” este cea mai veche. Cel mai vechi edificiu de zid din zona Balabanka se află la Pensiunea „Știința”, fiind vorba despre conacul boierului Balaban – o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are 12 camere mari și luminoase. Grosimea zidului este de un metru. Vara conacul este răcoros, iar iarna – călduros. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în clădire a fost cazată o unitate militară germană.
Ion V. Xenofontov, doctor în istorie
În biroul de lucru al acad. Al. Ciubotaru. În spate pe raftul de jos – manuscrisele celor 11 volume ale Operelor alese. Foto: Ion V. Xenofontov, 14 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00165d
Academicianul Ion Bostan prezintă raportul „Două paradigme ale științei inginerești. Exemple, caracteristici”. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00164d
Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu în biblioteca privată a familiei Eșanu. Foto: Ion V. Xenofontov, 2 februarie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00163d
Peisaj. Grădina Botanică (Institut). Foto: Ion V. Xenofontov, 27 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00162d
Așezarea primei grile a gardului metalic al Grădinii Botanice. De la stânga la dreapta: dr. hab. A. Ciubotaru – directorul Grădinii Botanice, acad. Artem Lazarev – membrul Prezidiului Academiei de Științe, acad. Iachim Grosu – președintele Academiei de Științe, acad. Timofei Ursu, 1975. Arhiva privată a acad. A. Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00161d
Primul arbore (tei) din Grădina Botanică a fost sădit de primul președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, acad. I Grosu, împreună cu directorul Grădinii Botanice, dr. A. Ciubotaru,1972. Arhiva privată a acad. A. Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00160d
Casa în care au locuit savanții Eugen Russev și Nicolae Corlăteanu (în prezent, mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt nr. 159). Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00159d
RUSSEV, Eugeniu (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina–
17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istoria medie,
arheografie şi filologia română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
CORLĂTEANU, Nicolae (14 mai 1915, com. Caracui, azi r-nul Hânceşti –
21 octombrie 2005, Chişinău) – lingvist, domeniul ştiinţific: lingvistica română
şi romanică. Doctor habilitat în filologie (1965), profesor universitar (1966).
Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe
a Moldovei.
Membru corespondent Iuri Petrov (1921–1990). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00157d
Membru corespondent Nicolae Corlăteanu (1915– 2005). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00156d
Membru corespondent Gheorghi Cealâi (1916–1996). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00155d
Academician Anton Ablov (1905–1978). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00154d
Membru corespondent Petru Ungureanu (1894–1975). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00153d
Membru corespondent Anatoli Kovarski (1904–1974). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00152d
Membru corespondent biologul Mihail Iaroșenko (1900–1985). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00151d
Membru corespondent Nikolai Frolov (1908 –1987). Foto: T. Agaoronov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00150d
La 12 iunie 1946, în baza deciziei Sovietului Comisarilor Poporului al URSS din 11 martie 1946, Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești și Biroului Comitetului Central al PC (b) al Moldovei, a fost înfiinţată Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS. Data de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească.
Blocului central al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00158d
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Membru corespondent Lazar Dorohov (1900–1964). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00149d
DOROHOV, Lazar (13 aprilie 1900, s. Aleksandriiskaia, ţin. Stavropol, Rusia – 11 martie 1964, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: fiziologia şi biochimia plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1958), profesor universitar (1960). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Ion Dicusar (1897–1973). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00148d
DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academician Aleksei Spassky (1917–2006). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00147d
SPASSKY, Aleksei (n. 3 iulie 1917, or. Lukoianov, reg. Nijni Novgorod, Rusia) – biolog, domeniul ştiinţific: morfologie, ecologie şi sistematica cestodelor. Doctor habilitat în biologie (1949), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academician Iakov Prinţ (1891–1966). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00146d
PRINŢ, Iakov (28 septembrie 1891, s. Ciucea, reg. Crimeea, Ucraina – 23 mai 1966, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: entomologie şi protecţia plantelor. Doctor habilitat în biologie (1936), profesor universitar (1937). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academician Andrei Lupan (1912–1992). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00145d
LUPAN, Andrei (15 februarie 1912, s. Mihuleni, azi r-nul Şoldăneşti – 24 august 1992, Chişinău) – poet, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academician Gheorghi Lazurievski (1906–1987). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00144d
LAZURIEVSKI, Gheorghi (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academician Boris Lazarenko (1910–1979). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00143d
LAZARENKO, Boris (11 noiembrie 1910, Moscova – 26 august 1979, Chişinău) – inginer, domeniul ştiinţific: prelucrarea electrofizică a materialelor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1949), profesor universitar (1950). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
Academicianul Prokofi Dvornikov (1905–1967). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00142d
DVORNIKOV, Prokofi (8 martie 1905, s. Novosiolovka, r-nul Borzeni, reg. Cernigov, Ucraina – 19 iunie 1967, Tiraspol) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi agrotehnica culturilor legumicole. Doctor în ştiinţe agricole (1944). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
