M.D. Cușnirenco, doctor în științe biologice, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00207

Studenții din anul IV ai Facultății de Biologie a Universității de Stat din Chișinău în vizită la cercetătorii științifici de la Laboratorul de chimie organică, decembrie 1977. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00206

Membru corespondent Constantin Turtă și academicianul Andrei Andrieș la conferința sindicală a AȘM, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00205

Mostra captatorului solar de producere combinată a energiei electrice și termice sub formă de apă caldă elaborată în Laboratorul de surse netradiționale de energie al Institutului de Energetică al AȘM. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00204

Arheologul Valentin Dergaciov, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00203

O ședință la Academia de Științe a RSS Moldovenești prezidată de acad. Al. Jucenko. În rusește, sloganul ‹‹Решения XXVI съезда КПСС – в жизнь!›› („Hotărârile Congresului al XXVI-lea – în viață!”), 1981. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00202

Haralambie Corbu, secretarul de partid al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00201

Vitalie Postolati (în dreapta), M. Chiorsac (în centru), I. Comendant (în stânga) la mostra LEA, 1977. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00200

Cercetătorul Dumitru Ghițu, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00199

Dumitru GHIȚU (13 ianuarie 1931, s. Drepcăuţi, azi r-nul Briceni – 23 noiembrie 2008, Chișinău) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi electronica corpului solid. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1976) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Blocul de Chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1980. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00198

Cercetătorii (de la stânga la dreapta): ? Iosif Varticean, Nicolae Corlăteanu. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00197

Chimistul, poetul, traducătorul Ion Vatamanu, șeful Laboratorului metodelor electrochimice al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1979. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00196

Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00195

Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a  RSS Moldovenești (1961)

Secvență de la la conferința sindicală a AȘM. În prezidiul (de la stânga): acad. Andrei Andrieș, m.c. Constantin Turtă, ?, 1995. Foto: circa 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00194

Prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Cuvânt de deschidere: acad. Iachim GROSUL, 2 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00193

Aniversarea a 60-a a acad. Iachim Grosul, 1972. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00192

Iachim GROSUL (8/21 septembrie 1912, s. Caragaş, azi r-nul Slobozia – 28 septembrie 1976, Chişinău) – istoric, domeniul ştiinţific: istoria modernă a Moldovei. Doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961)

Prima sesiune științifică anuală a AFM. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00191

Membru corespondent Constantin TURTĂ la conferința sindicală a AȘM, 1995. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00190

Constantin TURTĂ (20 decembrie 1940, s. Buciuşca, azi r-nul Rezina – 23 martie 2015, Chișinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică. Doctor habilitat în chimie (1989), profesor universitar (1995). Membru corespondent (1995) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2010).

File din autobiografia membrului corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Eugen Rusev. Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond 1/5, Inv. 696, dos. 374, f. 4-4a

Eugen RUSSEV (24 decembrie 1915, s. Kubei, azi reg. Odesa, Ucraina– 17 mai 1982, Chişinău) – istoric şi filolog, domeniul ştiinţific: istorie medie, arheografie şi filologie română. Doctor în istorie (1951). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961).

Blocul central al Academiei de Științe a Moldovei, 7 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00187d

Profesorul Damian Bogdan (Universitatea din București) în delegație la Chișinău pentru a consulta colectivul de editori a documentelor medievale. De la stânga la dreapta: Eugen Russev, Pavel Sovetov, Demir Dragnev, Damian Bogdan, Nicolai Mohov, Vasile Coroban, 1960. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00185d

Cartea zilei:

Valeriu Cazac, Veaceslav Gherghelegiu, Dumitru Cojocaru, Vitalii Jocot, Dinu Prepeliță, Studiul hidrologic al bazinului hidrografic Ialpug, Chișinău, S.n., 2017, 224 p. ISBN 978-9975-4212-7-0

Cactus înflorit. Plantă ornamentală îngrijită de doamna doctor în științe fizico-matematice Iulia Malcoci, cercetător științific coordonator la Centrul de Cercetări Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei. Pe fundal, Complexul hotelier „Chișinău”, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00186d

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00184d

Al. Ciubotaru împreună cu acad. B. Matienco în New York delegați la Congresul XI al Botaniștilor din Seattle, SUA, 1969. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00183d

Al. Ciubotaru în Laboratorul renumitului profesor Arne Muntzing, 1967. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00182d

Studentul Al. Ciubotaru (al doilea din dreapta), autorul Panoului „Doiarca” de la Expoziția Agricolă din Ceadâr-Lunga, 1955. Ca urmare a onorariului primit pictorul și-a luat o motocicletă, a reparat casa părintească și și-a cumpărat un nou costum. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00181d

Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru  în cantonamentul din Vadul lui Vodă, 1953. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00180d

Viitorul acad. Alexandru Ciubotaru (primul rând în centru), student la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni („Sorbona” agricolă din Moldova), 1949. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00179d

Filă din albumul familiei Ciubotaru. Alexandru Ciubotaru împreună cu soția Tatiana, fiul Artur și fiica Nina. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00178d

Mirele Alexandru Ciubotaru și mireasa Tatiana în ziua nunții 1957. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00177d

Alexandru Ciubotaru împreună cu mama Ana în anul admiterii la Institutul Agricol, septembrie 1951. Arhiva familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00176d

Acad. Al. Ciubotaru alături de vaza dăruită de episcopul Siluan (Șalaru). Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00175d

Agenda acad. Al. Ciubotaru din anul 1949 conține zeci de picturi executate de studentul de la Colegiul Agricol Cucuruzeni Al. Ciubotaru. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00174d

Acad. Al. Ciubotaru împreună cu jurnalistul Tudor Iașcenco la consemnarea Zilei Academiei de Științe a Moldovei, 12 iunie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00173d

Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012. Fotoreproducere: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00172d

Scuarul Națiunilor Unite. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt colț cu str. Ciuflea. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00170d

Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00169d

Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 21 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00168d

Conacul boierului Balaban edificat la sfârșitul sec. XIX. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 iulie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00167d

Familii de cercetători științifici ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești la odihnă pe plaja din apropierea Bazei de Odihnă (Pensiunea) „Știința”, anii 1970. Arhiva privată a familiei Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00166d

Notă istorică:

Una din puținele pensiuni aflate în jurisdicția Chișinăului (mai exact, în gestiunea Academiei de Științe a Moldovei) este pensiunea „Știința” (în acte figurează ca Baza de Odihnă „Știința”) aflată în zona Balabanka („Satul Șoimului”) a localității Nikolaevka, la circa 1 km distanță de litoralul Mării Negre, raionul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odesa (Basarabia de altădată). Inițial, locul era utilizat de turiștii ocazionali, care locuiau în corturi. Este o zonă de odihnă agreabilă, plasată pe o suprafață de 1,5 ha de pământ. Din 1972, pensiunea este administrată de Academia de Științe a Moldovei. Din cele cinci spații de agrement instituționalizate de zonă („Laguna”, „Raduga”, „Pelican”, „Elena”) pensiunea „Știința” este cea mai veche. Cel mai vechi edificiu de zid din zona Balabanka se află la Pensiunea „Știința”, fiind vorba despre conacul boierului Balaban – o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care are 12 camere mari și luminoase. Grosimea zidului este de un metru. Vara conacul este răcoros, iar iarna – călduros. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, în clădire a fost cazată o unitate militară germană.

Ion V. Xenofontov, doctor în istorie

În biroul de lucru al acad. Al. Ciubotaru. În spate pe raftul de jos – manuscrisele celor 11 volume ale Operelor alese. Foto: Ion V. Xenofontov, 14 februarie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00165d

Academicianul Ion Bostan prezintă raportul „Două paradigme ale științei inginerești. Exemple, caracteristici”. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00164d

Academicianul (2007) Andrei Eșanu și doctorul în istorie (2015) Valentina Eșanu în biblioteca privată a familiei Eșanu. Foto: Ion V. Xenofontov, 2 februarie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00163d

Peisaj. Grădina Botanică (Institut). Foto: Ion V. Xenofontov, 27 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00162d

Așezarea primei grile a gardului metalic al Grădinii Botanice. De la stânga la dreapta: dr. hab. A. Ciubotaru – directorul Grădinii Botanice, acad. Artem Lazarev – membrul Prezidiului Academiei de Științe, acad. Iachim Grosu – președintele Academiei de Științe, acad. Timofei Ursu, 1975. Arhiva privată a acad. A. Ciubotaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00161d

Casa în care au locuit savanții Eugen Russev și Nicolae Corlăteanu (în prezent, mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt nr. 159). Foto: Ion V. Xenofontov, 8 iunie 2016. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00159d

Membru corespondent Iuri Petrov (1921–1990). Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00157d